Sunteți pe pagina 1din 86
ICS 91,140.10 ASTRO SR EN 12831 _ Februarie 2010 STANDARD ROMAN cladiri termice de calcul Heating systems in buildings. Method for calculation of the design heat load Systémes de chauffage dans les batiments. Méthode de calcul des déperditions calorifiques de base APROBARE Aprobat Directorul General al ASRO la 23 august 2004 Standardul european EN 12831:2003 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 12831:2003 This standard is identical with the European Standard EN 12831:2003 La présente norme est identique a la Norme européenne EN 12831:2003 ——— ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str, Mendeleev nr. 2-25, cod 010362, Bucuresti Director General Tel: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Directia De Standersizare: Tel, +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312 47 44, Fax: +4021 916 5870 Direcia Publicali- Serv. Vanzar/Abonamente: Tel +40 21 316 77 25, Fax +40 21 317 25 14, +40 21 912 94 88 ‘Serviciul Redacte = Marketing, Dreptur de Autor + 40 21 316.98.74 Reproducerea sau vizarea integral sau parla prezenu standard in orice publeai prin rc procedeu @ASRO (octane mecaria, olscoplre, mcrfinare ste) eee ners dacé mu eesta acon sts ASRO. Ref.: SR EN 12831:2004 Editia 1 SR EN 12831:2004 Preambul national ‘Acest standard reprezinta versiunea romand a standardului european EN 12631:2003. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca si versiunile ofciale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard reprezinta versiunea romana a textului in limba franceza a standardului european EN 128312003, Standardul european EN 12831:2003 a fost adoptat initial la data de 23 august 2004 prin publicarea nei file de confirmare a adoptarii. Fila de confirmare a adoptarii este inlocuita de acest standard. Acest standard stabileste metodele de calcul al necesarului de caldura $i al sarcinii termice pentru configuratii clasice, in conditii normale. Configuratile clasice includ toate cladirile a caror inaitime a ‘incperilor este limitata (nu depageste 5 m) si supuse incalzirii in regim constant in conditii nominale. Exemple de astfel de cladiri sunt: cladiri de locuit, clddiri de birouri si administrative, gcoli, biblioteci, spitale, clédiri de recreare, inchisori, cladiri utlizate pentru restaurante, magazine si alte cladiri utiizate in scopuri comerciale, cladiriindustriale. Acest standard indicd informatii si in anexe, pentru a se permite tratarea_urmatoarelor cazuri particulare: cladiri care au inaltime mare sub plafon sau cu volume mari gi clédiri in care temperatura aerului si temperatura medie radianta difera sensibil Corespondenta dintre standardele europene siisau internationale la care se face referire gi standardele romaine este prezentata in anexa nationaldi NA. Cuvintele “standard european’ trebuie citite "standard roman’. SR EN 12831:2004 STANDARD EUROPEAN EN 12831 NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM EUROPEAN STANDARD Martie 2003 Ics 91.140.10 Versiunea romana Instalatii de incalzire in cladiri - Metoda de calcul al sarcini termice de calcul Systémes de chautfage dans les Heizungsanlagen in. Heating systems —_ in aliments — Méthode de calcul Gebauden - Verfahren buildings - Method for des déperditions calorifiques de zur_‘Berechnung der __— calculation of ‘the design base Norm-Heizlast heat load ‘Acest standard european a fost adoptat de CEN la 6 julie 2002. Membrii CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza conditile in care acestui standard european i se statutul de standard national, fara nici o modifcare. Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute de la Centrul de Management sau de la orice membru CEN. Acest standard european exist in trei versiuni oficiale (german, engleza, franceza). O versiune in oricare alta limba, realizata prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN jin limba sa nationala si notificata Centrului de Management, are acelasi statut ca si versiunile oficial. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele téri: Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Iranda, Islanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Republica Slovaca, Spania, ‘Suedia si Ungaria pay COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitte fir Normung European Committee for Standardization Centrul de Management: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles 2003 CEN - Toate drepturle de exploatare sub orice forma gi in orice mod sunt rezervate in toata lumea membrilor nafionali ai CEN. Ref.: EN 12831:2003 RO SR EN 12831:2004 Cuprins Preambul Introducere 1 Domeniu de aplicare 2 Referinte normative... 3 Termeni, definiti si simbolur. 3.1 Termeni si defini 3.2 Simboluri gi unitati de masurd 4 Principiul metodei de calcul 5 Consideratii generale . 14 5.1. Procedura de calcul pentru un spatiu incalzit. ; Ad 5.2 Procedura de calcul pentru o parte de clddire sau o claire... 15 5.3 Procedura de calcul pentru metoda simpliicat .. AB 6 Date necesare 61 Date climatice .. 62 Temperatura interioaré de caloul. 63 Date referitoare la oladire.. ; sven 7 Pierderi termice totale de calcul pentru un spatiu incalzit ~ Configuratji clasice 19 7.1 Pierderi de caloul prin transfer... a 49 7.1.1 Pierderi termice directe ctre exterior ~ Coeficient de plerdere Hrje ns 19 7.1.2 Pierderi termice prin spatiul neincalzit - Coeficient de pierderi termice Hre --- 2 7.1.3 Pierderi termice prin sol — Coeficient de pierderi termice Hrig. ss 2 7.1.4 Transfer de calduré spre si dinspre spatile incdizite la o temperatura diferita ~ Coeficient de pierderi termice Hr, 28 7.2 Pierderi termice nominale prin ventilarea aerulu.... 28 7.2.4 Debit de aer pentru igiend Pigs ome 30 7.2.2 Debit de aer de infitratii prin anvelopa |" 3t 7.2.3 Debite de aer datorate instalatilor de ventilare. 32 7.3 Spatii cu incélzire intermitenta. 32 8 Sarcina termica nominala 34 8.1 Sarcina termic& nominalé pentru un spatiu incatzit 34 82 Sarcina termicd nominala pentru o parte de cladire sau o cladire 34 SR EN 12831:2004 9 Metodéi de calcul simplificat 9.1 Pierderi termice nominale pentru un spatiu incdizit 9.1.1 Pierderi termice totale de calcul 9.1.2 Pierderi termice de calcul prin transmisie. 9.1.3 Pierderi termice de calcul prin ventilarea aerului 9.2 Sarcind termic& nominalé pentru un spatiu incalzit.... 9.2.4 Sarcina termicés nominal total 9.2.2 Spatii cu incdizire intermitenta.. eee 9.3 Sarcina termicd totald pentru o parte de claidire sau o cladir.. ‘Anexa A (informativa) Parametri fundamental de confort uman tn ambiantele termice interioare ~ Semnificatia temperaturii operative pentru calculul sarcinii termice ‘Anexa B (informativa) Instructiuni pentru determinarea pierderilor termice de calcul n configurati particulare . B.1__Inaitime sub plafon gi volume mari... B.2 Clair in care temperatura aerului si temperatura medie radianta diferé: semnificativ ‘Anexa C (informativa) Exemplu de calcul al sarcinii termice nominal... C1 Descriere general a exemplului de cal0U......m C11 Descrierea cladirii C.1.2 Planutile cladiri C.1.3. Caloule efectuate C2 Planurile cladiri. C3 CalOtb nnnnnnnenn 3.1. Date generale... C32. Date referitoare la materiale €.3.3 Date referitoare la pereti C.3.4 Date referitoare la puntile termice C35 Pierderi termice prin transmis C36 Pierderi termice prin ventilarea aerului intr-o incapere.... C37 Sarcind termicd de reincalzire C38 Sarcina termica totala. soe C.3.9 Sarcina termicd a unei Incdperi prin metoda simplficata.... C.3.10 Sarcind termicé\ totala prin metoda simplificata ; ‘Anexa D (normativé) Valori implicite pentru calculele indicate a articolele de la 6 pana la 9. D.1__ Date climatice (a se vedea 6.1) “ D.2 Temperatura interioard de caloul (a se vedea 6.2) .. r-0 ineapere D3 Date referitoare la cladire (a se vedea 6.3)... D4 Pierderi termice de calcul prin transmisie. 37 39 43 43 SERRE 75 75 75 76 6 SR EN 12831:2004 D.4.1._ Pierderi termice directe catre mediul exterior — He (a se vedea 7.1.1). 76 D.4.2__Pierderi printr-un spatiu neincdizit ~ Hrjve (a se vedea 7.1.2)... 7 D.4.3 Pierderi termice prin sol — Hr,, (a se vedea 7.1.3) 78 D.4.4 Transfer termic cu spatil incalzite la 0 temperatura diferits — H,, (a se vedea 7.1.4) 78 D.5 _ Pierderi termice de calcul prin ventilarea aerului — Hy) ssn 79 1.5.1 Numar de schimburi de aer cu exteriorul minim ~ Mma (@ S€ Vedea 7.2.1 $1 9.1.3).nrnneree TS D.5.2 Numarde schimburi de aer — nso (a se vedea 7.2.2) D.5.3. Factor de adapostire - ¢ (a se vedea 7.2.2)... D.5.4 Factor de corectie de pentru inaitime - ¢ (a se vedea 7.2. 2) D.6 —Spatii cu incaizire intermitenta (a se vedea 7.3 si 9.2.2)... : D.7__ Metoda de calcul simplifcat (a se vedea 9) 82 D.7.1 Restrict de utiizare .. - 82 D.7.2_ Factor de corectie pentru temperatura -f, (a se vedea 9.1.2) - D.7.3 Factor de corectie pentru temperatur’ - fas (@ se vedea 9.4.1)... 82 Bibliogratie.. 83 SR EN 12831:2004 Preambul Acest document EN 12831:2003 a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 228 ,Instalafii de Iincalzire in cladiri’, al cérui secretariat este deinut de DS. ‘Acest standard european trebuie s& primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, cel tarziu pana in septembrie 2003 si toate standardele nationale conflictuale trebuie anulate cel tarziu pana in martie 2004. Acest document contine 0 anexa normativa, anexa D, gi rei anexe informative, anexele A, B si C. Standardul contine o anexéi bibliografica. CEN/TC 228 trateaza urmatoarele domenii: ~ _proiectarea instalatilor de incaizire (cu apa, electrice etc.); = executia instalatilor de incaizire; ~ _ darea in exploatare a instalatillor de Incdizire; ~ _ instructiuni de executie, intretinere si de utilizare a instalatilor de incaizire; - _ metode de calcul al pierderilor si sarcinilor termice de calcul; = metode de calcul al performantei energetice a instalatilor de incailzire. Instalatille de incalzire includ, de asemenea, efectul instalatilor conexe, precum instalatile de preparare a apei calde menajere. Toate aceste standarde sunt standarde de instalatii, adicd se bazeaz& pe cerinfe referitoare la instalatia considerata ca un tot $i nu trateaza cerinte referitoare la produse componente ale instalatiei Atunci cand este posibil, se face referire la alte standarde europene sau internationale, precum si la alte standarde de produs. Totusi, utiizarea produselor conform standardelor de produs corespunzatoare nu garanteaza conformitatea cu cerintele instalatci Cerinfele sunt exprimate in principal, ca cerinte funcjionale, adic cerinte referitoare la functia instalatiei si fara a stabil forma, materialul, dimensiunile sau alte caracteristci simlare, Ghidurile prezinté moduri de a respecta cerintele, dar pot fi utlizate gi alte moduri de a respecta cerintele functionale daca acestea pot sd dovedeasca respectarea cerinjelor functionale, Instalatile de incalzire difera de la o taré membra la alta datorité climatului, traditilor si reglementarilor nationale. In unele cazuri, cerintele sunt indicate sub forma de clase peniru a se adapta la cerintele nationale sau individuale. Atunei cand standardele sunt conflictuale cu reglementarile nationale, se recomanda sa se utlizeze acestea din urma. Conform Regulamentului Intern al CEN/CENELEC, organismele nationale de standardizare din uurmatoarele tari au obligatia s& pund in aplicare acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Iranda, Islanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Geha, Republica Siovaca, Spania, Suedia si Ungaria SR EN 12831:2004 Introducere Acest standard stabileste 0 metoda de calcul al puterii termice care trebuie furnizata in conditii de calcul conventionale pentru a se asigura obtinerea temperaturii interioare de calcul cerute. Acest standard stabileste procedura de calcul al sarciniitermice nominal ~ pentru fiecare incdpere sau spatiu incdizt, pentru a se dimensiona aparatele de emisie a calduri; - pentru o cladire intreaga sau o parte din cladire, pentru a se dimensiona instalatiei de generare a caldurit De asemenea, acest standard stabileste o metoda de calcul simplificat. Se recomanda ca valorile datelor de intrare si factorii care se introduc in calculul sarcinii termice sa fie determinati intr-o anexa nationala a acestui standard. Anexa D contine un tabel cu toti acesti factor, care pot fi determina la nivel national gi indica valori implicite pentru cazul in care nu exista valori nationale disponibile. SR EN 12831:2004 1 Domeniu de aplicare ‘Acest standard stabileste metodele de calcul al necesarului de caldura de calcul si al sarcinii termice nominale pentru configurati clasice, in conditi de proiectare. Configuratile clasice includ toate clade: = a c&ror inatime a inceiperilor este limitaté (nu depageste 5 m); + presupuse a fi incalzite in regim constant in condi nominale. Exemple de astfel de cladiri sunt: cladiri de locuit, cladiri de birouri gi administrative, gcoli, biblioteci, spitale, cladiri de recreare, inchisori, cladiri utiizate pentru restaurante, magazine i alte cladiri utilizate in scopuri comerciale, cladiri industriale. De asemenea, se indica informatii si in anexe, pentru a permite tratarea urmatoarelor cazuri particulare: = cladiri cu inaltime mare sub plafon sau cu volume mari: - _ dladiri in care temperatura aerului gi temperatura medie radianta diferd sensibil 2 Referinte normative Acest standard european contine, prin referinte datate sau nedatate, prevederi din alte publicati Aceste referinte normative sunt ciate in locurile corespunzatoare in text si publicatile sunt enumerate mai jos. Pentru referintele datate, amendamentele sau revizille ulterioare ale oricareia dintre aceste Publicatii se aplica acestui standard european numai daca acestea au fost incorporate prin amendament sau revizuire, Pentru referintele nedatate, se aplica ultima edifie a publicatiei la care se face referire (inclusiv amendamentele), EN 67341), Verres dans la construction — Détermination du coefficient de transmission thermique, U- Méthode de calcul. EN ISO 69462), Composants et parois de batiments - Résistance thermique et coefficient de transmission thermique - Méthode de calcul (ISO 6946:1996). EN ISO 10077-1N), Performance thermique des fenétres, portes et fermetures - Calcul du coefficient de transmission thermique — Partie 1: Méthode simplifiée (ISO 10077-1:2000). PrEN ISO 1007-2), Performance thermique des fenétres, portes et fermetures — Calcul du coefficient de transmission thermique ~ Partie 2: Méthode numérique pour les ‘encadrements (ISO/DIS 10077-2:1998). N1) NOTA NATIONALA - La data traduceri acestui standard sunt in vigoare urmatoarele standarde europene: EN 673:1997, EN 673:1997/A1:2000 si EN 673:1997/A2:2002 care au acelagi til N2) NOTA NATIONALA - La data traducerii acestui standard este in vigoare standardul european EN ISO 6846:2007 care are acela til NS) NOTA NATIONALA - La dala traduceri acestui. standard este in vigoare standardul european EN 1S010077-1:2006 care are urmatorul tty «Performance thermique des fenétres, portes et fermetures ~ Calcul du coeficient de transmission thermique - Pare 1: Genéralités. N4) NOTA NATIONALA - La data traducerii acestui standard este in vigoare standardul european EN 1SO10077-2:2003 care are urmatorul tity «Performance thermique des fenétres, portes et fermetures ~ Calcul du coefficient de transmission thermique - Parte 2: Méthode numérique pour les profiles de menuiserie 9 SR EN 12831:2004 EN ISO 10211-1N5), Ponts thermiques dans les batiments - Calcul des températures superficielles et des flux thermiques - Partie 1:Méthodes de calcul générales (ISO 10211-1:1995). ENISO 10211-2, Ponts thermiques dans les batiments ~ Calcul des températures superficielles et des flux thermiques — Partie 2:Ponts thermiques linéaires (ISO 10211-2:2001) EN ISO 10456N8), Matériaux et produits pour le batiment ~ Procédures pour la détermination des valeurs thermiques déclarées et utiles (ISO 10456:1999). EN 125247), Matériaux et produits pour le batiment - Propriétés hygrothermiques — Valeurs utiles tabulées. EN ISO 13370N®), Performance thermique des batiments - Transfert de chaleur par le so! ~ ‘Méthodes de calcul (ISO 13370:1998). EN ISO 146839), Ponts thermiques dans les batiments — Coefficient de transmission thermique linéique — Méthodes simplifiées et valeurs par défaut (ISO 14683:1999). 3. Termeni, definifii si simboluri 3.1 Termeni gi definitii Pentru corecta utiizare a acestui standard european, se aplicd termenii si definiile urmatoare: 344 subsol (0 incpere se considera subsol daca mai mult de 70 % din suprafata peretilor exteriori ai acesteia este in contact direct cu solul 34.2 element de constructie element component al cladirii cum ar fi un perete, un plangeu 3.4.3 parte de cladire ansamblu de spatii incalzite deservite de aceeasi instalatie! de incdizire (adicd, locuinte individuale) atunci cénd céldura furnizata fiecarei locuinte poate fi reglata centralizat de locatar 34.4 diferenta de temperatura de calcul diferenta intre temperatura interioara de calcul si temperatura exterioara de calcul NS) NOTA NATIONALA - La data traducerii acestui standard este in vigoare standardul european EN 1S010211:2007 care are urmatorul tity «Ponts thermiques dans les batiments ~ Flux thermiques et temperatures superfcilles ~ Calculs detailésy $1 inlocuieste EN ISO 1021 1-1:1995 si EN ISO 10211-2:2001 N6) NOTA NATIONALA — La data traduceri acestui standard este in vigoare standardul european EN ISO 10456:2007 care are urmatorul tly «Matériaux et produts pour le batiment — Propriétés hhygrothermiques ~ Valeurs utiles tabulées et procédures pour la détermination des valeurs thermiques déciarées etuties» N7) NOTA NATIONALA — La data traduceri acestui standard este in vigoare standardul european EN 12524:2000 care are urmatorul tila «Matériaux et produits pour le baliment — Propriétes hhygrothermiques ~ Valours utiles tabulées». N®) NOTA NATIONALA — La data traduceri acestui standard este in vigoare standardul european EN ISO 13370:2007 care are urmatoru tity «Performance thermique des batiments ~ Transfert de chaleur par le sol - Méthodes de calcul, N9) NOTA NATIONALA - La data traducerii acestui standard este in vigoare standardul european EN ISO 14683:2007 care are acelag tit 10 SR EN 12831:2004 3.4.5 pierderi termice nominale Cantitate de caldura care iese din cladire in unitatea de timp ctre mediul ambiant exterior in condif de calcul specificate 3.1.6 coeficient de pierderi termice nominal pierderi termice nominale imparjite la diferenta de temperatura 3.4.7 aport de caldura nominal cdildura transferata in interiorul unei parti de clédire sau al unei cladiri 318 sarcina termicd nominal flux termic care este necesar sa se furnizeze pentru a se obtine condifile de calcul indicate 3.4.9 pierderi termice de calcul prin transmisie in spatiul considerat caldura transferata catre exterior care rezulté din conductia prin anvelopa, precum si prin transferul de caldura intre spatile incatzite din interiorul unei clairi 3.1.10 Pierderi termice de calcul prin ventilarea aerului din spatiul considerat céldurd transferata catre exterior prin ventilare gi inftrare prin anvelopa clédiri, precum gi prin c&ldura ‘ransferata prin ventilare dintr-un spatiu incdizit in alt spatiu incalzit 34.41 temperatura aerului exterior ‘temperatura aerului din exteriorul cl&dirii 3412 temperatura exterioara de calcul temperatura a aerului exterior utlizat calculul pierderilor termice nominale 3.4.13 spatiu incaizit spaliu care este destinat a fi Inca la temperatura de calcul indi 3.4.14 temperatura aerului interior ‘temperatura aerului din interiorul cladirii terioara de calcul temperatura operativa in centrul spafiului incalzt (intre 0,6 m gi 1,6 m din inaltime) utlizata in calculul Pierderilor termice de calcul 3.1.16 medie anuala a temperaturii exterioare valoare medie a temperaturi exterioare timp de un an 34.17 temperatura operativa medie aritmetica a temperaturii aerului interior gi a temperaturii medi radiante " SR EN 12831:2004 3.4.18 zona termicd parte din spatiul Incailzit care are o temperaturé nominala indicata si care prezinté variatii spatiale neglijabile ale temperaturi interioare 3.4.19 spatiu neincalzit spafiu care nu face parte din spatiul incalzit 3.1.20 instalatie de ventilare instalatie destinata a furniza debitele de aer indicate 34.21 zona ansamblu de spafii care au caracteristici termice similare 3.2. Simboluri si unitafi de masura Pentru corecta utiizare a acestui standard european, se aplic urmatoarele simboluri, unitati de masurd si indici Tabelul 1 - Simboluri gi unitati de masura Simbot | Denumire Unitate de masurs 2.b,c.F | dient factor de corecte A are m2 B’ | parametr caracteristic m Gp __ | caldura spectics masica la presiune constanta ska) 4 [orosime m coeficlent de adapostire : factori de corectiereferitor la expunere : Gy [factor de corecte referitor la apa subterana : h ‘coeficient de transfer termic superficial ‘witm2k) 7H |coeficient de pierder termi, coeficient de transfer termic wik 1 |iungime a n factor de ventilare pentru aerul exterior wt rnp | 2! de venta a aera cferens de pesiune de 80 Pa inte introns wt exterior clin P| perimetru placi de plangeu m 2 | canttate de caldura, cantitate de energie J temperatura termodinamica pe scara Kelvin K U__ | coeficient de transfer termic wim?) (continua) 12 SR EN 12831:2004 Tabelul 4 - Simboluri gi unitati de masura (sfarsit) Simbol | Denumire Unitate de masura v | viteza vantului mis v | volum m3 py | debit de acer mis € | factor de corectie referitor la Inalime : ® | pierderi termice, putere termicd w by | sarcina termica w 7 |randament % 2 | conductivitate termics wink) @ | temperatura pe scara Celsius °c | densitatea acrulul la Ging kgim? Y | coeficient de transfer termic linear Wiim-k) Tabelul 2 - Indici a eer hh indline © operativ A: parte de cadire inf initare 1 :radianté medie bdg.8 = ladire int interior RH = recuperare bi = plangeu de subso Lj spat incatzt su :alimentare bw: perete de subsol kK perete T transfer e exterior 1 unt termica tb tip de cladire env: anvelopa im —_:mecie anual 1 _:spatiu netneazit equiv: echivalent ‘mech: mecanic Vo: ventilare lex: extractie rin: minimum ‘48: ecart de temperatura interioara sol at: natural 2p8, fereastalperete 4 Principiul metodei de calcul Metoda de calcu! utilizata pentru configuratiiclasice se bazeaza pe urmatoarele ipoteze: - distributia temperaturii (temperatura aerului si temperatura interioaré de calcul) se considera uuniforma; pierderile se calculeazé in regim stationar presupunand constante proprietaitle ca valorile temperaturi,caracteristicle peretilor cladiri et. 13 SR EN 12831:2004 clasice este utilizabila pentru majoritatea cladirilor: Procedura de calcul pentru configura = avnd 0 inaltime sub plafon care nu depageste 5 m; - incaizite sau presupuse a fi incalzite in regim continuu la o temperatura stabil; = Incare temperatura aerului si temperatura operativa se presupun a fi egale. jn cladirile slab izolate termic si/sau pe durata reincalzirii cu instalatii de emisie predominant convective, de exemplu in cazul incdizirii cu aer cald, sau tn cazul suprafetelor de incalzire mari cu componente radiante semnificative, de exemplu plangee sau plafoane de incalzire, pot aparea diferente semnificative intre temperatura aerului si temperatura operativa, precum si o temperatura euniforma in incapere, ceea ce poate conduce la abateri inacceptabile de la regula generala . Aceste cazuri pot fi considerare cazuri particulare (a se vedea anexa B). De asemenea, la 7.1.4 poate fi ‘examinat cazul unei distributii neuniforme a temperaturi Pentru Inceput, se calculeaza pierderile termice nominale. Apoi, aceste rezultate se utilizeazé pentru determinarea sarcinii termice nominale. Pentru calculul pierderilor termice nominale dintr-un spatiu Inoalzit, trebuie s8 se {ina seama de urmatoarele elemente: - plerderile termice nominale prin transmisie, care sunt pierderile termice catre exterior prin conducie prin suprafetele inconjuratoare, precum si transferurile de calduré intre spatille incalzite care rezulté din faptul cd spatii incdilzite adiacente pot fi incdizite, sau considerate conventional incailzite, la temperaturi diferite. De exemplu, incaperile adiacente pot fi considerate incalzite la 0 temperatura fixata care corespunde unui apartament neocupat; - pierderile termice nominale prin ventilarea aerului, care sunt pierderi termice catre exterior prin ventilare sau infitrafi prin anvelopa cladiri si transferurlle de céldura prin ventilarea unui spatiu ‘ncalzit cétre un alt spatiu incatzit din interiorul cladiri 5 Consideratii generale 5.1 Procedura de calcul pentru un spatiu incalzit Etapele procedurii de calcul pentru un spatiu incalzit sunt urmatoarele (a se vedea figura 1): a) se determina valoarea temperaturii exterioare de calcul si media anuala a temperaturii exterioare; interioare de b) se stabileste statutul flecdrui spatiu (Incdizit sau netncalzit) si valorile temperatu calcul pentru fiecare spatiu incalzit; ©) se determina caracteristicle dimensionale si termice ale tuturor peretior pentru fiecare spajiu ‘ncalzit si neincatzit; 4) se calculeazé coeficientul nominal de pierderi termice prin transmisie si acesta se multiplica cu diferenta de temperatura de calcul pentru a se obtine pierderile termice de calcul prin transmisie din spatiul incdizit; e) se calculeaza coeficientul nominal de pierderi termice prin ventilarea aerului gi acesta se multiplicd cu diferenta de temperatura de calcul pentru a se obtine pierderile termice de calcul prin ventilarea aerului din spatfil incaizit; f) se Insumeaza pierderile termice de calcul prin transmisie si prin ventilarea aerului pentru a se obtine pierderile termice de calcul totale din spatiul incaizit; 9) se calculeazé sarcina termicd pentru reincalzirea spatiului incalzit, adica puterea suplimentara necesara pentru a compensa efectele incdizirii cu intermitenta; 14 SR EN 12831:2004 h) _ se insumeaza pierderile termice totale de calcul si sarcina termicd pentru reincdizire pentru a se obtine sarcina termica nominala totala a spatiului incdlzt. 5.2 Procedura de calcul pentru o parte de clidire sau o cladire Pentru dimensionarea sursei de caldura, de exemplu un schimbator sau un generator de caldurd, {rebuie sa se calculeze sarcina termica nominala totala a pail de cladire sau a cladirl, Procedura de calcul se bazeaza pe rezultatele calculelor efectuate pentru fiecare spat incalzit. Etapele procedurii de calcul pentru o parte de cladire sau o cladire sunt urmatoarele: @) se insumeaza pierderile termice de calcul prin transmisie ale tuturor spatilor incdizite fara a se {ine seama de caldura transferata in inteiorullimitelor indicate ale instalatiei, pentru a se obtine Pierderile termice totale de calcul prin transfer ale parti de clédire sau ale clair; )__ se insumeaza pierderile termice de calcul prin ventilarea aerului ale tuturor spatilor incalzite fara 88 se tind seama de céldura transferata in interiorul limitelor indicate ale instalatiei, pentru a se obtine pierderile termice totale de calcul prin ventilarea aerului ale parti de cladire sau ale cladini ©) _ se insumeazé pierderile termice totale de calcul prin transmisie sau prin ventilarea aeruiui pentru 1s@ obtine pierderile termice totale de calcul ale parti de cladire sau ale clair 4) se insumeaza sarcinile termice pentru reincalzirea tuturor spatillor incdizite pentru a se obtine sarcina termica total pentru reincalzire a pari de cladire sau a cladiri, necesara pentru ‘compensarea efectelor incaiziril cu intermitenta: ©) se insumeaza pierderile termice totale de calcul si sarcina termica pentru reincalzire, pentru a se Obtine sarcina termica totala a pairtii de cladire sau a cladiri 5.3. Procedura de calcul pentru metoda simplificata Procedura de calcul pentru metoda simplificata este cea indicat la 5.1 gi 5.2. In acelasi timp, se opereaza simplificéri pentru a se determina diferitele pierderi termice. Metoda simplificata este Prezentata la 9, 15 SR EN 12831:2004 ‘Se determina datele de intrare’ Eee - temperaturé exterioara de calcul ee ~ medie anual a temperaturi exterioare ‘Se defineste fecare spatiu al cid: N Identicarea flecarui - spatu sia termperaturi Etapa b) Spat inca Spa netncbizk interioare de calcul al ao fiecarui spatiu incaizit de calcul Se determina’ Ee) ~ caracteristicile dimensionale oo = caracterstcile termice ‘andre ‘ale tuturor elementelor de constructie pentru toate spafile Incalzte gi neincalzite Se calculeaza pierderie termice de calcu prin transmisie: Pentru pierderle prin: ~ anvelopa clad Etapa d) (Coofiiont nominal de pierder termice prin transmisie x | | - spaiineincalzte diferenja de temperatura de calcul) ~ spati adiacente sol Etapa e) ‘Se calculeaz’ pierderile termice de calcul prin ventilarea aerulu (Coeficient nominal de pierdere prin ventilarea aerulul x iferenta de temperatura de calcul) ‘Se calculeaza pierderile termice ale clad Etapa f) ‘Se calculeaza plerderie termice totale de calcul: (Pierder termice de calcul prin transmisie + pierder termice de calcul prin ventilarea aerului) Etapa g) ‘Se calculeaza sarcina pentru reincaizire: Efecte ale incalzri cu (putere suplimentara necesara pentru compensarea efectelor intermitents intermitentei de incalzire) Etapa h) Se calculeazé sarcina termica totala (pierderi termice de calcu! totale + sarcina pentru retncalzire) Se calculeaza sarcina termica Figura 1 - Procedurd de calcul pentru un spatiu incalzit 16 SR EN 12831:2004 6 Date necesare In anexa D a acestui standard sunt indicate informatiireferitoare la alegerea datelor necesare pentru calculul sarcinii termice. In lipsa unei anexe nationale la acest standard care s4 furnizeze valorile nationale, informajia necesaré poate fi obtinuté pe baza valorior impliite indicate in anexa D. Datele necesare sunt urmatoarele: 61 Date climatice Pentru aceasta metoda de calcul, se utilizeaza urmatoarele date climatice: ~ temperatura exterioara de calcul, 6, pentru calculul pierderilor termice nominale catre exterior, ~ media anuala a temperaturiiexterioare, Gre, pentru calculul pierderilor termice prin sol Pentru determinarea datelor climatice de proiectare, sunt necesare calcule. In lipsa unui acord european referitor la calculul si prezentarea acestor parametri trebuie sa se ulilizeze datele nationale definite gi publicate. Pentru calculul si prezentarea temperaturi exterioare de calcul, organismele nationale sau publice pot 8 se refere la proiectul de standard prEN ISO 15925-5. O alta posibilitate pentru a se determina temperatura exterioara de calcul consta in utiizarea celei mai scézute temperaturi medi pe doud ile, inregistrata de zece ori pe o perioada de douazeci de ani. 6.2 Temperatura interioara de calcul ‘Temperatura interioara utiizata la calculul pierderilor termice de proiectare este temperatura interioard de calcul, Ont. Pentru configuratile clasice, temperatura operativa si temperatura aerului interior se considera a fi egale. Pentru configuratile in care aceasta jpotez’ nu este valabilé, anexa B indica informatii suplimentare. Informatie referitoare la temperatura interioaré de calcul si la valorile care se utilizeazé trebuie indicate intr-o anexa nationala la acest standard sau in specificatile de proiectare. In lipsa unei anexe nationale, la D.2 se indica valori implicit. 6.3 Date referitoare la cladire Datele de intrare necesare pentru a calcula incapere cu incapere sunt enumerate mai jos: Vj volum de aer interior al fiecarei incaiperi (spat incalzite gi neincalzite), exprimat in metri cubi (m”); ‘Ak aria fiecdrui perete, exprimata in metri patrati (m?) Uk coeficient de transfer termic al fiecérui perete, exprimat in watt pe metru patrat si grad Kelvin (wim?); 4 coeficient de transfer termic linear al fiecarei punti termice lineare, exprimat in watt pe metru si grad Kelvin (Wink); 4 lungimea fiecarei puntitermice lineare, exprimata in mete (m), Calculul coeficientului de transfer termic (cosficient U) al peretilor trebule efectuat conform conditilor la limita si caracteristicilor materialelor definite si recomandate in standardele europene. Tabelul 3 recapituleaza toti parametri utlizati pentru calculul coeficientului U al peretilor, precum si referinta la standardul corespunzator care trebuie aplicat. Daca sunt aplicabile condifi sau reglementari locale 7 SR EN 12831:2004 uzuale, este posibil sé se utilizeze valori nationale. Astfel de valori trebuie definite gi publicate la nivel national Tabelul 3 - Parametri pentru calculul coeficientilor U Denumirea parametrulul Referingé la standardul european corespunzator Rei(m24iw) | Rezistenta superficial interioara EN ISO 6946 Ree (m2 KNW) | Rezistenta superfcialé exterioara EN ISO 6946 2 QWI(mK)) Conductivitate termica (materiale omogene): ‘+ determinarea valorilor declarate si utile (procedura) EN ISO 10456 ‘= valor utile tabelare (valor sigure) EN 12524 ‘© tipuride solurt EN ISO 13970 ‘© amplasare locald si condi de umicitate (In functe de tara) standarde nationale Rim2KMW) _| Rezistenta termicd a materialelor (ne)omogene EN ISO 6946 Rg (m2:Kiw) | Rezistenta termica a stratulor de aer sau a cavitation: © straturi de aer neventilate, slab si intens ventilate EN ISO 6946 * Inferestre cu doua canaturi si ferestre duble EN ISO 1007-1 U wim) | Coeficient de transfer termic: + metods general de calcul EN ISO 6946 + ferestre, us (valor calculate si valor tabelare) EN 180 10077-1 + rame (matoda numericd) prEN ISO 10077-2 + vitaje EN673 ‘(Wierk)) | Coeficient de transfer termic linear (pun termice}: + calcu etait (numeric -30) ENISO 10211-1 + calcul dotait (20) ENISO 10211-2 calcul simpliicat EN ISO 14683 x (WIK) Coeficient de transfer termic punctual (punti termice 3D) EN ISO 10211. Pentru a se determina coeficientul de pierderi termice prin ventilarea aerului, se utilizeaza urmatoarele marimi, dupa cum este necesar: min numa de schimburi de aer minim cu exteriorul (h-1); sp numar de schimburi de aer la o diferenta de presiune de 50 Pa intre interior si exterior (| Vint debit de infitrati de aer datorité neetanseitati anvelopel cladiri, tindnd seama de efectele vantului si tirajului termic, exprimat in metri cubi pe secunda (m°/s); Vex debit de aer furnizat, exprimat in metri cubi pe secundai (m°ls); 18 SR EN 12831:2004 Vex debit de aer extras, exprimat in metri cubi pe secunda (m*/s); ‘ny eficienta instalatiei de recuperare a c&lduril din aerul extras. Alegerea dimensiunilor utizate ale cladirii trebuie dectarata in mod clar. Oricare ar fi aceasta alegere, caloulul trebuie sa fina seama de pierderile prin intreaga suprafata a peretilor exteriori. Conform EN ISO 13789, este posibil sa se utiizeze dimensiunile interioare, exterioare sau interioare globale, dar alegerea dimensiunilor cladiiitrebuie stabilta in mod clar gi pastrat& far8 modificdr de-a lungul calcului. Este de remarcat cé EN ISO 13789 nu se aplicé in cazul unei abordari incapere cu incapere. 7 Pierderi termice totale de calcul pentru un spatiu incalzit - Configuratii clasice Pierderile totale de calcul pentru un spatiu Incaizit (i), @%, se calculeazé dupa cum urmeaza = OF )+ Oy ™ a) In care: ‘7, reprezinta pierderile prin transfer pentru spatiul incdizt (i), exprimate in watt (W);, ‘by; reprezint& pierderile prin ventilarea aerulul pentru spatiul incailzit (i), exprimate in watt 7.1 Pierderi de calcul prin transfer Pierderile nominale prin transfer pentru un spatiu incatzit(), r,, se calculeazé dupa cum urmeaza: (rie * Hr ive * Hig * Hr) (Gnti~ %) a) (2) o, in care: Hie reprezinté coeficientul de pierderi termice prin transmisie din spatiul incaizit (i) catre exterior (e) prin anvelopa cladiri, exprimat in watt pe grad Kelvin (WK); Hive reprezinta coeficientul de pierderi termice prin transmisie din spatiul incalzit (i) catre exterior (e) prin spatiul neincdizit (u), exprimat in watt pe grad Kelvin (WIK); Hrig reprezinta coeficientul de pierderi termice prin transmisie prin pardosealé in regim stationar din spatiul incalzit (i) catre pardoseala (g), exprimat in watt pe grad Kelvin (Wik); Hrj—reprezinta coeficientul de pierderi termice prin transmisie din spatiul Incalzit (i) catre un spafiu vecin (j) incdizit la 0 temperatura semnificativ diferité, adica un spatiu adiacent Incéizit in aceeasi parte de cladire sau un spatiu incalzit int-o parte de cladire adiacenta, exprimat in watt pe grad Kelvin (W/K); 4m; teprezinta temperatura interioara de calcul a spatiului inclzit (i), exprimata in grade Celsius (°C); %& —_reprezint& temperatura exterioara de calcul, exprimata in grade Celsius (°C). TAA Pierderi termice directe catre exterior — Coeficient de pierdere Hrje Coeficientul nominal de pierdere pierderi termice prin transmisie din spatul incdlzt (I) c&tre exterior (). Hie, corespunde tuturor peretilor gi tuturor puntilor termice lineare care separa spatiul Incaizit de mediul ambiant exterior, cum ar fi pereti, pardoseli, plafoane, ferestre. Hrie Se calculeaza in felul urmator: 19 SR EN 12831:2004 Hie DA Une * Dy Fede (wk) @) in care: ‘Ac reprezinté aria peretelui (k), exprimatai tn metri patraji(m”); ex, @}reprezinté factorii de corectie pentru expunere care {in seama de influentele climatice, cum ar fi diversitatea izolatiei, absorbtia umiditatii prin pereti, viteza vantului si temperatura aerului, in masura in care aceste influente nu au fost deja luate in considerare la determinarea coeficientilor U (EN ISO 6946). ex $i ¢trebuie si se determine la nivel national. In absenta valorilor nationale, la D.4.1 se indica valor implicite; U, _reprezinta coeficientul de transfer termic al peretelul (k), exprimat in watt pe metru patrat si grad Kelvin (Wi(m*-K)), calculat conform: - _ ENISO 6946 (pentru pereti opaci); - ENISO 10077-1 (pentru usi si ferestre); - sau pe baza indicatilor din agrementele tehnice europene; fh reprezinta tungimea punt termice lineare ()) dintre interior si exterior, exprimata In metri (m); % —reprezinta coeficientul de transfer termic linear al puntii termice lineare (I), exprimat in watt pe metru si grad Kelvin (Wi(m-K)). % trebuie determinat in unul dintre cele doua moduri care urmeaza: = pentru 0 evaluare aproximativa, prin utilizareavalorilor tabelare indicate in EN ISO 14683; - sau printr-un calcul conform EN ISO 10211-2. In EN ISO 14683, valorile tabetare ale ¥ sunt indicate pentru o abordare a intregt cladiri si nu pentru o abordare incapere cu incapere. Defalcarea coeficientului ¥% intre ‘incperi este la latitudinea proiectantului instalatiel Acest calcul nu fine seama de puntile termice nelineare. Metoda simplificata pentru determinarea pierderilor termice liniare prin transmisie Pentru calculul pierderilor termice liniare prin transmisie, este posibil s& se utiizeze urmatoarea metoda simplificata’ Uge = Ut in care: Ure Uk AU [wim?-k] 4) reprezinta coeficientul de transfer termic corectat al peretelui (k), care tine seama de puntile termice lineare, exprimat in watt pe metru patrat si grad Kelvin (Wi(m”K)); reprezinté coeficientul de transfer termic al peretelui(k), exprimat in watt pe metru patrat si grad Kelvin (Wi(m?+K)}; 20 SR EN 12831:2004 Uy reprezinta factorul corectie, exprimat in watt pe metru patrat gi grad Kelvin (Wi(m2K)), in functie de tipul de perete. La D.4.1 se indica valori implicite, 7.4.2 Pierderi termice prin spatiul neincalzit - Coeficient de pierderi termice Hrive Daca intre spatiul Incalzit (i) si exterior (e) existd un spatiu neincalzit, coeficientul de pierderi termice prin transmisie, Hrjve, din spatiul incdzt catre exterior se calculeaza in felul urmator: wi) (5) by reprezinta factorul de reducere a temperaturii, care fine seama de diferenta dintre temperatura spatiului netncaizt gi temperatura exterioara de calcul Este posibil ca factorul de reducere a temperaturii, by, sd se determine prin una dintre urmatoarele trei metode: ) daca temperatura spatiului neincalzt, 6, in conditii de proiectare a fost indicata sau calculats, bueste dat de: a (6) b) daca @, nu este cunoscut, by este dat de: Hye Hit Hye a 0 In care: ‘Hu reprezinta coeficientul de pierderi din spatiul incdlzit (i) care spatiul neincalzit (u), exprimat ‘in watt pe grad Kelvin (WK), tinand seama de: ~ _pierderile termice prin transmisie (din spatiul incatzit cAtre spaliul nefncalzit); ~ pierderile termice prin ventilarea aerului (flux de aer intre spatiul incdilzit si spatiul neincalzit); Hue reprezinté coeficientul de pierderi din spatiul neincalzit (u) cAtre exterior (e), exprimat in watt pe grad Kelvin (WK), finand seama de: = _ pierderile prin transfer (cdtre exterior si catre pardoseala); pierderile prin ventilarea aerului (intre spatiul neincailzit si exterior), ©) prin referire la 0 anexa nationala la acest standard, care indica pentru fiecare caz valori ale by In lipsa valorilor najionale, la D.4.2 se indica valorl implicite. 7.1.3 Pierderi termice prin sol - Coeficient de pierderi termice Hrig Fluxul termic transferat prin plangeele si peretii subsolului, care sunt in contact direct sau indirect cu solul, depinde de mai mulfi factor. Acestia constau in aria si perimetrul expus ale pardoseli langeului, adancimea plangeului unui subsol sub nivelul solului si proprietatile termice ale solului 24 SR EN 12831:2004 Pentru corecta utiizare a acestui standard, este posibil sa se calculeze fluxul termic disipat catre sol conform EN ISO 13370: = inmod detaliat; = sau in modul simplificat descris mai jos. In acest caz, pierderile termice datorate puntilor termice nu sunt luate in considerare. Coeficientul nominal de pierderi termice prin transmisie prin sol in regim stationar, Hr.g, din spatiul Incalzit() cétre sol (g) se calculeaza dupa cum urmeaza: ) Hrig=oi'Fo2] Dg Ae Vequivk ye wk) 8) in care: Jor feprezinté factorul de corectie care tine seama de influenta variatiel anuale a temperaturii exterioare. Acest factor trebuie sé se determine la nivel najional, In absenta valorilor nationale, la D.4.3 se indica 0 valoare implicita; fea reprezinta factorul de reducere a temperaturii, care {ine seama de diferenta dintre media anuala a temperatui exterioare si temperatura exterioara de caleu, dala de: ft, Fri~Pme ° Omni-Pe * Ay reprezinta aria peretelul (K) in contact cu solul, exprimata in metri patrati (m2); reprezinta coeficientul de transfer termic echivalent al peretelui (k), exprimat in watt pe metru patrat si grad Kelvin (Wi(m2:K)), determinat in functie de tipul plangeului (a se vedea figurile de la 3 pand la 6 si tabelele de la 4 pana la 7); Gy —__reprezint& factorul de corectie care fine seama de influenta apei subterane. Daca distanta dintre panza freaticd presupusé si nivelul plangeului subsolului (pardoseala plangeulul) este mai mica de 1 m, aceasta influenfa trebuie luata in considerare. Este posibil ca factorul sa se calculeze conform EN ISO 13370 gi acesta trebuie determinat la nivel national. In lipsa valorlor nationale, la D.4.3 se indica valor implicit. Figurile de la 3 pana la 6 gi tabelele de la 4 pana la 7 indica valori ale Usguiv« Pentru diferite tipuri de plangeu, definite in EN ISO 13370, in functie de coeficientul U al peretilor si de parametrul caracteristic, B’. In aceste figuri si tabele, conductivitatea termica a solului se presupune a fi Ag = 2,0 Winn) $i efectele termoizolatiei periferice nu sunt luate in considerare. Parametrul caracteristic 8’ este dat de (a se vedea figura 2): {m] (9) 22 SR EN 12831:2004 4g reprezinta aria pardoselii plangeului considerat, exprimata in metri pétrati (m*). Pentru o cladire intreaga, 4g reprezinta aria totalé a plangeului in contact cu solul. Pentru o parte de cladire, de exemplu o cladire de locuit dintr-un sir de cladiri alaturate, 4g reprezinta aria plangeului in contact cu solul considerat; P _reprezinta perimetrul pardoselii plangeului considerat, exprimat in metri (m). Pentru o cladire inireaga, P reprezinté perimetrul total al ciadiri. Pentru 0 parte de cladire, de exemplu o claire de locuit dintr-un gir de cldir al&turate, P cuprinde numai lungimea peretilor exteriori care separa spatiul incdizit considerat de mediul ambiant exterior. 15m 75m a _ [a As = 150 m* As = 75m? P = 50m |P = 15m B= 6 B= 10 Figura 2 — Determinarea parametrului caracteristic B’ In EN ISO 13370, parametrul B’ se calculeaza pentru cladirea considerata ca un tot. In cazul abordarii incdpere cu incapere, 8’ trebuie s& se determine pentru fiecare camera intr-unul din urmatoarele trei ‘modu = pentru toate incaperile fr niciun perete exterior care separa spatiul incalzit considerat de mediul ambiant exterior, se utiizeaza parametrul B’ calculat pentru intreaga cladire; = pentru toate incaperile care au 0 pardosealé bine izolata (Utoor < 0,5 Wi(m™K), se utlizeaza parametrul B’ calculat pentru intreaga cladire; = pentru toate celelalte incaperi, parametrul 8’ se calculeaza separat pentru fiecare incapere (calcul acoperitor). Pardoseala plangeului la nivelul solului Cosficientul de transfer termic echivalent al pardoselii subsolului este indicat in figura 3 si tn tabelul 4, in functie de coeficientul de transfer termic al pardoseli $i de parametrul caracteristc B’. 23 SR EN 12831:2004 usw eon Ysguist Uegeat foe} Legenda @ _Plangeu din beton (neizolat) b —Parametru B'~ valoare [m] Figura 3 - Cooficientul Usquiv.bt al plangeului subsolului pentru pardoseala subsolului la nivelul solului, in functie de coeficientul de transfer termic al plangeului si de parametrul B’ Tabelul 4 - Coeficientul Usquiv,bt al plangeului subsolului pentru pardoseala subsolulul la nivelul solului, in functie de coeficientul de transfer termic al plangeului si de parametrul B’ Uncut (pentru z= 0 metri) ara izolatie poor 2,0 wim2-K) ‘Subsol incalzit cu pardoseala plangeului sub nivelul solului Calculul coeficientului de transfer termic echivalent pentru un subsol situat partial sau in intregime sub nivelul solului se efectueaza ca pentru pardoseala plangeului la nivelul solului, dar cu implicarea a doua tipuri de perefi, si anume Usquivr pentru plangee si Uequi.bw pentru pereti Coeficientul de transfer termic echivalent pentru plangee se indicd in figurile 4 si5 si in tabelele 5 si6, in functie de coeficientul de transfer termic al plangeului si de parametrul caracteristic B'. Coeficientul de transfer termic echivalent pentru pereti se indica in figura 6 gi in tabelul 7, In functie de coeficientul de transfer termic echivalent al peretelui si de adancimea sub nivelul solului Pentru un subsol incalzit situat partial sub nivelul solului, pierderile termice directe catre exterior 24 SR EN 12831:2004 Provenite din parle din subsol situate deasupra nivelului solului se determina conform 7.1.1, ‘excluzand influenta solului si considerand numai partile din pereti situate deasupra nivelului solulu uM | o “ - Ususs w mM : Legenda 2 Pang dn ben (atl b Parametru B’— valoare [m]P_ Figura 4 ~ Coeficientul Uequivbr pentru plangee ale unui subsol incalzit avand pardoseala la 1,5 m sub nivelul solului, in functie de coeficientul de transfer termic al plangeului si de parametrul B Tabelul 4 - Coeficientul Uequiv.bt pentru plangee ale unui subsol incalzit avand pardoseala la 1,5 m sub nivelul solului, in functie de coeficientul de transfer termic al plangeului si de parametrul B’ equiv, bf (Pentru z= 4,5 metri) Wi(m?-K) fara izolatie Ufoor = Utioor = Ufioor = 1,0 wiim2-k) | 0,5 wiim2K) | 0,25 Wiim2k) 2 oa) 0.28 4 0.38 0.26 6 082, 0.40) 0.33 0.25 0.15 8 0a) 0.35) 0.28 023) 0.45 10 038 ost 0.26 021 oa 12 034) 0.28) 0124 0.18 oa 14 0.30 0.25 022 0.18 0.3 16 028) 0.23 0.20 0.7, 0.12 18 025) 022, 0.19 0.16 0.12 0.24 0.20 0.18 015) ont 25 eat rem) SR EN 12831:2004 Legenda a Plangeu din beton (neizolat) b —Parametru 8’ valoare [m] Yocyivot >] Figura 5 — Coeficientul Usquiv.ot pentru plangee ale unui subsol incalzit avand pardoseala la 3 m sub nivelul solului, in functie de coeficientul de transfer termic al plangeului si de parametrul B’ ‘Tabelul 6 - Cooficientul Usquiv.bf pentru plangee ale unui subsol incalzit avand pardoseala la 3 m sub nivelul solului functie de coeficientul de transfer termic al plangeului si de parametrul B’ Yequiv,bf (pentru wim?-K) a | faraizolatie hoor Uhoor Ute Uhoor = m 2,0wim@k) | 1,0wim-k) | 0,5 wim2-K) | 0,25 wim2k) 2 063) 0.46 0.35 024 0.14 4 Ot 0.40 0.33) 0.24 0.14 é 0.43 0.35) 0,28 0.22 0.14 8 037, 03t 026 021 0.14 10 0.82, 027 028 0.18 0.13) 2 0.29) 0.25 022 0.18 0.13) 14 0.26 023 020 oar 0.12, 16 0.24 024 0.19) 0.16 0.12, 0.20 0.18 0.15 18 0.22. 20 0.21 0.18 26 SR EN 12831:2004 Ueanbe MM) Legenda 1 Goeficient U pentru pereti [Wi(m?-K)] Figura 6 - Coeficientul Uequiv.bw pentru peretii unui subsol incaizit, in functie de coeficientul de transfer termic al plangeului gi de adancimea z sub nivelul solului Tabelul 7 - Cooficientul Uequiv.bw pentru peretii unui subsol incalzit, in functie de coeficientul de transfer termic al plangeului si de adancimea z sub nivelul solului Uwal wim2k) 1,50) 114) 0.92) 0.78 0.68) 175) 1.28 1.02 0,85 0.74 2,00 1.42 1M 0,92 0.78 2.25 1.55) 119) 0.98 0.84 250 1.67 1.27 1,04) 0,88 275 | 478 1.34) 1,09) 0.92 3,00) 1,89) Tat 713 0.96) ‘Subsol neincalzit Coeficientul de pierderi termice prin transmisie al plangeului care separé un spatiu incalzit de un subsol neincalzit se calculeaza conform 7.1.2. Coeficientul U al plangeului se calculeaza ca pentru un plangeu fara influenta solului, adicd relatia (8) nu se aplica (in consecinta, nici factori fr, fy2 $i Gu): a SR EN 12831:2004 Plangeu suspendat Coeficientul de pierderi termice prin transmisie al unui plangeu suspendat se calculeaz conform 7.1.2. Coeficientul U al plangeului suspendat se calculeazé ca pentru un plangeu fara influenta solului, adicd relatia (8) nu se aplicd (In consecinta, nici factor fot, fa2 $i Gu). 7; TTT. 7.4.4 Transfer de cdldura spre si dinspre spafille incalzite la o temperatura diferita - Coeficient de pierderi termice Hr Hy exprima caldura transfert prin transmisia dintre un spatiu incalzit (i) si un spatiu incatzit ‘nvecinat (), incdlzit la o temperatura semnificativ diferits. Acesta poate fi o incdpere din aceeasi parte de cladire (de exemplu, incdpere de baie, incdpere pentru examinare medicala, incapere de depozitare), o incapere care apartine unei parti de olddire adiacenta (de exemplu, apartament) sau 0 ‘incdpere care apartine unei cladiri adiacente care poate 88 nu fie incalzita Hr 8e calculeaza tn felul urmator: Dalia Uk (wi) (10) Jf reprezinta factorul de reducere a temperaturii care tine seama de diferenta dintre ‘temperatura spatiului adiacent gi temperatura exterioara de calcul, dat de: Gini Ospativ ediacent Bent In absenfa valorilor nationale ale temperaturi spatilor incdizite adiacente, la D.4.4 se indica valori implicite. Intr-o anexa nationala la acest standard, articolul care corespunde cu D.4.4 poate contine informatiireferitoare la efectul gradientilor de temperatura vertical Aq reprezinta aria peretelui (k), exprimata in metri ptrati (m”); Ug reprezinté coeficientul de transfer termic al peretelui (K), exprimat in watt pe metru pe grad Kelvin (Wi(m*K)). Acest calcul nu ine seama de efectele puntilor termice. 7.2 Pierderi termice nominale prin ventilarea aerului Pierderile nominale prin ventilarea aerului, ®y,, pentru un spatiu incalzit (i), se calculeazé dup& cum vurmeazé: yj = Hy; (Anti %) ™ (11) in care: Hy; reprezint€ pierderile termice nominale prin ventilarea aerului, exprimate in watt pe grad Kelvin (WIK); 28 SR EN 12831:2004 ati reprezinté temperatura interioar’ de calcul a spatiului inclzit (i), exprimata in grade Celsius (°C) % —_reprezintd temperatura exterioara de calcul exprimata in grade Celsius (°C). Coeficientul de pierderi termice de calcul prin ventilarea aerului, Hy, al unui spatiu incaizit (}) se calculeazé dupa cum urmeazé Pep wk} (12) reprezinta debitul de aer din spatiul incdlzit (i), exprimat in metri cubi pe secunds (m*/s); e reprezintd densitatea aerului la Gnti, exprimatd tn kilograme pe metru cub (kgim®);, cp _reprezinta caldura specifica masica a aerului la Arti, exprimata in kilojoule pe Kilogram si grad Kelvin (kJi(kg:K)). Presupundnd p gi cp constante, relatia (12) se reduce la: Hyj=0,34- wk} (13) in care V, se exprima de aceasta data tn metri cubi pe ora (m°Fh), Metoda de calcul pentru determinarea debitului de aer corespunzator, V;, depinde de cazul considerat, si anume cu sau fara instalatie de ventiare. Fara instalatie de ventilare: Ih lipsa unei instalafii de ventilare, se presupune c& aerul introdus are caracteristicile termice ale aerului exterior. in consecinta, fluxul termic este proportional cu diferenta dintre temperatura interioard nominal gi temperatura aerului exterior. Pentru a calcula coeficientul de pierderi termice de calcul prin ventilarea aerului, pentru debitul de aer din spatiul Inealzit (i) se utilizeaza cea mai mare dintre urmatoarele doua valor: debitul de infitratii ale aerului, Vgc, datorat treceri aerului prin fisurile gi imbinérile din anvelopa cladirii si debitul de aer minim, Vy, necesar din cerinte de igiend: max Fintys Yin) In care: trebuie s& se determine conform 7.2. Vpinj tebule s& se determine conform 7.2.1. Cu instalatie de ventilare: Daca exista o instalatie de ventilare, aerul introdus nu are neaparat aceleasi caracteristici termice ca aerul exterior, de exemplu: 29 SR EN 12831:2004 = atunci cand se utilizeazé instalati de recuperare a calduri; - atunci cand aerul exterior este preincaizit central; ~ atunci cand aerul introdus provine din spatii adiacente. Daca este cazul, se introduce un factor de reducere a temperaturi, care tine seama de diferenta dintre temperatura aerului introdus si temperatura exterioara de calcul In instalaile cu debit suplimentar de aer evacuat,trebuie 68 se {ind seama de faptul c& acest aer este Inlocuit cu aerul exterior care intra prin anvelopa clad Debitul de aer din spatiul incalzit (), care se utllzeaza pentru a calcula coeficientul de pierderi termice de calcul prin ventilarea aerului, se determina cu ajutorul relatiei urmatoare: Hi =Voas +Vaui Sas * Proce (mm (18) in care: Vu; Feprezinta debitul de infitralii de aer din spafiul incalzit (), exprimat in metri cubi pe ora (min; Yu, reprezinta debitul de aer introdus in spatiul incdlzt (i), exprimat in metri cubi pe ora (n°); Voecsaei F@prezinta debitul de aer suplimentar extras din spatiul incalzit (i), exprimat in metri cubi pe ora (mn), determinat conform 7.2.3.2; Nui reprezinta factorul de reducere a temperaturii, dat de: Bus reprezinté temperatura aerului introdus in spatiul incalzit (), (provenit din instalatia centrala de incalzire a aerului, dintr-un spatiu invecinat incaizit sau neincdizit sau din mediul ambiant exterior), exprimata in grade Celsius (°C). In cazul utilizar’ unei instalatii de recuperare a caldurii, és; Se poate calcula pe baza eficientei instalatiei de recuperare a céildurii, Valoarea Au; poate fi mai mare sau mai mic& decat ‘temperatura aerului interior. J, trebuie sa fie cel putin egal cu debitul minim de ventilare a aerului, conform 7.2.1, (O metoda pentru determinarea cu exactitate a debitelor de aer din cladiri se indica in prEN 12465, Metode simplificate pentru determinarea debitelor de aer se indica la 7.2.2 si 7.2.3. 7.24 Debit de aer pentru igiend V,., i disponibile la nivel Din motive de igiend, este necesar un debit minim de aer. In lipsa unor informs national, debitul minim de aer, V,j,,, dintr-un spatiu incatzit (i) poate sd se determine dupa cum urmeaza: 30 SR EN 12831:2004 Fenn [mn] (16) in care: nmin reprezint& numairul minim de schimburi de aer cu mediul exterior (h"); yj Feprezinté volumul spatiului incalzit (i), exprimat in metri cubi (m°), calculat pe baza dimensiunilor interioare. Numarul minim de schimburi de aer cu mediul exterior trebuie s& se determine intr-o anexa nafionald la acest standard sau trebuie sa se indice. In lipsa unei anexe nationale disponibile, la D.5.1 se indica valori implicte. Informatii suplimentare referitoare la debitele de aer pot fi gasite in CR 1752. Valorile numérului de schimburi de aer indicate la D.5.1 se bazeazé pe dimensiunile interioare. Daca in calcul se utilizeaza dimensiunile exterioare, valorile indicate la i D.8.1 pentru numéirul de schimburi de aer trebuie inmuitite cu raportul dintre volumul interior si exterior al spatiului (cu aproximatie, valoarea implicita a acestui raport este 0,8) Pentru semineele cu foc deschis, trebuie s& se find seama de numere de schimburi de aer mai mari necesar pentru aerul de ardere y. 7.2.2 Debit de aer de infiltratii prin anvelopa /*«! Debitul de aer de infitrati, V,.,, pentru spatiul incaizit (i) indus de vant gi de tirajul termic pe anvelopa cladiri, poate fi caleulat cu: Fagg = 2-1 159 6-8 [m7] 7) in care: ‘ns teprezint& numarul de schimburi de aer (h"'), care rezulté din diferenta de presiune de 50 Pa intre interiorul si exteriorul clair, inclusiv efectul gurilor de introducere a aerului; © _teprezinta coeficientul de adapostire; 4 Feprezinta factorul de corectie pentru inditime, care tine seama de cresterea vitezei vantului cu inaitimea spatiului considerat deasupra nivelului solului In relatia (17) se introduce un factor 2, deoarece valoarea nso este indicata pentru o cladire intreaga. Calculul trebuie s& fina seama de cazul cel mai defavorabil, in care tot aerul de infitratii intra pe o singura fata a cladiri Valoarea V,., trebuie sa fie mai mare sau egal cu zero. Velori pentru nso trebuie indicate intr-o anexa nafionalé la acest standard. In lipsa unei anexe nationale disponibile, la D.5.2 se indica valori implicite pentru diferite tipuri de constructie a cladirilor. Valori pentru coeficientul de expunere si factorul de corectie de inailtime trebuie indicate intr-o anexa ational la acest standard. In ipsa unel anexe nationale disponibile, la 0.5.3 $i D'5.4 se indica Valor implicit. 34 SR EN 12831:2004 7.2.3. Debite de aer datorate instalatillor de ventilare 7.2.3.1 Debit de aer introdus V7, Daca nu se cunoaste instalatia de ventilare, pierderile termice prin ventilarea aerului se calculeazé ca pentru o instalatie fard instalatie de ventiare. Daca se cunoaste instalatia de ventilare, debitul de aer introdus in spatiul incailzit (i), V,,; se determina prin dimensionarea instalatiei de ventilare si se indic& de catre proiectantul instalatiei de ventilare. Daca aerul introdus provine din una sau mai multe incdperi adiacente, caracteristcile termice ale acestuia sunt cele ale aerului din aceste incéperi. Daca aerul introdus este adus in incapere prin conducte, acesta este in general preincaizit. In ambele cazuri, traseul aerului trebuie defint si trebuie ' se {ind seama de debitele de aer corespunzatoare din incaperile respective 7.2.3.2 Debit de aer suplimentar evacuat Vnecn int In orice instalatie de ventilare, debitul de aer suplimentar evacuat este inlocuit de aerul exterior care intra prin anvelopa cladiri. In afara de o determinare particulara a debitului de aer suplimentar evacuat, pentru ansamblul cladiri, acesta poate fi calculat dupa cum urmeaza: r, ‘mechint aX Vox Vay 0) [mn] (18) incare: reprezinta debitul de aer evacuat pentru ansamblul cladiri, exprimat in metri cubi pe ora 3 (my, reprezinta debitul de aer introdus pentru ansamblul cladirii, exprimat in metri cubi pe ora 3 (m'hy; v, In cladirite de locuit, debitul de aer introdus se considera adesea egal cu zero. Mai Intai se determina Vmechint pentru intreaga cladire. Apoi, se calculeaza repartizarea acestui debit de aer exterior pe fiecare spatiu din clédire pe baza permeabiitafi") fiecdrui spajiu, raportaté la permeabiltatea intregi cid. In lipsa unor valor disponibile pentru permeabilitate, este posibil sa se calculeze repartizarea debitului de aer exterior intr-un mod simplificat, proportional cu volumul fiecérui spatiu, dat de: [mh] (19) Fenech int mech int In care Vj reprezinta volumul spatiului (i). Aceasta relatie poate fi uliizata astfel pentru a se determina debitul de aer introdus in fiecare spatiu, dacd nu se cunoaste debitul de aer introdus decat pentru Intreaga cladire 7.3 Spafii cu incalzire intermitenta Spattile incdlzite in mod intermitent necesité o sarcina termicd de reincailzire pentru a se atinge temperatura interioaré nominal preconizata intr-un timp dat dup 0 perioada de incalzire de grada Sarcina termica de reincailzire depinde de urmatorii factor a anvelopei cladiri si deschiderile din 1) Expresia .permeabilitate” ia tn considerare efectele etangeltail la at cladire proiectate in mod firesc 32 SR EN 12831:2004 - capacitatea termicd a peretilor cladiri; - durata intervalului de reincalzire; - _ scderea temperaturii in timpul incalzirii de grads - _Caracteristicile sistemului de reglare. Sarcina termica de reincdiizire poate s4 nu fie necesara Intotdeauna, de exemplu daca ~ _sistemul de reglare este capabil s8 anuleze incalzirea de garda In zilele cele mai reci: ~_Pierderile termice (pierderi prin ventilarea aerului) pot fi diminuate in perioada de incdlzire de grada, Sarcina termicd de reincéizire trebuie convenita cu clientul Sarcina termicd de reincaizire poate fi determinata in mod detaliat prin metode de calcul dinamic. {mn conditite urmatoare, este posibil s8 se utiizeze 0 metoda de caloul simpliicat, indicaté mai jos, Pentru determinarea sarcinii termic de reincdizire necesare pentru generatorul de céldura $i aparatele de emisie a calduri: = Pentru cladirile de locuit: ~ perioada de restrictie (oprire de noapte) nu depaseste & h; > dlédirea nu este o constructie usoara (cum ar fio constructie cu structura din lemn); ~ pentru cladirile cu alta destinatie decat de locuit: ~ perioada de restrictie nu depageste 48 h (oprire la sfarsit de saptamana); = perioada de ocupare in timpul zilelor lucratoare nu depageste 8 h pe zi; ~ temperatura interioara de caloul este cuprinsai intre 20°C si 22°C. Pentru aparatele de emisie cu inertie termica mare, se {ine seama de faptul c& sunt necesare intervale de timp de reincalzire mai lungi termica de reincalzire Metoda simplificata pentru determinarea sarci Sarcina termica de reincaizire, day, necesara pentru a compensa efectele Incdilziri cu intermitent, Intr-un spatiu incalzit (i), se calculeaza in modul urmator: RH) =A Sr ™) (20) in care: 4i _reprezinta aria pardoselii spatiului incalzit (i), exprimata in metri p&trati (m2); JRE eprezinta factorul de coreciie in functie de durata intervalului de reincalzire gi de scéderea presupusa a temperaturiinterioare in impul incdlzti de gard, exprimat in watt Pe metru patrat (Wim). Acest factor de corectie trebuie indicat intr-o anexa nationald la acest standard. In ipsa unei anexe nationale disponibile, la D.6 se indica valori implicite Aceste valori implicte nu se aplca instalatilr de incalzire cu acumulare. SR EN 12831:2004 8 — Sarcina termicd nominala Pentru determinarea sarcini termice care s8 permité dimensionarea aparatului de emisie a calduril, a schimbatorului de caldura, a generatorului de cdidura etc., sarcina termica nominala poate fi calculata pentru un spatiu incéizit, pentru o parte de cladire gi pentru intreaga cladire. 8.1 Sarcina termica nominala pentru un spafiu incaizit Pentru un spatiu incalzit (i), sarcina termicé nominala, 1, se calculeazéi in modul urmaitor: y+ Dy it Orns wi (21) ®t) reprezinta pierderile termice prin transmisie in spatiul incdizit (), exprimate in watt (W);, yj reprezinta pierderile termice prin ventilarea aerului in spafiul incdlzt (i), exprimate in watt Wy); Ope; reprezint& sarcina termic& de reincalzire necesara in spatiul incalzit (i) pentru a se compensa efectele incaizirii cu intermitenta, exprimata in watt (W). 8.2. Sarcind termicd nominala pentru o parte de cladire sau o cladire Calculul sarcinii termice nominale pentru o parte de cladire sau o cladire nu trebuie sa tind seama de caldura transferata prin transmisie si prin ventilarea aerului in interiorul anvelopei incaizite a parti de dladire, de exemplu pierderle termice intre apartamente, Pentru o parte de cladire sau o cladire, sarcina termicd nominala, dy, se calculeazé in modul urmator: Dy HE Opt Lyi AE Oey m (22) In care: 3 Oy, reprezinta suma pierderilor termice prin transmisie in toate spatile incalzite, cu exceptia cAlduriitransferate in interiorul parti de clddire sau al cladiii, exprimata in watt (W); 2 @y; reprezinta pierderile termice prin ventilarea aerului in toate spatile Incaizite, cu exceptia calduriitransferate in interiorul parti de cladire sau al cladiri, exprimata in watt (W). In relatia (22) intervine un debit de aer global pentru toata cladirea. Debitul de aer proaspat al fiecarui spatiu incalzit fiind bazat pe cazul cel mai defavorabil pentru fiecare din acestea, nu este cazul s8 se adauge debitele de aer din toate spatille, deoarece cazul cel mai defavorabil nu survine simuitan decat intr-o parte din aceste spati. Pentru cladire, debitul de aer, ©, , se calculeaza dupa cum urmeaza: {81 instalatie de ventiare: EV, = max (OSE Vg) EP nin; ) cu instalatie de ventilare: EH, SOG E Vag + (1 ~My) EV ays +E Pmwenins SR EN 12831:2004 {in care ny reprezinta eficienta instalatiei de recuperare a caldurii din aerul refulat. In absenta recuperarii célduri, n, = zero. Pentru dimensionarea generatorului de caldurd, se utilizeaza o medie pe 24 h. Dac aerul Proaspat este incaizit print-o instalatie conexd, trebuie s se ina seama aici de sarcina termicd corespunzatoare; © dru feprezinta suma sarcinlor termice de reincdizire ale tuturor spatilor incalzite necesare Pentru compensarea efectelor incalzii cu intermitenta, exprimata in watt (W). 9 Metoda de calcul plificat Restrictile de utiizare a acestei metode de calcul simplficat trebuie sa se stabileasca intr-o anexa nationala la acest standard. In lipsa unei anexe nationale disponibile, se indica informati la D.7. Acest calcul se bazeazd pe dimensiunile exterioare (a se vedea figura 7). Pentru dimensiunile verticale, baza este distanta de la 0 suprafata a unei pardoseli pana la suprafata altei pardoseli (deci, fu se tine seama de grosimea plangeului de jos). In cazul peretilor interior, baza pentru dimensiunile orizontale este distanta pana in centrul peretelui (deci, perefil interiori trebuie luate in considerare and la jumatate din grosimea acestora). Ll Figura 7 - Exemple de dimensiuni exterioare in cadrul metodei de calcul simplificat 9.1 Pierderi termice nominale pentru un spatiu incalzit 9.1.1 Pierderi termice totale de calcul Pierderile termice totale de calcul pentru un spatiu incalzit (i), ¢ se calculeaza in modul urmator: De (Pri + Wy SFaai mM (23) in care: rj _reprezinté pierderile termice de calcul prin transmisie pentru spatiul incdizit (i), exprimate in watt (W); 36 SR EN 12831:2004 1 reprezinta termice pierderile de calcul prin ventilarea aerului pentru spatiul incalzit (i exprimate in watt (W). fag; reprezinta factorul de corectie a temperaturii, care tine seama de pierderile termice suplimentare din incdperile incalzite la o temperatura mai ridicaté decat in incaperile adiacente, de exemplu o incdpere de baie incaizita la 24 °C. Valorile pentru fag, trebuie indicate intr-o anexé nationala la acest standard. In absenta anexei nationale disponibile, la D.7.3 se indica valor implicit. 94.2 deri termice de calcul prin transmisie Pentru un spatiu incalzit (i), pierderile termice de calcul prin transmisie, r,, se calculeaz& dupa cum urmeazé: 1 Ligh Ae Uk “BosPe? ™ (24) ‘in care: fc reprezinté factorul de corectio a temperaturii pentru perete (k), care fine seama de diferenta dintre temperatura pentru cazul respectiv si temperatura exterioara de calcul; Ak reprezinté aria peretelui (k), exprimata in metri patrati (m?); Uk reprezinté coeficientul de transfer termic al peretelui (k), exprimat in watt pe metru patrat si grad Kelvin (Wi(m*-K)). Valorile factorului de corectie a temperaturi, &, trebuie sa se indice intr-o anexé national la acest standard. in lipsa anexei nationale disponibile, la D.7.2 se indica valor implicit. 9.1.3 Pierderi termice de calcul prin ventilarea aerului Pentru un spatiu incaizit (i), pierderile termice de calcul prin ventilarea aerului, by,, se calculeazé dupa cum urmeaza: Dy = 0,34-Vorins “Ons ~ 90) ™ (25) In care: Fonins reprezinta debitul minim de aer necesar pentru igiena in spatiul incalzit (i), exprimat in metri cubi pe ora (m*/h). Debitul minim de aer necesar pentru igiena in spatiul incdizit (i), se determina dupa cum urmeaza: y, {m3/n} (26) Fri Prin in care: nmin feprezinté numarul minim de schimburi de aer cu mediul exterior (h"); v reprezinté volumul spatiului incailzit (i), exprimat in metri cubi (m°), calculat pe baza dimensiunilor interioare. Cu aproximatie, acest volum este 0,8 ori volumul spatiuii calculat pe baza dimensiunilor exterioare. 36 SR EN 12831:2004 Valorile numarului minim de schimburi de aer cu mediul exterior trebuie s& se indice into anexa najional la acest standard. In absenfa anexei nationale disponibile, in D.5.1 se indica valor implicite. NOTA ~ In cazul instalatiior de ventilare mecanica, debitele de aer vehiculate mecanic sunt in functie de Proiectare si de dimensionarea instalajiei de ventilare. Pentru fiecare incdpere ventlata mecanic, este posibl $8 se calculeze un factor echivalent de ventiare in aer exterior, bazat pe numérul de schimburi de aef asigurat mecanic (indicat de proiectantulinstalatiei de ventiiare), temperatura aerulul furizat gi volumul de aer al fiecarel ‘nedperi 8.2 Sarcina termica nominal pentru un spatiu incalzit 9.2.1 Sarcina termica nominalé totala Sarcina termica nominalé totalé pentru un spatiu incaizit (i), by. , se calculeazé in modul urmator: Dy j =P, + Deus, mM (27) in care: ® _reprezinta pierderile termice totale de baza in spatiul incdlzit (i), exprimate in watt (W); Prii__reprezinta sarcina termic& de reincdizire in spatiul incalzit (i), exprimata in watt (W). 9.2.2 Spatii cu incalzire intermitenta Sarcina termicd de reincalzre necesara pentru a se compensa efectele incalziri cu intermitenta, ‘ri, Intr-un spatiu inedzit (i) se calculeaza in modul urmator: Poa =Ay Sr w) (28) In care 4j —_reprezinta aria pardoselii spatiului incaizit (i), exprimata in metri péitrati (m2); JRH Feprezinta factorul de restabilre, functie de tipul cladiri, de modul de constructie a acesteia, de durata intervalului de reincalzire si de scéderea presupusa a temperaturi interioare in timpul inc&lzirii de garda Valorile factorului de restabilire, fu, trebuie s& se indice intr-0 anexd nationalé la acest standard. in absenta anexei nationale disponibile, la D.6 se indica valori implicite, 9.3 Sarcina termica total pentru o parte de cladire sau o cladire Pentru o parte de claire sau o clidire, calculul sarcinii termice nominale nu trebuie s@ find seama de caldura transferata prin transmisie gi prin ventilarea aerului in interiorul anvelopei incalzita a parti de ladire, de exemplu transferurile de caldurd intre apartamente Pentru o parte de cladire sau o claire, sarcina termicé nominala, @., se calculeazé dup cum urmeazé: MAE Or td Oy +E Dey; ™) (29) 37 SR EN 12831:2004 in care: Zr} reprezinté suma pierderilor termice prin transmisie pentru toate spafile incalzite, cu exceptia calduriitransferate in interiorul paiti de cladire sau al cladiri; 3 @yj_reprezinta pierderile termice prin ventilarea aerului din toate spatile incalzite, cu exceptia cAlduri transferate in interiorul partii de cladire sau al cladit Opi, reprezinta suma sarcinilor termice de reincéizire necesare pentru toate spatile incaizite, pentru compensarea 38 SR EN 12831:2004 Anexa A (informativa) Parametri fundamentali de confort uman in ambiantele termice interioare — Semnificatia temperaturii operative pentru calculul sarcinii termice Obiectivul calculului sarcinii termice nominale este de a se asigura o ambianté termica interioara acceptabila in conditii de calcul de temperatura exterioara. Temperatura interioara de calcul pentru jncailzire se indica la nivel national sau in anexa D. Aceast anexé indica o metoda de determinare a nei temperatur interioare de calcul Pentru ambianta termica interioara, se recomanda ca proiectarea s& se bazeze pe EN ISO 7730, care calitatea ambiantei termice este exprimatd prin valori ale PMVN'0) si PPDN') Calitatea termica dorita intr-un spatiu poate fi aleasa din cele trei categorii A, B si C indicate in tabelul At Tabelul A.1 ~ Trei categorii de ambianfa termica interioara ‘Categorie de ambianta termica Stare termica globala a corpulul interioard Procent previzibi de nemultumiti PPD =0,2.joa>loasloa>|00>]0 02/0210 @>10 a >\o os/0 os] o> 175-205 16,0-22,0 15,0-23,0 42 SR EN 12831:2004 Anexa B (informativa) Instructiuni pentru determinarea pierderilor termice de calcul in configuratii particulare B.1_ inaltime sub plafon gi volume mari In configurata de proiectare,pierderie se caleuleaza presupunand o temperaturé uniforma in spatile \calzite care au indlfimea cel mult egala cu 5 m. Aceasta ipotez nu este valabilé daca inaltimea incdperii depageste 5 m, deoarece gradientul vertical de temperatura a aerului, care mareste pierderile mai ales prin acoperig, nu poate fi negiat in acest caz Gradientul vertical de temperatura a aerului creste cu indltimea incéperii si, de asemenea, depinde considerabil de pierderile totale de calcul (nivel de izolare a anvelopei cladiri si temperatura exterioara de calcul) si de amplasarea aparatelor de emisie a célduri Se recomanda sai se fina seama de aceste efecte prin addiugarea la pierderile de calcul a termenilor suplimentari. Cel mai bun mod de a se determina aceste pierderi de calcul suplimentare este utlizarea rezuttatelor simularii in regim dinamic, in masura in care acestea {in seama de proprietaijile partculare ale ctadii Pentru cladirile ale caror pierderi de calcul nu depagesc 60 watt pe metru patrat de pardoseala, ierderile totale de calcul, a, pentru spatile cu inaltime mare sub plafon se pot corecta prin introducerea unui factor de corectie referitor la inaltimea sub plafon, jp, in felul urmator: G5 (Ori * Win Ww (30) in care valorile pentru fy se indica’ in tabelul B.1, ‘Tabelul B.1 - Factor de corectie referitor la inailtimea sub plafon, fn; sau amplasament al aparatelor de emisie a calduril PREDOMINANT RADIATIV Pardoseala incatzita 1 ecorespunzator pentru ‘aceasta aplicatie Plafon incalzit (nivel de temperatura < 40 °C) Radiate in jos la temperatura medie gi naita de la un nivel 448 ridicat 5 PREDOMINANT CONVECTIV Convectie naturala cu aer cald 1,15, neeretd epee ‘AER CALD CU CIRCULATIE FORTATA Circulatie de aer Incrucigata la nivel inferior 1,30 1,60 Jet descendent de la inaltime mare 421 145 Circulate de aer Incrucigata la temperatura medie gi ridicata aaa nl de la un nivel intermediar 43 SR EN 12831:2004 $i temperatura medie radianta difera B2 Clad semnificativ in care temperatura aerul Pentru cazul general, se presupune cA temperatura aerului, temperatura medie radianté $i temperatura operativa au aceeasi valoare. In consecinta, pierderile termice prin transmisie $i prin ventilarea aerului se calculeaza cu ajutorul temperaturii operative. Pentru spatile in care exist o diferent& semnificativa intre temperatura aerului gi temperatura medie radianta, calculele pierderilor termice care utiizeazé temperatura operativa conduc la rezultate incorecte. Daca este cazul, pierderile termice prin transmisie se calculeaza intotdeauna cu ajutorul temperaturll operative, dar se recomandai ca pierderile prin ventilarea aerului sa se calculeze utzand temperatura aerului interior. Daca nu, din calculul pierderilor termice prin ventilarea aerului (sau a infitrailor) vor rezulta valori prea ridicate pentru instaiatile cu incalzire prin radiatie si prea scézute pentru instalatille cu incalzire prin convectie, De acest lucru trebuie sa se {ina seama dacé eroarea referitoare la pierderile termice prin ventilarea aerului calculate depageste 5 %. De exemplu, la 0 diferenta de temperatura de calcul de 30 K, o diferent de 1,5 K intre temperatura aerului gi temperatura operativa corespunde unei diferente de 5 % referitoare la pierderile termice prin ventilarea aerului calculate. Aceasta corespunde unei diferente de 3 K intre temperatura aerului si temperatura medie radianta. Pentru spatile al cror coeficient mediu U referitor la peretii exterior’ gi ferestrele exterioare satisface expresia urmatoare, este necesara 0 corectie datorité diferentei dintre temperatura aerului si temperatura operatives [wim?k)) (31) Uw reprezinta coeficientul mediu U pentru ferestre si pereti, exprimat in watt pe metru patrat si grad Kelvin (Wi(m?-K)); Gt reprezinta temperatura interioara de calcul, exprimata in grade Celsius (°C); & —_reprezinta temperatura exterioard de calcul, exprimatdi in grade Celsius (°C), Daca este cazul, temperatura medie radianta se calculeazd pe baza temperaturilor superficiale interioare. Este posibil ca temperaturile superfciale interioare sa se calculeze cunoscaind coeficientii U, temperatura interioara de calcul, temperatura exterioard de calcul si temperatura superficiala a aparatelor de emisie a céldurii. Daca temperatura medie radianta calculata difera cu mai mult de 1,5 K de temperatura interioard de calcul, pierderile termice datorate ventilarii aerului pot s& se calculeze cu ajutorul temperaturii aerului, 6g, data de: = 2+ %- 4 re] (82) In care: % —_reprezinta temperatura operativa, exprimata In grade Celsius (°C); 4 —_reprezinta temperatura medie radiant, exprimata in grade Celsius (°C) 44 ‘SR EN 12831:2004 In anumite spafii industriale in care viteza aerului depaseste 0,20 m/s, 0 relatie mai corecta intre temperatura operativa, temperatura aerului gi temperatura medie radianta este data de: = Fe: + (1- Fa) & rey (33) in care: Fe = 0,5 pentru o vitezé a aerului mai mica de 0,2 m/s; Fe = 0,6 pentru o vitezé a aerului cuprinsa intre 0,2 mis $i 0,6 mis; Fe = 0,7 pentru o viteza a aerului mai mare de 0,6 mis. 45 SR EN 12831:2004 Anexa C (informativa) Exemplu de calcul al sarcinii termice nominale C1. Descriere generala a exemplului de calcul 1.1 Descrierea cladirii Calculul se efectueaza pe casa .Vivald’’ Este vorba despre 0 casa cu dou apartamente aldturate, cu parter si pivnifa la subsol. Peretele dinspre vest al camerei de zi este in contact cu o casa vecina. Parterul este suprainaitat cu 0,5 m deasupra solului. Plangeul camerei de zi este de tip suspendat. Restul parterului este deasupra subsolului. In subsol se aflé pivnita, garajul si o incdpere pentru recreare incdizta. Casa este izolata termic la interior. €.1.2 Planurile cladirii Figurile de la C.1 pana la C.4 prezinta planurile si sectiunile detaliate ale casei. Structura si puntile termice sunt detaliate in figurile de la C.5 pana la C.7. Figura C.8 prezinta un al doilea plan al parterului, care indica dimensiunile exterioare utilizate in exemplul de calcul cu metoda simplificata. C.1.3 Calcule efectuate Calculul se efectueaza pe de o parte cu metoda detaliata si pe de alta parte cu metoda simplificata. Pentru metoda detaliata, se utlizeaza dimensiunile interioare. Datele referitoare la puntile termice corespund dimensiunilor interioare. Cu metoda detaliatd, calculul pierderilor prin ventilarea aerului se efectueazé pentru 3 cazuri uzuale diferite, dupa cum urmeaza: - numai ventilare natural (deschiderea ferestrelor); = ventilare cu dublu flux cu aer indus la 12 °C; - _ extragere simpld a aerului din bucatérre, incéiperea pentru baie si W.C. Calculul pierderilor termice prin transmisie este independent de aceste optiuni. Calculul pierderilor termice prin transmisie nu este detaliat decat pentru o singura incdpere, pe de o parte cu metoda detaliata si pe de alta parte cu metoda simplificata. 46 SR EN 12831:2004 €.2. Planurile cladirii LP yeur.anu ese Figura C.1 — Planul parterului SR EN 12831:2004 plongou suspendet acta Ta Hf a Te oS tolatie Figura C.2 ~ Planul subsolului 48 SR EN 12831:2004 Toridor Poornier wa pad Figura C.3 - Sectiunile A-A si B.B 49 SR EN 12831:2004 Figura C.4 ~ Sectiunea C-C SR EN 12831:2004 ay = des erupt J 201 tel detpsoe kee mpi oe Ipsos | a rsren 0200 Chris gore teh aro a eam cirimis ge Lo apres ol oom kt ae ipsos rte ett siren 13 ‘Stetina 35 Serene 24 Fevelideepiqtoninerint Zaman et Uptitorourd Uplenarioas ue one aoe pt niet H t + fe ae kel de ipsor th ope tenn a 008 Lon - to cri ug “A sawribe ceipeoe Jy antan we cote rs de ipo see 2 pevete mae = Perete sic jae cr pont oa (termoizolat, cant cot) Mtermoizolat, scomectea son a“ oe a8, atts att a ep th mad ficmcon ve Piel de ipsos oh Piet Se ipsoe Structure 96 ‘Strucue 47 Phafon a patert Plangeu al peterunit mm seers] mary Figura C.5 — Peretii cladirii 51 zs (enuguo) ajeonion aoqunes und ~9°9 enBig semosqsns inbuny uy yeyozIou Hoo HONiNEdsOP — poppy Honiedeon round moyox0d myo Hy sopiosod esassoy se ogjaued mg 3 ed 0 ad yoz 12019 apo od 021 ‘inure sou ayasod oxy so10}49 910d od 01109 souoxe ayatod ad anemia Taste a soximiaap soiedemnaay M0 cahamaswmaded s01099 m4o}0300 8 OD 0 souo39 m2,0104 8 HOD 0 ‘y002:Le8zi Na 4S 21090) 23201091 ayeqozHO unyeuaUNIG eg (8184s) eJ20,40n a2yuus9} und —9°9 esnB}4 2d ‘81021 so1sop9 ‘arajatad ad e021 sound ‘Syasod aveunqu 6p Fe sojs2)u 2}040d aseurguy 2p oun uy aud ye woHsyu soniazad eaasiayi:yg —_so1tiavad esasso 9:09 yOOz:LE8Z) NI YS: +s (gnujuoo) aeyuozU0 aa}w9} Hung — 2°9 eunB}4 2jo)osad no mesoyed 2yaya40d 0 mynsoyed inmosueid easewrquy :¢2 unasuerd eoseurquiy:7z eundAU eanpeD ang: vooz:Le8zL Na US. 9s (aS1e)s) equozuo oojuuoy Yung ~ 1°9 esnb14 Cr © cease: © ct saonffonn ake > ininseyed masued 21290) ose01s9 941 Sena 'n3 JoNeasap S2IEWUOZHONNIEUDWIG —:oeanion wreuoUNg 9940 2seUNQUY 16 tup9s esea ango Jouhiedsap ayosoq 9 toyisedsop oras04 62 ‘yo0d:Le8zL NI US. cS ® tupas eses ongo Fohvunid oyapasad 16 Jouisedsop ayos04 42 SR EN 12831:2004 Figura C.8 — Planul parterului cu dimensiunile exterioare utilizate pentru metoda simplificata 56 SR EN 12831:2004 C3 Calcul C.3.1 Date generale Datele generale necesare pentru calcul se indica in tabelul C.1 Tabelul C.1 — Date generale Date cimatice Descrere Simbo! | Unitate de misuri | _ Valoare Temperaluréereroar de cle a °c =o Meck anual a temperaturl exterioare ame c 2 Coetcint do expumnere 0 #1 pane Vatoare pu Toate 1,00 Date refertoarelainciperile incdlate Temperaturs | ria inetperi_ | Volum interior Denumire incdpert nt Ai M 2 a rd Tncapere peru esreare 20] 30 200 Tneapore de z 20 | 269 23 Bucatre 20 | as 28) Incapere 1 20 10,9 27.3 Incapere 2 20 10,2 25,6 Incapere 3 20 10,5 26,3 Incapere de baie 24 46 11,5 Vesta de nae 20 [79 196 Hol 20 | 53 133) we m0 [a7 aa Tota 106 m9 Date refertoare la inclperte nein Cook. | Temperatura Denumirea inert by ay = °c Cai invecinal : 2 Cara a Sear a Pri zi Pos meno z Spat ehnic sub plang suapendat zi Spal chr sub plangeulsvependat al casi invecnale = 87 €.3.2 Date refer Datele referitoare la materiale se indic& in tabelul C.2. Materialele sunt identificate printr-un .cod de material’, care se utilizeaza ca referinta in tabelul urmator C.3, referitor la coeficienti U ai peretilor. Cod de material 1 SR EN 12831:2004 are la materiale Tabelul C.2 ~ Date referitoare la materiale ‘Conductivitatea materialelor [= eran fa em acan is Teo ns Fiore cia ia ema aPocam oa ovat ina fe cam Pcuer cea ar 5 | Ped ra DTS fit = pe fe jamal accr as rin [oie see ero 5 soem ae Sia one a aaa Ser epoca GSMS) mato | Desevee [ima] i Seas ertoresai sc i a1 | Rein ap mor fi rer a Pe ere os Sim rt scm a cn aceon RO Feta eee sor i Geant | OT 58 SR EN 12831:2004 €.3.3 Date referitoare la pereti Tabelul C.3 prezinta calculul coeficientului U pentru fiecare perete. Tabelul C.3 - Calculul coeficientului U pentru perefi Material witm@K) ‘Cod | Denumire pereto Perete [Cod | Denumirea stratulul limita interior Cod | Denumirea materialului 4 i Cod | Denumirea materialulul 4; ig | Ra= Oph Cod | Denumirea stratului limita exterior Res Grosime totala gi Uy Eo ER, | ER, exterior termoizolat 61__| Rezistenta superficiald interioaré (flux orizontal 0.13 11 [Ipsos 010 T0350 | 0.03 1 21 | Poiistiren 0,080 | 0,043 | 1.86 1 | Caramizi usoare: 10,200 | 0,e00 | 0.25 62 | Rezistenta superficiala exterioard (lux orizontal) 0,041 ‘Grosime totald gi Uy 0,280 2a | 0433 Perete exterior neizolat (spre cladirea invecinata) 61__| Rezistenta superficiald interioaré (‘lux orizontal) 0.13, 11 [Ipsos 010 [0350 | 0.03 21 | Polistiren 0,080 {0,043 | 1.86 1 | Caramizi usoare 0,200 [0,800 0.25 2 25 | Panou de fibra minerala DIN 18165 020 [0.041 | 0.49 4 | Caramizi usoare. 0200 [0,800 | 0.25 21 | Polistiren 0.080 | 0,043 | 1.86 11 [Ipsos oor | 0,350 | 0,03 61 | Rezistenia superficiald interioara (ux orizontal) 0.13: Grosime totald gi Uy 0,600 503 | 0,199 Perete exterior neizolat 61__ | Rezistonta superficial interioard (flux orizontal 0.13 3 11 [Ipsos 010 [0350 | 0.03 4 | Caramizi usoare 0.200 [0,800 | 0.25 62 _ | Rezistenta superficialé exterioara (lux orizontal 0.04 Grosime totala gi Uy 0.210 0.45 | 2,229 Pereti desparitorlinteriorl 61__ | Rezistent’ superficial interioara (fux orizontal 0.13. 11 [Ipsos oo10 T0350 | 0,03 " 41 | Strat de aer neventilat s =40 mm. 0.18: 11 [Ipsos oo10 | 0350 [0.03 61__| Rezistonta superfciala interioard (lux orizontal 0.13 Grosime totald gi Uy 0,020 0,50 | 2,011 (continu’) 59 SR EN 12831:2004 Tabelul C.3 - Calculul coeficientului U pentru pereti (continuare) Descriere i despariton interion 61__ | Rezistentasuperialsinferoaré (Rox onzontah O78 11 [lpsos ‘oo10_[o380_| 03 19 [Dar [Polatien 0.040 |_ 0,049 _| 0.83 1 | Garemia ugoare 0,080 [0,800—| 0.10 7 [sos 0.010_| 0.350] 0.03 61 | Rezitenié superica iieriard (ux onzonta) 0.13 Grosime totals $1 Us a0 435 | 072 Usa interioars 61 __| Redatonlé superfialinterioard (ux orzonal os 18 [7 51_|temn apa | 0480| 027 61 Rezistentl superilalsilerioard (lux ofzontal O13 Grosime tal Us ona oss | 1.809 Plafon al parterull 63 | Rezistenié superilala inlerioaré (lux ascendent) oa | +1 [e808 Doi [6850 | 0.03 16 [23 [Veta minerala 0,000~| 0,042 | 1,90 63 | Rezistonta supericai terioara (ux ascendant 0.10 Grosime totala gi U 3090 2.13 | 0468 Plangeu al parterulu 6 | Rezistenta superficial ieioar (ux descendend oa? 2 [Beton 0050_| 1760_| 0,02 17 [24 —|Potstien expandat 0,060 | o037_| 1.62 2 [Beton 0,180 | 1.750_| 0.10 G6 Rezistenia Suporte terioard ux descendent) O17 Grosime fotala gi Uy ozo 2.08 | 040 3 [Ferestre Grosime total si 5 = [2:00 Usa exterioara 61] Reaistonia supericaléinerioaré (ux ovzonial O78 21 [stem 0060 0.750_| 0.40 G2 Rezistenié superilals exeroaré (Wax onzonia) 0.08 Grosime Yotad gl Ug 0060 0.57 | 1.754 Perete exterior al pivnijel (ermoizoat, in contact eu solul) | Rezison(a suprfial interoar (x orzonal) O73 11 }ipsos O10] 0,960_| 0.03 se [2 [Potstren 0,040 | 0,043 | 0.93 1 [caramiziugoare 0,200_| -0.800| 0.25 73 [Tenuialé de iment 0,020 |1.150_| 0.02 32] Btum 0.002~| 0.200 | 0.01 at | Pietig 0200 -0,700_| 0.29 Grosime fotala s! Uy 0472 1.65_| 0,606 (continua) 60 SR EN 12831:2004 Tabelul C.3~ Calculul coeficientului U pentru pereti (sférsit) Descriere Perete exterior al pivnitei (termoizolat, In contact cu aerul) Le a C.3.4 Date referitoare la puntile termice Tabelul C.4 prezinta date referitoare la puntile termice. Pui 61__[Rezistenasupercaiaintroard (tux rzonta O78 tt [sos 010 | 0860 | 008 21 [Polstren 040 | 0.043 | 088 1 [earamiz upoare 0,200 | 0.00 | 025 62] Rezistenasuperciaa xtooar (tux zontal) 004 rosie total $1 Uy [eas 138 | oes Plangoul pvnife (termolzola, in contact cu sok 66 | Rezlstena supericial terioara (hx descandent) oi7 2 [eton 0030 | 1.760] 002 24 [Potten expandat 060 | 0037] 162 2 [eton 0.150 32 [Btum 0002 a [Pei 0.200 Grosime total i Oy 0442 le termice sunt identificate printr-un cod, care se utlizeaza ca referinta in tabelele urmatoare referitoare la pierderile termice din incaperi Tabelul C.4 - Date referitoare la puntile termice Colt al peretelui exterior Imbinare intre peretele exterior si peretele despartitor al cladini nvecinate, din interior O24 | cate exterior Cu Imbinare intre peretele exterior si peretele desparitor al cladiri invecinate, ain interio O28 | catrecliirea invecinata oo 034 | Imbinare perete interior -porete exterior izolat 0,495 4A | Imbinare perete interior - perete exterior izoat,catre exterior 0125 cq | Imbnare perete desparior interior ~perete exerior ola, cltre exterior pin Wolly 195 maxima 58 | Imbinare perete despartior interior - perete exterior zoat,catre exterior prin oat) 40 minima +14 | Piatonul parteruui cate pod in lungul peretell desparftor al lini Invecinate 033) 118 | Piafonul parteriui catre pod tavecinat 0.93 128 Piafonul parteru, cin interior care aerul exterior 033) | (continua) 61 SR EN 12831:2004 Tabelul C.4 - Date referitoare la punttile termice (continuare) 128 _| Plangeul paren, dn interior care pod 0.33 73A_| Plangeul parterului pe fajada Est, din interior cre aerul exterior 0.38 7138 | Plangeul parteruui pe fatada Est, din interior care pod 0.33 4A _| Plangeul parerlu care pod, perete interior 0.01 15A_| Plangeulparterlul care pod, perete desparftor interior 0.01 21A_| Plangeul parteruiuicatre subsol in lungul peretelul desparitor al clair invecinate 0,825 218 | Plangeul parteruiui cate cladirea invecinata 0,825 228 ea peretele neizolat al pivnifei sau al subsolului, din interior catre subsol] 9 495 Dap | Plangeul panera, pereeleneizoat al pve sau al subsoluu, cn interior ctre — exterior 23n_| Plangeul parterull, peretele oat al pivnite, din interior care pinta 0.325 238 _| Plangeul parte peretele olat al pivife, dn interior cate exterior 0.325 24A_| Perel interior care trece prin plangeu, din interior care pivnité sau subsol, direct 024 25A_| Perete desparitor interior pe plangeu, pe peretele pivnifel, din interior cate pivnit direc] 0.24 26A_| Perete despaiitor interior - scard (pe peretele pine), dn interior catre scara 004 28C_| Perete despaitor interior - scar (pe peretele pine), pina cate scara O47 20A_| Perete despartitor interior - scara (pe peretee izolat al pivnifl), din interior cate scara_ | _ 0.04 20C_| Perete desparttor interior - scar (pe peretee oat al pivifel,pivita cre scara 0,095 30A_| Perete despartior interior - scar (la capatu plangeulu), din interior catre scaré 0,04 31A_| Perete despanitor interior pe plangeul parterlui, din interior cate pivnita 0,04 <34A_| Unghial peretelui despaitor interior 0,035 35B_| Inlerseatie a peretelul desparitor interior, punt termica prin zd 0,08 “41A_|Unghi al peretelu exterior al pivifl, in lungul subsoluu, din vn catre exterior 0,035 “418 | Unghi al peretelul exterior al pivifel tn lungul subsoluu, din pivnita cate subsol 0.035 2A_| Unghi al peretell exterior izolat al pivnifel, din pvr cate exterior 0.0% am | Painter aaa al pek— Perea exer (oat graze cn tre ce om are, | Parte err lt pfs - pert enor ela nel, neo cBve a 22a | Eas terre le — pert exter etd eer ce exeror Poy a 5 | Pete it al pve - port exert rer ete extrem A (continua) 62 SR EN 12831:2004 Tabelul C.4 (sfarsit) Cod Descriere alone ct Saeco a mali al acloaa earn a = are ae 7 (65C_| Usa interioara, parte lateralé 66_[ Latura a usi pe peretele interior 054 Datele referitoare la puntile termice au fost calculate conform EN ISO 10211-1 si finand seama 4 EN ISO 10211-1 indica coeficientul global 4 pentru fiecare punte termicd. In acest standard, se efectueaza un calcul incdpere cu incapere, deci fiecare punte termicd (cu exceptia celor pentru ferestre si usi) apare de doua or in calcule (odata pentru fiecare incdpere adiacenta puntiitermice). In consecinta, valorile globale ale coeficientlor calculate conform EN ISO 10211- au fost impartite la doi, pentru a se obtine valorile indicate in tabelul C.4. Pentru puntile termice ale ferestrelor si usilor, nu a fost aplicata impartirea la doi NOTA ~ Tabelul C.4 este un exemplu de calcul foarte detaliat al puntiitermice, pentru a se aréta importanta Puntilor termice in calculul sarciniitermice. Numarul mare de punti termice din aceasta casa este datorat ullizari tzolatiel interioare, de unde rezulté cé numeroase punti termice sunt create automat din cauza intreruperii straturiorizolante aproape la fiecare imbinare de peret €.3.5 Pierderi termice prin transmisie intr-o incdpere Generalitati in cea ce urmeaza, se indica detalile calcului pierderilor termice de calcul prin transmisie pentru 0 singura incapere, $i anume incaperea pentru recreare: 63 SR EN 12831:2004 Incdpere pentru recreare Aceasta incdpere este reprezentativa pentru o incdpere in contact cu solul Tabelul C.5 - Calculul pierderilor termice prin transmi Pareto exterior al pivritel (izolat, in contact cu aerul) incdperea pentru recreare 20__|Ferestre i04 | 2100 | 1,00 [2,17 33 | Perete exterior al pivniel (izolat, in contact cul” 1,78 | 0,725 [1,00 1,29 aerul) Totalitatea peretilor Fy An Ue Wik Cod [Punti termice We Ik eq Wim) | m = 47K | Perete interior zolat al pivnijei— perete exterior [0,01 | 0,50 | 1,00 (izolat §i neizolat), din interior catre exterior prin izolatie 42K |Unghi al peretelui exterior izolat al pivnifei, din] 0,01 71,00 | 1,00 [ 0,010 pivnita catre exterior 48A | Perete interior izolat al pivnifei — perete exterior] 0,01 0.50 | 1,00 | 0,005 izolat, din interior cdtre exterior prin izolafie 62A__ | Fereastra - pervaz 042 [ 090 | 1,00 | 0,108 628 _| Fereastra — parte superioara 042 [090 | 1,00 | 0,108 62C | Fereastra — pare laterala 012 | 230 | 100 | 0.276 Totalitatea puntilor termice Eq Melee Wik | 0,512 [Coeficient total de pierderi termice directe catre exterior = 54 A Ue, +E Viele | 6.557 Pierderi termice prin spatille neincalzite Cod | Perete AK Uy by AU by im [wink] - wik 13 |Perete interior izolat (peretii incaperii pentru| 6,78 | 0.742 | 040 [ 201 recreare) 15___| Usainterioara 740 _| 1.699 [0.40 1,06 13 | Perete ineror ‘zolat (peretii incaperi pentru[ 7,90 | 0,742 [080 | 4,69 Totalitatea peretilor FA Udy Wik 777 Cod Punti termi % Ik by | Mclicby Wink) [im = Wik 51B | Intersectia peretelui interior izolat al pivnitei, prin | 0,01 223 | 080 | 002 peretele izolat 29C | Perete despartitor interior - scara (pe peretele| 0,095 | 1,77 | 040 | 007 izolat al pivnitei) din pivnita catre scara Totalitatea puntilor termice Ex Miche by wik | 0,085 Coeficient total de pierderi termice prin spafille Ar iue = 2k Ak Ubu + Ek Picleby [7,850 neincailzite (continua) SR EN 12831:2004 Tabelul C.5 - Calculul pierderilor prin transfer in incdperea pentru recreare (sférsit) Port ter tp alt near 35 |Pardoseata piel (lat, i contact cul 0457 | 025 | 1304 | 326 solul) Totatatea peretilor echivalenti Ty AgUsquivk WK | 827 fot | faz | ow | fortae'ew Factor de corectie : - - : 1450 | 0267 | 100 | 0367 Coeficient total de pierderitermice prin sol Haig Fe AKUsquividarhaaGw —_|8A97 Pierderi termice cétre spatille incalzite la diferite temperaturi Cod | Perete fi Ak Ue | AipAeUK 5 mf wimeKy] wk = [Niciunut - : : - Coeficient total de pierderi termice catre spat 0,000 |temperaturi ‘Coeficient total de pierderi termice prin transmisio 17,60 Date referitoare la temperatura ‘Temperatura exterioar’ de calcul c 10 Temperatura interioara de calcul °c 20 c 30 Diferenta de temperaturé de calcul Pierderi termice de calcul prin transmisie 11 Hr (Cine) w [se €.3.6 Pierderi termice prin ventilarea aeruluiintr-o incdpere Generalitati In ceea ce urmeaza, se indica detalille de calcul al pierderilor termice prin ventilarea aerului pentru fiecare incapere. Calculul se efectueaza pentru trei cazuri uzuale de ventilare. 65 SR EN 12831:2004 Ventilare naturald (deschiderea ferestrelor) Se presupune céi nu exista nicio instalatie de ventilare. Cladirea prezinté un grad mediu de etangeitate la aer (imbinairi normale) gi se presupune cd este adapostita moderat. ‘Tabelul C.6 — Calculul pierderilor termice prin ventilarea aerului, numai ventilare natural ie 3 3 Denumirea incdpert eel § 2 22] 2 z 22 a Volum intetior al incaperi ye | m3 |290] 92,3) 238 Temperatura exterioara @% | °c Tempera interioara Gti 200] 200] 200 | Nomar de schimbur de 1g| aer minim pentru Amini | 41] 05 | os | 15 E | asigurarea igienel i a 8] Debit minim de aer m3) ES | Por espa gone] Vins |m°M] 14:5] 461 | 38.7 Deschider expuse -T-fafela _ [Factordeventioea |, | at = | seruuiia so Pa 50 E | coonconde expunere |e | - [on2]ons] 002 3 | Factor de corece de & | inatime . 10] 10 | 10 © Factor de inftrare a aerulul Vines |mem] 7.0 | 33,2] 8.7 Vint = 2-Vinso'e © _ | Valoareretiuta pentru a caleul 14,5 | 46,1 | 35,7 8 | vi=max Vion ¥ | Vie ma (Viti Vein? = | Cosfciont nominal de 5 8| pierderiprin ventiarea | Hy, | wik| 49 |15,7]12.1] 46] 44] 45] 59] 33 | 29 | 21 3 | sou 5 S| Diteronta de temperatura] nt-8e| “C | 20.0] 3.0] 30.0 | 30,0 | 30,0] 30,0 | 34,0 30.0 30.0 30.0 | perder ae cata prin 3 | ventiiarea aerului ay, | w | 148 | 470 | 364 | 139 | 131 | 134 | 199 | 100] 68 | 63 8 fava Hil@ntr8) Ventilare fortaté cu un schimbattor de céldura Se presupune ca exist’ o instalatie de ventilare cu dublu flux cu schimbator de caldura. Debitele de aer extras si de aer introdus se indica in cadrul proiectarii instalatiei de ventilare. Instalatia este echilibrata, cea ce inseamna ca debitul total de aer extras este egal cu debitul total de aer introdus. 66 SR EN 12831:2004 ‘Temperatura aerului introdus, in conditi nominale, se presupune a fi de 12 °C. Se remarca efectul aerului care intra la 20 °C in incaperea de baie, care trebuie incalzit la 24 °C. Tabelul C.7 - Calculul pierderilor termice prin ventilarea aerului, instalatie de ventilare cu dublu flux cu schimbator de caldura 2 zelslelcls £ ageysl/sls Els Denumirea incdper 28 i glele |z ee e]alals : B= ee 2 Volum interior al tneaper “Temperatura exteroara Temperatur introara nu_| © | |20]200]ea0[200|200] exo] 20 0| ma] zoo Diferenta de temperaturé Gur%e | °€ [300 ][30.0]30.0[30.0] 0.0] 30.0] 240] 200] 200] 300 Dechert ope ~The te =] ‘Num&r de schimburi de ae a E | 1a50Pa "so | h . | E | Costicient de expunere e = [0,02 } 0.03 Jo,02] 0.02] 0.02] 0,03] 0,02] 0,02 [0,00] = 3 + | fate mee 97 eT. Pro fsofso] 10] 10] 10] 10] 10] 20] 10 8 [debit ce initrare a aor 5. mn] 70 }s32[s7/es}61]os]2e| 47 |oo]oo] 755 Vint = 2¥ing0°0"€ 2 [perinroaue Yau [~n[ 2 fofolofafmfolw[ ole] 10 2 [Temperaura 0 ony | fotos oy e $ [ Factor co reducere im _| - [o27]o27] - Joar|ozz|oar] - [oar oar] ~ 8 | Aer provenit din inca 8 | Aer provent ain incdperie a T_T. |. L 2) acon Vour¥sus} 9% 120 2» 20 : § | Factor do reducere m |-|-|-]°]-[-]- lee ~[o 3 E [Aer exes excedentar perv intoaga cadre Ty | ap ea Vimech in==“ex,i-= Vsu,i ‘Aer extras _excedentar 3h incapere cu incéipere Vnecnnas}rmm| Of of of ofopojlojafojo e Debit total corectat def ventilare a aerului Vv, | mm 123/485] 5,7 [14.5] 14,1] 17.5] 63] 74 J 27] 00 3 a E 3 “EVinti Vou fe) *V mechs Coeficient nominal 4 Pierden termice pri, | wk | 4.2] 158] 19] 50] 48] 59] 2.1 | 25 | 09] 00 ventilarea aerului Pierderi termice de calcul prin ventilarea aerulul %, | w ]r25]a75| se | s49]140] 170] 73] 75] 27] 0 | 1304 Pu i= Hy (Bint ire) 67 SR EN 12831:2004 Extractie mecanic& ‘Se presupune cA exista o instalajie de ventilare simpli, care consta in extragerea aerului din trei incaperi. Aerul patrunde liber in cladire si, la 0 prima aproximare, se presupune c este repartizat in functie de volumul incaperilor. In incaperea de baie, debitul de aer provenit din incdperile invecinate (la 20 °C) este egal cu debitul de aer extras minus partea suplimentard a debitului de aer extras din aerul introdus (Vinech.nti !@ —10 “C) in incaperea de baie. 68 SR EN 12831:2004 Tabelul C.8 - Calculul pierderilor prin ventilarea aerului, extractie simpla Denumirea incaperii Dormitor 2 Dormitor 3 Hol de intrare Incapere pentru recreare incapere de baie incépere de zi Bucatarle Volum interior al inc&peri vj 200 | 92,3 Temperatura exterioara %® | °C 10,0 ‘Temperatura interioard sc | 200 [200] 200 | 200 | 200] 200 | 240 ]200] 200 | 200 Diterenta de wemperatura | Gra | °c | 200|200| 200| 200 | 200] 200 | s40 [200] s00 | ano Deschider expuse ~ t-te lets? te}+]2 [+ fefele Numar de schimburi | gq | ht 60 q | deacriasoPa = = Factor de adapostire e = | 0,02 | 0,03 | 0,02 | 0,02 | 0,02 | 0,03 | 0,02 | 0,02] 0,00 | 0.00 g | Factor de corectie de] ~ [10] sof 10] 10] a0] 10 | 10 [ro] 10 | 10 = | inane & | debit de infitrare a mm] 70 |332[ 57 | 66 | 61] 95 | 28 | 47] 00 | 00 | 758 aerull Vint = 2 Vinge ‘er extras Voxi |min| © |e }m] oof o | % |o|o | x | 40 3 [ pornwoss veur |mm| © fefoto|of}o]ofololo|o B [Temperatura eeu] coy [ol] - | - see el ; & | invodus 2 | Factoraereaucoe | Ai | - a peseele ~.-y. B | Aer provenit ain Vexi- |mm]| - | - | me] - | - 2 - [a 5 | incaperie adacente | 3 §| Factor de reducere Na -{-]--To]-]- |] - Joe]-]- Jo 5 | aersupimentar | Vieon nt] fm 1800) $ | evacuat pent 3 | intreaga lacie = 3 Vrersupimenar |Vaoamsterm| @]e |e] e] 7] 7] © )o] es | s | to ° evacuat incdpere cu incapere (continu) 69 Pierderi termice prin vent Tabelul C.8 - Calculul pierderilor prin vent SR EN 12831:2004 rea aerului, extractie simpla (sfarsit) Ed: clelelilg Denumirea eqs/fls]sisle |e 3 dele |2]/2/2 ]2]e]s a gHElalelele lets]? |? [2 ev212/E 15 [5 12/2 2*|3 ale le lels Debit total corecat Vi Jmin| 229 Jona] 212 | 200 | 230] 258 | 00] 77 | oe | 27 prin ventlarea aera VipVigs Veni fa *Vecnit | | Covtcientnominalge | My, Jw] ee |e2o] 7a] ea | 70 | ox | aa] oo | 20 | 08 pierderi termice prin " fontlerea aula Pierden mice de | ay, | w | 266 | a60| ate | 2st | 295 | 27a | 150] 160 | 90 | 20 | 2st celeu pin ventlarea send 2ui= Wine) €.3.7 Sarcina termicd de r jin ceea ce urmeaza, se indica detalii fiecare incapere. in acest exemplu: - dladirea are masivitate mare; = scderea temperaturi interioare in timpul incalzirii de garda este de 3K; - — durata intervalului de retnealzire este de 4 h. Tabelul C.9 - Calculul sarcinii termice de reincailzire Denumirea incperii Tincapere pentru recreare Tncapere de zi Bucatarie Dormitor 1 Factor de restabilire Dormitor 2 Darmitor 3 Tncapere de baie Hol de intrare Hol 13 we 70 Aria pardoselil Pn ‘Sarcina termica de reincalzire RHA: referitoare la calculul sarcinii termice de reincalzire pentru 13.0 169.6 4797 1237 133.1 10.5 136.5 46 508 79 102.1 53 69.3 17 218 SR EN 12831:2004 €.3.8 Sarcina termica totala Generalitati In cea ce urmeaza, se indica sarcina termicai totala pentru fiecare incapere si pentru clade. Calculul se efectueazé pentru cele trei cazuri uzuale de ventilare deja examinate. Pierderile termice prin transmisie sunt aceleasi in cele trei cazuri In calculele care urmeaza, sarcina termica totala a cladirii este suma sarcinilor termice totale ale tuturor Incdiperilor, deoarece nu existé decat o singuré zona. Ventilare naturala (deschiderea ferestrelor) Se presupune c& nu existé nicioinstalatie de ventilare. Tabelul C.10 - Calculul sarcinii termice totale, numai ventilare naturala ‘Sarcind termic& prin | Sarcina termica transmisie mn — Tnaipers pent SS Incapere de zi 2169 470 480 Bucatare 516 364 124 Dormitor 4 sia 139 142 Doritor2 801 134 133 Dormitor 3 996 134 137 Incapere de baie 472 199 60 731 Hol de inrare a1 7100 102 654 Hol 198 08 % 337 we 4 3 21 3 Total 6.650 1817 1437 9.905 1 SR EN 12831:2004 Ventilare forfata cu un schimbator de caldura cu dublu flux cu Tabelul C.11 - Calculul sarcinii termice totale, a instalafiei de ventilar schimbator de céldura ‘Sarcina Sarcina termica prin] Sarcina termic& termica totala ventilarea aerului_ | de reincalzire [Sarcina termica prin transt Denumirea incaperii Tncdpere pentru recreare| Tncapere de zi 2169 475 480 3123 Bucatarie 515) 58 124 697 Dormitor 1 514 149 142, 805 Dormitor 2 801 144 133, 1078 Dormitor 3 998 178 137 1312 Tncapere de baie 472 73 60 604 Hol de intrare 451 75 102 629 Hol 199) wc 4 Total 6.650 Extractie mecanica Denumirea incaperii Tncapere pentru recreare| Tincapere de zi 2169) 959) 480 3608 Bucatarie 515 218 124 857 Dormitor 4 514 251 142, 907 Dormitor 2 801 235 133, 1169 Dormitor 3 998 273 137, 1407 Tncapere de baie 472 150 60 681 Hol de intrare 451 180 402 734 Hol 199) 90 69 358 we. 4 28 21 53 Total 6 650 2651 1437 10738 72 SR EN 12831:2004 €.3.9 Sarcina termica a unei incaperi prin metoda sim) Generalitati Jin ceea ce urmeazé, detalile calculului simplificat al sarcinii termice nominale se indicd pentru singuré Incapere, si anume incéperea pentru recreare. incapere pentru recreare Aceasta incdpere este reprezentativa pentru o incapere in contact cu solu Tabelul C.13 - Calcul simplificat al sarci totale pentru incaperea de bale Date referitoare la temperatura Tempereurdererioard de clea [Le | 00 Temperaurtieierd de clel Gnu Le [200 Diernia de omperaurd de call Faure 6 [200 Plorder ternice prin wanemisio cod Perete A Ay | _% [acai =m ame] we 35 Peveteertetor al pre (eta, contact ou eer) tao [cars ]_o7s [482 20 | Fereste 400] 108] 210 [27 33 | Perete exer a pine ola, a coriact ov aera 140 [293] 078 | 297 73] Pert interior ola (peel neaper pentureveare) | 112 [89 | ove | 698 15 | Usa nterioara 12 [140] 1602.88 13 | Perso iteror lat (edule Tncbperi pena recware) | 1.12 [948 | 074 | 7.08 35 Prongou piel (zl, tn contact ou sok) aaa | tase [048 | 2.86 52 Perte exterior lpi! (aoa, ncorac uso). 042 [1087 [ont | 260 Coefclent tl de plrder ernie prin ransmisie Hj= 3s GAY, WK 3838 Pierderi termice totale prin transfer i* (int ire) Ww = }1000 Plordorterice prin vetlarea aerulul Volum inion Numar de schimburi de aer minim Coeficient total de pierder termice prin ventilarea aerulu 4,93 Plerdori termice totale prin ventilarea aerulul w__| 148 Pierderi termice totale prin ventilarea aerulul si prin transmisie w [449 Factor de corectie pentru temperatura mai ridicata Pierderi termice de calcul prin ventilarea aerului si prin el Tiaaa transmisie ‘Sarcina termica de reincalzire ‘Aria pardoseli Factor de restabilire w | 170 Sarcina termica de reincdlzire totala a PALI = P+ ORK w 1318 Sarcina termica tot 73 SR EN 12831:2004 €.3.10 Sarcina termica totala prin metoda simplificata Jin cea ce urmeaza, sarcina termicd nominala tolala se indica pentru fiecare incapere si pentru clade. Tabelul C.14 — Calcul simplificat al sarcinii termice totale a cladirii 5 Factor de fenancmisie| vontares acta” | SPST | SC ronctnre Tncapere pentru recreare Tncapere de 2 2 196 470 10 480 Bucatarie 503 364 10 124 Dormitor 1 533 139 10 142 Dormitor 2 1091 131 110 133 Dormitor 3 1332, 134 10 137 Incapere de baie | 929 199 16 60 Hol de intrare 454 100 1.0 102 Hol att 68 10 69 we 56 63 10 2 Total 7.905 1817 : 1437 74 SR EN 12831:2004 Anexa D (normativa) Valori implicite pentru calculele indicate la articolele de la 6 pana la 9 Aceasta anexé indica datele de intrare si valorile normative utiizate la calculul sarcinii termice nominale din articolele de la 6 pana la 8. Valorile si parametrii din tabelele prezentate in continuare in aceasté anex D trebuie indicate intr-o anexa nationala la acest standard. In lipsa anexei nationale disponibile, trebuie s4 se utiizeze valorile implicite din aceasta anexa D. Anexa nationala poate fi obtinuta de la organismele nafionale de standardizare competente. Anexa national trebuie sé prezinte aceeasi structura ca aceasta anexa D, dar se admite adaugarea sau suprimarea anumitor ccazuri din tabele. NOTA. Articolele mentionate Intre paranteze fac trimitere la articole din textul acestui standard. D.1_ Date climatice (a se vedea 6.1) Temperatura exterioara de calcul @, si media anuala a temperaturii exterioare, Om.e, trebuie s8 se indice la nivel national sub forma prezentata in tabelul D.1 pentru diferite zone geografice. Tabelul D.1 - Temperatura exterioara de calcul si media anuala a temperaturii exterioare Zona geogratica D.2_ Temperatura interioara de calcul (a se vedea 6.2) Tabelul D.2 indicé valori implicite ale temperaturii interioare de calcul, @n.j, pentru diferite tipuri de spa din ctadire. ‘Tabelul D.2 - Temperatura interioara de calcul Tipul cladiri sau al spatiulul Birou individual Birou tip spatiu deschis ‘Sala de gedinje ‘Auditory Bufet Restaurant ‘Sala de clasa Cresa Magazin Cladire de locult Tneapere de baie Biserica 15 MuzeuiGalerie 16 R/SlalSpspslsys 75 SR EN 12831:2004 D.3__ Date referitoare la cladire (a se vedea 6.3) Alegerea dimensiunilor clair utizate in calcule trebuie sa se determine pe o baz nationala. In lipsa anexei nationale disponibile la acest standard, dimensiunile exterioare trebuie utilizate ca bazé de calcule (a se vedea figura 7 de la 9). D.4_ Pierderi termice de calcul prin transmisie D.A.A Pierderi termice directe cétre mediul exterior — Hj. (a se vedea 7.1.1) Ok Factori de corectie de pentru expuner 1: Valoarea implicita pentru factorii de corectie @ si @ este 1,0. Pierderi termice lineare prin transmisie factor de corectie AUiy Tabelele de la D.3a pana la D.3¢ indica valor implicite pentru factorul de corectie, AUtp Tabelul D.3a Factor de corectie, AUiy, pentru pereti verticall Numarut de plangee care | Numarul de pereti care ‘AUy pentru pereti verticall traverseaza izolatia”” traverseaz’ wit) olatia ® Vvolurmul spatiulut volumul spatiulul 5100 m? > 100 m3 2 Ase vedea figura D.1 Tabelul D.3b - Factor de corecti Plangeu ugor (lemn, metal etc.) Numarde suprafee_1 in contact cu mediul — ara 3 Plangeu greu (beton ete) ‘ambiant exterior: 4 0,20 76 SR EN 12831:2004 Tabelul D.3c - Factor de corectie, AUts, pentru deschideri Perete care traverseaza izolajia Perete care nu traverseaza izolatia Figura D.1 — Descrierea peretilor care traverseaza si care nu traverseaza izol D.4.2 Pierderi printr-un spatiu neincalzit - Hrue (a Se vedea 7.1.2) Tabelul D.4 indica valori implicite pentru factorul de reducere a temperaturi, by. 77 SR EN 12831:2004 Tabelul D.4~ Factor de reducere a temperaturii, by Spatiu neincaizit jincapere numai cu 1 perete exterior 04 ‘cu cel putin 2 pereti exterior far usa exterioara 05 ‘cu cel putin 2 pereti exterior gi usi exterioare (de exemplu, intrri, garaje) O68 cu cel putin 3 pereti exterior (de exemplu, scard exterioara) 08 ‘Subsol fara ferestre giusi exterioare 05 ou ferestre sau usi exterioare 08 Pod pod putemic ventilat (de exemplu, acoperiguri cu tigle sau alte materiaule care formeaza un 10 acoperg discontinuy) fara strat de hidroizolajie suplimentara alt acoperig neizolat 0.9 acoperig termoizolat 7 Zone de circulatie interioare 0 (ara pereti exterior, factor de ventilare a aerulul mal mic de 0,5 h") [Zone de circulatie frecventa ventilate 10 (aria deschiderlor/volumul spatiului > 0,008 m’/m*) [Spatil sub plansee suspendate 0 incpere poate fi consideraté subsol daca mai mult de 70 % din aria peretilor exteriori ai acesteia se fla in contact cu solul D.4.3 Pierderi termice prin sol — Hy), (a se vedea 7.1.3) Valorile implicte ale factorilor de corectie, 1 si Gw sunt urmatoarele: fo = 1,45; ,00 daca distanta dintre panza freatica eventuala si pardoseala plangeului pe sol este mai mare |.15 daca distanta dintre panza freatica eventuala si pardoseala plangeului pe sol este mai mica detm. D.4.4 Transfer termic cu spatii incailzite la o temperatura dif itd — Hry (a se vedea 7.1.4) Tabelul D.5 indicé valori implicite pentru temperatura spatilor adiacente incalzite. 78 SR EN 12831:2004 Tabelul D.5 - Temperatura spatillor adiacente incaizite ‘Schimb de caldura intre spafiul incatzit (i) si: 9 spatiu adiacent *c -apere adiacenta din aceeasi parte de cladire epatiu adiacent tebule 88 se indice: depozitare - de exemplu temperatura influenta gradientului vertical = de exemplu pentru incaperea de bale, incapere de de| ‘o incdpere adiacenta care apartine unei alte parti de cladire (de exemplu, apartament) © Incépere adiacenta care aparfine unei clini separate (Incalzita sau neincalzita) Ome reprezinta media anuala a temperaturii exterioare. D.5_ Pierderi termice de calcul prin ventilarea aerului ~ Hy, D.5.1 Numar de schimburi de aer cu exteriorul minim — Mnin (a Se vedea 7.2.1 gi 9.1.3) Tabelul D.6 indica valori implicite ale numarului minim de schimburi de aer cu aerul exterior, nmin Tabelul D.6 - Numarul minim de schimburi de aer cu aerul exterior, min ncapere de locut (misty Bucditarie sau Incaipere de baie cu fereastra Birou Sald de gedinte, sald de clas D.5.2 Numar de sct puri de aer ~ Msp (a se vedea 7.2.2) 0s 10 Tabelul D.7 indica valori implicite ale numarului de schimburi de aer, nso, pentru intreaga cladire, care rezulta dintr-o diferenta de presiune de 50 Pa intre interior gi exterior. 79 SR EN 12831:2004 ‘Tabelul D.7 - Numar de schimburi de aer pentru intreaga cladire, nso “Grad de etangeitate la aer al anvelopel clad Constructie (caltatea etangarior de ferestre) ridicat mediu scazut (ctangari de ferestre gi usi | (Ferestre cu geam dublu, | (Terestre cu geam simplu, de Inalté calitate) etangari normale) ‘rs etansati) Locuinfe unifamiliale Alte locuinje sau clair Se admite s se exprime factorii de ventilare a aerului intr-o cladire intreaga pentru alte diferente de presiune de 50 Pa, dar se recomanda ca aceste rezultate sa fie adaptate pentru a se putea utiliza relatia 17 de la 7.2.2. D.5.3 Factor de adapostire (ase vedea 7.2.2) Tabelul D.8 indica valor implicite ale factorului de adapostie, e. Tabelul D.8 — Factor de adapostire, e Sian He ntteceo Spaty inca ra | Goethe enpuss | mul oo deschiere deschideri expuse expusts Neadapostit (Ciadici in zona cu vant, cain cu Inaltime mare tn centrui oragului) Moderat adapostit (clidir a tard protejate de arbori sau de alte cladir, suburbil) Foarte adapostit, (cladiri cu inailtime medie in centrul oraguli, lad in padre) D.5.4 Factor de corectie de pentru inailfime - ¢ (a se vedea 7.2.2) Tabelul D.9 indica valori implicite ale factorului de corectie de pentru inaltime, «. Tabelul D.9 — Factor de corectie de pentru inailtime, ¢ Tnaljimea spatiulul inedlzit deasupra solulul (din contrul incéperii pana la nivelul solulul) 80 SR EN 12831:2004 D.6 Spatii cu incalzire intermitenta (a se vedea 7.3 si 9.2.2) Tabelele D.10a si D.10b indic& valori implicite ale factorului de restabilie, ju. Aceste tabele se bazeaza pe dimensiunile interioare ale pardoselii $i pot fi uilizate pentru incaperi a cdror inaltime medie nu depaseste 3,5 m. Masa efectiva a cladiri se indica pentru trei categori, dupa cum urmeaza: - dladiri cu inerfie mare (plangee de pardoseala si de plafon din beton si pereti de cdramizi sau beton); ~ _cladiri cu inerfie medie (plangee de pardoseala si de plafon din beton si pereti usor); ~ _ dladiri cu inertie mica (plafoane false, plangee suspendate gi pereti usori) Tabelul D.10a— Factor de restabilire, au, pentru cladiri cu alta destinatie decat de locuit, duraté maxima de oprire de noapte 12h JRH Wim? ‘Scdere a temperaturi interioare prevazuta tn timpul incalziti de garda @ 2k 3k 4k Timp de restabilire h Inerfia cadin Inertia cain Inertia cladir ri medie | mare | mica _| medie | mare 1 73 | 23 | 2 a _|_30_| 27 2 a [ie [22 18 | 20 | 23 3 6] 13 | 18 “| te | 18 | 18 18 18 4 af 16 ef 3 |e] 16 16 2 in cladirle bine izolate gi etange la aer, nu este foarte previzibilé o scédere a temperaturiinterioare prevazuta| ‘in timpul incalziri de garda mai mare de 2 K pana la 3 K. Aceasta depinde de condiile climatice si de inertia termica a cladii Tabelul D.10b — Factor de restabilire, fn, pentru cladiri de locuit, durata maxima de oprire de noapte 8 h JRH Wim? Timp de restabilire h ‘Scddere a temperaturi interioare prevazuta in timpul incalziri de garda @ ik 2k 3K Inertia cain Inertia cladinl Tnerjia dadiri medie mare 2 in cladirle bine izolate si etange Ia aer, nu este foarte previzibili o scédere a temperaturil interioare prevazuta in timpul incalziri de garda mai mare de 2 K pana la 3 K. Aceasta depinde de conditile climatice si de inertia termicd a clan 81 SR EN 12831:2004 D.7 Metoda de calcul simplificat (a se vedea 9) Di 1 Restrictii de utilizare Restrictile de utiizare a metodei de calcul simplificat prezentata la 9 trebuie precizate intr-o anexa nationala la acest standard. In lipsa unor informatii nationale disponibile, metoda simplificata poate fi utiizata pentru cladirile de locuit in care numarul de schimburi de aer rezultat dintr-o diferenta de presiune de 50 Pa intre interiorul $i exteriorul cldiri, nso, este mai mic de 3h" D.7.2 Factor de corectie pentru temperatura - f, (a se vedea 9.1.2) Tabelul D.11 indica valor implicite ale factorului de corectie pentru temperatura, fi cata Tabelul D.11 - Factor de corectie pentru temperatura, fx, pentru metoda de calcul sim daca puntil termice sunt zolate daca puntile termice nu sunt izolate pentru ferestre si usi print-un spatiu neincalzit ‘daca punfie termice sunt izolate daca puntie termice nu sunt izolate prin sol ‘daca puniletermice sunt izolate daca puntile termice nu sunt izolate print-un spatiu sub acoperis daca puntile termice sunt izolate daca puntile termice nu sunt izolate ‘spatiu sub plangeu suspendat r ‘daca puntile termice sunt izolate daca puntile termice nu sunt izolate chlre 0 clddire adiacenta ‘daca puntile termice sunt izolate dacé punfile termice nu sunt izolate [catre o parte de cladire adiacenta ‘daca puntile termice sunt izolate daca puntile termice nu sunt izolate pentru temperatura - fas (a se vedea 9.1.1) Tabelul D.12 indica valori implicite ale factorului de corectie pentru temperatura, fas. pentru incaperile Incdzte la 0 temperatura mai ridicata decat in incaperile adiacente, de exemplu o incapere de baie. ‘Tabelul D.12 ~ Factor de corectie pentru temperatura, fas Temperatura interioara de calcul a incaperi: fae normal 10) mal ridicat 16 82 SR EN 12831:2004 ibliografie CR 1752, Systémes de ventilation dans les batiments - Critéres de conception pour ambiance intérieure. prEN 13465, Systémes de ventilation pour les batiments ~ Méthodes de calcul pour la détermination des débits d'air dans les logements. EN ISO 7730, Ambiances thermiques modérées. Détermination des indices PMV et PPD et spécifications des conditions de confort thermique. EN ISO 13789, Performance thermique des batiments ~ Coefficient de déperdition par transmission — ‘Méthode de calcul (ISO 13789:1999). prEN ISO 13790, Performance thermique des batiments - Calcul des besoins d’énergie pour le chauffage (ISO/DIS 13790:1999). prEN ISO 15927-5, Performance hygrothermique des batiments — Calcul et présentation des données climatiques — Partie 5: Température de air externe de conception d'hiver et données relatives au vent (ISO/DIS 15927-5:2002). 83 SR EN 12831:2004 Anexa nationalé NA (informativa) Corespondenta dintre standardele europene si standardele romane Corespondenta dintre standardele europene gi standardele romane la care se face referire este urmatoarea: EN 673:1997 EN 673:1997/A1 EN 673:1997/A2 EN ISO 6946 EN ISO 10077-1 EN ISO 1007-2 EN ISO 10211 EN ISO 10456 EN 12524 1oT IDT IoT lor (oT 1oT \oT 1oT IoT SR EN 673:2000 Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice, U. Metoda de calcul (Corespunde cu EN 673:1997) ‘SR EN 673:2000/A1:2002 Sticl& pentru construct. Determinarea transmitantei termice, U, Metoda de calcul (Corespunde cu EN 673:1997/ A1:2000) SR EN 673:2000/A2:2004 Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice, U. Metoda de calcul (Corespunde cu EN 673:1997/ A2:2002) SR EN ISO 6946:2008 Parisi elemente de constructie. Rezistenta termicd si coeficient de transmisie termicd. Metoda de calcul (Corespunde cu EN ISO 6946:2007) ‘SR EN ISO 10077-1:2007 Performanta termicd a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul coeficientului de transfer termic, Partea 1: Generalitati (Corespunde cu EN ISO 10077-1:2006) SR EN ISO 10077-2:2004 Performanta termica a ferestrelor, usilor gi obloanelor. Calculul coeficientului de transfer termic. Partea 2: Metoda numerica pentru profile de tamplarie (Corespunde cu EN ISO 10077-2:2003) ‘SR EN ISO 10211:2008 Puntitermice in cladiri. Fluxuri termice si temperaturi superficiale. Calcule detaliate (Corespunde cu EN ISO 10211:2007) SR EN ISO 10456:2008 Materiale si produse pentru. construct. Proprietati higrotermice. Valori tabelare de proiectare si proceduri pentru determinarea valorilor termice deciarate si de proiectare (Corespunde cu EN ISO 10456:2007) SR EN 12524:2002 Materiale si produse pentru constructii. Caracteristici higrotermice. Valori de proiectare tabelare (Corespunde cu EN 12524:2000) SR EN 12831:2004 EN ISO 13370 IDT SRENISO 13370:2008 Performanta termica a cladirlor. Transfer termic prin sol. Metode de calcul (Corespunde cu EN ISO 13370:2007) EN ISO 14683 IDT — SREN ISO 14683:2008 Punti termice in cliditi. Coeficient de transfer termic linia. Metode simplificate gi valori implicite (Corespunde cu EN ISO 14683:2007) Pentru aplicarea acestui standard se utilizeaz& standardele europene la care se face referire (respectiv standardele romaine identice cu acestea). ‘Simbolurile gradelor de echivalenta (IDT - identic, MOD - modificat, NEQ - neechivalent), conform ‘SR 1000-8. 85 SR EN 12831:2004 Standardul european EN 12831-2003 a fost acceptat ca standard roman de catre comitetul tehnic CT 302 - “instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului’ Membrii Comitetului De Lecturé care au verificat versiunea romana a standardului european EN 12831:2003: Presedinte INCERC Bucuresti - Institutul National de Cercetare — Dezvoltare in Construct si Economia Constructilor Secretar INCERC Bucuresti - Institutul National de Cercetare — Dezvoltare in Construct si Economia Constructor Expert SRO ASRO Membri MORL IPCT Instalatii S.R.L. TECHEM ENERGY SERVICES SRL ICECON S.A. Bucuresti - Institutul de Cercetari pentru Echipamente si Tehnologii in Construct ARCHITECTURAL ENGINEERING S.A. IPCT S.A — Institutul de Proiectare Cercetare i Tehnica de Calcul in Constructii dl, Dan CONSTANTINESCU dl. Horia PETRAN, dna. Gabriela CAZAN dna. Aurelia SIMION dl, Dan BERBECARU dl. Mihai BEZNOSKA dna. Comelia CIMPEANU dna. Cristina POPA dna Mihaela GEORGESCU \Versiunea romana a acestui standard european a fost elaborata de catre doamna loana Beatrice CALINESCU Un standard roman nu contine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizatorii standardului sunt raspunzatori de aplicarea corecta a acestuia, Este important ca utilizatorii standardelor romaine s& se asigure c& sunt in posesia ultimei edit gi a tuturor modificarrilor. Informatie referitoare la standardele romaine sunt publicate in Catalogul Standardelor Roméne si in Buletinul Standardizérii

Evaluare