Sunteți pe pagina 1din 59

UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANȚA FACULTATEA

: INGINERIE MECANICĂ

SPECIALIZARE : ELECTROMECANICĂ

PROIECTAREA MOTORULUI ELECTRIC AL INSTALAȚIEI DE


ANCORARE NAVALĂ

COORDONATOR

ABSOLVENT : LAMEȘI MIHAI – DĂNUȚ

CONSTANȚA
2018

1
Cuprins
CAPITOLUL 1 ......................................................................................................................... 4
1.1. Tipul și destinația navei .................................................................................................. 4
1.2. Caracteristici principale ................................................................................................. 4
1.3. Instalația de ancorare .....................................................................................................
5
1.3.1. Elemente constructive. Componente .......................................................................
5
1.4. Instalația de ancorare prova la cargoul de 18000 tdw ................................................ 14
1.5. Cerințe A.N.R. impuse instalației de ancorare – acostare .......................................... 15
CAPITOLUL 2. CALCULUL DE ALEGERE A MOTORULUI ..................................... 19
ELECTRIC DE ACŢIONARE ............................................................................................. 19
2.1. Calculul puterii acţionării electrice................................................................................ 19
2.1.1. Calculul cuplului nominal al motorului .................................................................. 19
2.1.2. Alegerea motorului electric pentru acţionarea vinciului de ancoră din catalog ..... 20
2.2. Verificarea motorului ales din catalog ........................................................................ 23
2.3. Calculul caracteristicilor mecanice ale motorului electric ......................................... 26
CAPITOLUL 3. CALCULUL MOMENTELOR STATICE REDUSE LA ..................... 32
ARBORELE MOTORULUI ELECTRIC ÎN VEDEREA ................................................. 32
TRASĂRII DIAGRAMEI DE SARCINĂ ............................................................................ 32
3.1. Calculul momentelor statice reduse la arborele motorului electric ............................... 32
3.1.1. Calculul perioadei I ................................................................................................ 32
3.1.2. Calculul perioadei a-II-a ......................................................................................... 37
3.1.3. Calculul perioadei a-III-a........................................................................................ 39
3.1.4. Calculul perioadei a-IV-a ....................................................................................... 40
3.2. Calculul timpilor de virare ........................................................................................... 41
3.2.1. Calculul perioadei I ................................................................................................ 42
3.2.2. Calculul perioadei a-II-a ......................................................................................... 43
3.2.3. Calculul perioadei a-III-a........................................................................................ 43
3.2.4. Calculul perioadei a-IV-a ....................................................................................... 44
3.3. Verificarea motorului ales la încălzire ........................................................................ 45
CAPITOLUL 4. ALEGEREA APARATAJULUI ELECTRIC ............................................... 46
4.1. Generalităţi .................................................................................................................... 46
4.2. Alegerea întreruptoarelor automate ............................................................................... 46
4.3. Alegerea contactoarelor .................................................................................................
47
4.4. Alegerea siguranţelor fuzibile ....................................................................................... 48
4.5. Alegerea releelor termice............................................................................................... 49
4.6. Alegerea aparatelor de măsură ...................................................................................... 50
4.7. Alegerea contactoarelor de comandă şi a releelor ......................................................... 50
4.8. Reglajul releelor termice şi de timp ............................................................................... 51
Relee termice ....................................................................................................................
51
Releele de timp ................................................................................................................. 51
Contactor LS 60 / L 84 – Părţi componente: ........................................................................... 53

2
Contactor LS 8 / L 14 – Părţi componente: .............................................................................. 53
INTRODUCERE

3
CAPITOLUL 1

GENERALITĂȚI

În această lucrare vom analiza construcția unui cargou de 18000 tdw, punând accent pe
următoarele elemente constitutive : performanță, mașinile de la bord, suprastructura și corpul
acesteia.

1.1. Tipul și destinația navei

Nava este un cargou de 18000 tdw, semicontainer, ce are ca principal scop să transporte
mărfuri în vrac, mărfuri generale, diferite echipamente, cherestea și containere în magazii și pe
capacele gurilor magaziilor punții principale. Nava este formată din patru magazii, două punți,
teuga prelungită la prima magazie, suprastructura și compartimentul mașinii amplasate la pupă.
Propulsia este asigurată de cele două motoare semirapide cuplate pe o linie de arbori prin
intermediul unui reductor.

1.2. Caracteristici principale

1. Lungimea maximă ………………………………………… 158,7 m


2. Lungimea între perpendiculare ………………………...….. 148,00 m
3. Lățimea ……………………………………………………. 22,9 m
4. Înălțimea de construcție
a) la puntea superioară …..……………………….…… 13,30 m
b) la puntea inferioară …..……………………………… 9,50 m
5. Pescajul
a) de etantionaj ………..…..…………………………… 9,90 m
b) de plina încărcare …………………………………… 9,70 m
6. Numărul etajelor de suprastructură ……………..……..…… Ni = 6
7. Înălțimea unui etaj de suprastructură ……………………... hi = 2,13 m
8. Viteza navei ………………………………………….…… 19 Nd
4
1.3. Instalația de ancorare

Instalația de ancorare – acostare are ca rol principal, asigurarea legăturii dintre navă și fundul
apei. Nava staționează la ancora în bazinele sau radele portuare, în mare deschisă sau în zone
cu ghețuri. Aceasta se fixează de fund cu ajutorul ancorei prin intermediul lanțului sau parâmei
de ancoră ce pot fi ridicate la bord de mecanismul de ancorare.
Pentru a avea o fixarea sigură a navei ancorate și desprinderea ancorei la virare, ancora este
alcătuită ca având forța de fixare maximă atunci când asupra ei acționează o forță orizontală și
o fixare minimă atunci când este solicitată de o forță verticală.
Acest tip de instalație trebuie să ofere o siguranță deosebită în funcționare și să permită
acționarea de la distanță. Instalația de ancorare – acostare asigură următoarele:
- menținerea constantă a tensiunii din parâmele de legare prin reglarea lungimii
acestora în condițiile variației de pescaj la încărcare – descărcare și variația de nivel datorată
mareelor.
- apropierea liniei de cheu a navei, chiar dacă rezultanta forțelor exterioare
acționează defavorabil curentul de apa, vântul, lovituri de val);

1.3.1. Elemente constructive. Componente


O instalație de ancorare este formată din:
1. ancora;
2. lanț de ancora;
3. nara de ancora;
4. stopa de lanț;
5. ghidajele de lanț;
6. vinciul de ancoră;
7. nară de punte;
8. tubul de ghidare;
9. puțul de lanț;
10. dispozitivul de prindere de corpul navei a lanțului de ancora;
11.barbotinele (roți cu canal profilat).

5
Fig.1.1. Echipamentele constructive

Lanțul ancorei are un capăt legat de ancoră (1), iar celalalt capăt este legat de corpul
navei printr-o cheie de împreunare (10). El se dispune de la ancoră prin nara de ancoră (3), stopa
de lanț (4) care susține ancora și lanțul, ghidajele de lanț (5), barbotina vinciului de ancora (11),
nara de punte (7), tubul de ghidare (8), puțul lanțului (9) și dispozitivul de prindere de corpul
navei.

6
1. Ancorele

Sunt elemente de fixare a navei față de fundul apei, prin intermediul lanțurilor sau a
parâmelor. Ancorele trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
-construcție simplă;
-rezistență mecanică mare,
-comoditate de manevrare și întreținere;
-forță maximă de fixare;
-să se fixeze rapid pe fund;
-să se desprindă rapid de fund la ridicare;
-sa permită acționarea numai prin lanț sau parâmă.
După tipul fusului ancorele se împart în:
- ancore cu fus nearticulat - tip amiralitate
- cu patru gheare
- cu gheare de pisică
- cu un singur braț
- de gheață
- ancore cu fus articulat - tip HALL
- tip GRUSON
- tip UNION

7
- tip BYERS
- tip TAYLOR
- tip SPECK
Ancora de tip “Amiralitate” are o mai mare putere de susținere, însă se preferă de obicei
ancora cu fus articulat care are gabarite mai mici, se dispune și se strânge mai ușor.
Ancorele se execută din oțel turnat, cu excepția celor pentru nave rapide, care se pot
executa și din oțel sudat sau chiar din aliaje ușoare.

2. Lanțurile și parâmele de ancoră

Lațnțurile formează conexiunea dintre ancoră și corpul navei. La navele mai mici de
30 m și la navele din oțel cu Na < 205, lanțurile se pot înlocui cu parâme metalice cu condiția
ca lungimea acestora să fie majorată cu cel puțin 50% față de cea a lanțurilor inițiale.
Lanțul de ancoră este caracterizat de calibrul sau “d” care este diametrul sârmei de oțel
din care este fabricată zaua.
În funcție de tehnologia de construcție utilizată, se deosebesc:

- zale sudate electric : - fara punte mm : d = 14…64


- cu punte mm : d = 8….38
- zale sudate prin forjare : - fara punte mm : d = 8…105
- cu punte mm
Lanțul de ancoră este alcătuit din chei de lanț. În functie de poziția pe care o are în lanț,
există următoare clasificare a cheilor de lanț :
- chei de lanț de capăt, care se fixează la dispozitivul de declanșare al lanțului ;
- chei de lanț intermediare ;
-chei de lanț de ancoră care se prind de aceasta.
Cheile de lanț intermediare trebuie să aibă o lungime cuprinsă între 26 și 28,5 m,
numărul de zale trebuie să fie mereu impar. Cheia de capat are o za specială având ca formațiune
de dimensiuni mărite, ce trebuie să alunece ușor pe barbotina vinciului de ancoră.
8
3. Narile de ancora

Sunt formațiuni deschise în corpul navei prin care lanțul traversează bordajul și puntea pentru
a fi acționat de mecanismul de ancorare în vederea depozitării la bord. Amplasarea narei
condiționeaza frecarea lanțului la schimbarea de direcție și stimulează în mod direct puterea
instalației de ancorare. De asemenea, în tubul nării intră fusul articulat al ancorei, când nava
este în marș și are ancora depozitată la bord.

4. Stopele de lanț

Stopele de lanț sunt elemente de blocare a lanțului de ancora față de corpul navei, pentru
situațiile de marș sau ancorare. După destinația lor stopele pot fi clasificate astfel:
- stope destinate asigurării ancorajului;
- stope destinate exclusiv pentru menținerea ancorei la post pe timpul marșului.
Stopa de lanț este componenta care transmite lanțului de ancora rezultanta forțelor
exterioare Fe ce acționează asupra corpului navei aflate la ancoră.

5. Narile de punte

Sunt componentele instalației de ancorare prin care lanțul aflat pe barbotina mecanismului de
ancorare este introdus în puțul lanțului. Sunt dotate cu un capac rabatabil pentru a proteja puțul
lanțului de inundare, capac ce se închide numai după ce lanțul a fost fixat în stopa. Unghiul
dintre axa nării la intrare și planul orizontal depinde de poziția relativa dintre nara de punte și
barbotina mecanismului de ancorare. Axa narii la intrare trebuie să fie tangentă la barbotina.

6. Puțurile de lanț

Au rolul de a depozita lanțurile de ancora virate total sau parțial la bord. Sunt construcții
etanșe de tabla sudată, protejate la interior împotriva loviturilor de lanț și a coroziunii.
Dimensiunile sale depind de calibrul și lungimea lanțului depozitat.
9
Având înmagazinată o masă apreciabilă, amplasarea lor influențează poziția centrului
de greutate al navei. Pe verticala se poziționează cât mai jos, în plan orizontal sunt așezate cât
mai aproape de planul diametral; în afara pereților transversali extremi ai navei; în prova
peretelui de coliziune și în pupa peretelui de presetupă.
Atunci când puțul lanțului nu se afla pe verticala nării de ancoră și este plasat sub o
punte intermediară, este utilizat un tub de ghidare a cărui axă trebuie să fie concepută astfel
încât frecarea cu lanțul să fie minimă. Nările de punte se execută prin turnare, iar tuburile de
ghidare prin sudare, ambele fiind de oțel.

7. Fixarea lanțului de ancora de corpul navei

În anumite cazuri de exploatare, cum ar fi blocarea ancorei pe fund stâncos, trebuie să existe
posibilitatea renunțării la ansamblul ancora – lanț, prin desprinderea de corpul navei. Sistemul
de fixare a lanțului de ancora de corpul navei trebuie să asigure o prindere sigură și la nevoie,
o desprindere rapidă și sigură, chiar și atunci când lanțul sau parâma sunt tensionate. Cele mai
utilizate sunt sistemele “cioc de papagal”. Există ciocuri de papagal libere, incluse în lanț, care
trebuie montate astfel încât pentru lanțul complet filat, ele să iasă din puțul lanțului și să ajungă
pe punte, pentru a putea fi acționat.

8. Vinciuri sau cabestane de ancora

Vinciurile sau cabestanele sunt mașini de punte destinate fundarisirii ancorei, precumăsi virarii
la post a ancorelor. Cabestanele au axa barbotinei situata vertical si întregul mecanism de
transmitere este dispus sub puntea principala, iar vinciurile, spre deosebire de cabestane, au axa
orizontală și transmisia mecanică dispusă pe punte.
Aceste mașini de punte se supun regulilor de supraveghere al A.N.R. pe 1990 partea aIX.
Acționarea vinciurilor se poate face electric, hidraulic, cu abur, etc.
În prova navelor vinciurile sunt de obicei duble formate din două barbotine, pentru cele două
ancore prova și de doi tamburi de capăt pentru manevra. Vinciul de ancoră este un reductor
special prin care cuplul dezvoltat de motor este transmis la barbotina asigurându-se viteza

10
impusă de manevrare a lanțului. În figura 1.2. este reprezentată schema cinematică a unui vinci
de ancora dublu, cu acționare electromecanică.
Figura 1.2. este reprezentată schema cinematică a unui vinci de ancora dublu, cu acționare
electromecanică

1 – tamburul de manevră;
2 – barbotina;
3 – manșon de cuplare;
4 – roata dintață;
5 – transmisia melc – roată melcată;
6 – frâna electromagnetică;
7 – electromotor;
8 – ax.
Cuplul motorului electric se transmite prin transmisia roata melcata, roților dintate și axul. Axul
este cuplat printr-o legătură mecanică mobilă cu barbotinele. Legătura mobilă se realizează cu
manșoane de cuplare cu came, care se pot deplasa axial de-a lungul unor pene realizând cuplarea
și decuplarea barbotinelor de axul. Cu ajutorul vinciului de ancora se pot vira în același timp
una sau două ancore.
Frâna electromagnetică prevăzută în schemele cinematice execută frânarea mecanică a axului
electromotorului în absența alimentării cu energie electrică. Atunci când electromagnetul frânei
este alimentat se realizeaza deblocarea axului electromotorului.
Frânele electromagnetice pot fi cu bandă sau saboți. În prezent se cunoaște o largă utilizare
frână-disc înglobată în construcția electromotorului destinat pentru acționarea vinciurilor sau
cabestanelor.

11
Pe barbotina este trecut lanțul de ancora. Atât la tamburul modulului de manevra cât și la
pinionul modulului de ancora sunt prevăzute dispozitive de cuplare – decuplare cu care se
execută cuplarea și decuplarea tamburului și a barbotinei permițând lucrul separat cu taba. La
navele moderne motorul electric de acționare este cu tripla comutare de poli
(pentru realizarea celor trei trepte de turatie) si cu frâna electromagnetică, alimentat în curent
alternativ 3x380V, 50Hz. La navele mai vechi motorul poate fi și de curent continuu. La
vrachierele de mare tonaj motorul de antrenare al vinciului de ancora și manevră este cu
acționare hidrostatică, iar la petroliere cu acționare cu abur.
În figura 1.3 - schema cinematică a cabestanului de ancora si manevra.
Cabestanul de ancora și manevra este destinat operațiunii de manevra, ancorare, acostare și
plecare de la cheu.
Din punct de vedere constructiv cabestanele se compun din următoarele elemente: a)
tambur de manevra,
b) barbotina,
c) frâna cu banda,
d) reductor de turație,
e) electromotor de antrenare.
Elementele componente ale schemei cinematice din figură sunt:
1- electromotor,
2- - reductor de turatie,
3- - puntea navei,
4- - cuplaj cu gheare, 5 - barbotina,
6 - arbore principal
7 - tambur de manevra.

12
Figura 1.3 - schema cinematică a cabestanului de ancora și manevra.

Cabestanele au întotdeauna tamburi de capăt pentru manevră și pot avea barbotina dacă
este folosit și pentru ancorare. De obicei reductorul și electromotorul de acționare sunt montate
sub puntea navei, ceea ce prezintă avantaje în privința economiei de spațiu la orice tip de navă
și a protejării sistemului de acționare la navele militare. La cabestanele utilizate și pentru
ancorare se prevede o frână cu banda care realizează stoparea barbotinei la lansarea ancorei.
Acționarea frânei este manuală. Bandă de frânare este confecționată din oțel căptușită cu
ferodou. Acest tip de frână este utilizat și la vinciul de ancoră.
La cabestanele de ancoră și manevra care sunt utilizate pentru calibru lanțului < 30 și la
o forță de tracțiune , < 4000 daN electromotorul de acționare este montat orizontal ca în figura
1.3, iar cele pentru calibrul lanțului cu dimensiuni mai mici de 30 și o forță de tracțiune > 4000
daN electromotorul de acționare este montat vertical și se utilizează un reductor planetar.
Valorile orientative ale raporturilor de transmisie ale reductoarelor sunt date în tabelul
următor.

TURAȚIA MOTORULUI
MECANISMUL (rot/min)
Cabestan cu abur 180 - 360 26 - 60
Cabestan electric 450 - 1450 110 - 180
Vinci cu abur 90 - 230 6 - 30
Vinci electric 720 - 1150 105 - 250

Forța la periferia barbotinei trebuie să asigure următoarele manevre:


13
• tragerea navei pe lanț până la verticală punctului de ancorare;
• smulgerea ancorei de pe fundul mării și ridicarea ei cu o viteză de minim 9 m/min, la
apropierea ancorei de nară viteza de virare trebuie să fie de maximum 10 m/min, iar la ridicare
ambelor ancore de la jumătatatea adâncimii de ancorare, cu viteza de minim 9 m/min;
• ridicarea unei ancore cu întregul lanț fundarisit;
•fundarisirea ancorelor cu ajutorul frânei sau a mecanismelor.
Toate calculele fortelor pentru determinarea motorului electric de actionare se vor face
stiind ca viteza navei la mila masurata, cu corpul proaspat vopsit si carena curata, în apa adânca,
intensitatea vântului nu mai mare de 3 grade si starea marii de maximum 2 grade, la pescajul de
plina încarcare T = 9,6 m si putere maxima continua a motoarelor principale (12000 CP) cu
generatorul cuplat, nu va fi mai mica de 18 noduri.
Aceasta viteza se deduce din rezultatul probelor de mars cu nava în balast pe baza
rezultatului probelor de bazin.

1.4. Instalația de ancorare prova la cargoul de 18000 tdw

Din alcatuirea instalatiei de ancorare prova fac parte:


- 3 ancore HALL, din care doua amplasate în nari si una de rezerva;
- 2 lanturi de ancora cu punte executate prin metoda sudarii cap la cap prin topire intermediara,
din otel de rezistenta marita;
- 2 declansatoare montate în puntea principala cu actionare tot de pe puntea principala;
- 2 nari de ancora cu tuburi de tabla sudata gulere de bord turnate la nivelul puntii teuga. Narile
sunt acoperite cu capace de furtuna;
- 2 stope de lant cu rola si cutit asigurând mentinerea ancorei la post în nari prin intermediul
sistemului de botare cu surub;
- platforme si postamenti;
- 1 vinci de ancora si manevra actionat electric cu urmatoarele caracteristici: - tractiunea
la barbotina: 26,5 tone cu viteza de 0 10 m/min; - tractiunea pe timp scurt: 33,1 tone (5
minute).

1.5. Cerințe A.N.R. impuse instalației de ancorare – acostare

1.Cerinte A.N.R. impuse motoarelor electrice de actionare a instalatiei de ancorare – acostare

14
Motoarele electrice pentru actionarea instalatiei de ancorare – acostare trebuie sa
satisfaca urmatoarele cerinte:
a)Serviciul de functionare de scurta durata. Durata a unui ciclu se adopta din calcule (Tc =30
minute).
b)Modificarea sarcinilor la axul motorului electric în limite largi (1,3 2) MM;
c)Posibilitatea functionarii motorului electric cu rotorul calat sub tensiune timp de 30 secunde;
d)Porniri dese ale motorului electric (pâna la 120 porniri sau frânari într-o ora) si posibilitatea
de reversare a turatiei;
e)Durata totala de functionare a motorului electric într-o zi (40 50) minute;
f)Necesitatea autoreglarii turatiei motorului electric la modificarea cuplului rezistent de sarcina;
g)Numarul total de ore de functionare într-un an oscileaza în limitele (100 200) ore prin aceasta
realizându-se 12000 – 15000 conectari si frânari ale motorului electric;
h)Dupa o functionare la sarcina nominala timp de 30 minute motorul electric trebuie sa asigure
stationarea sub curent (rotorul calat) la tensiunea nominala timp de cel putin 30 secunde
pentru mecanismele de ancorare si de 15 secunde pentru mecanismele de manevra;
i)La stationarea sub curent încalzirea motorului electric nu trebuie sa fie mai mare de 130% fata
de cea admisa de clasa de izolatie a motorului electric;
j)La motoarele asincrone cu poli comutabili cerinta de punctul h se aplica pe treapta de turatie
care asigura cuplul de pornire cel mai mare;
k)Motoarele ce c.c. si asincrone cu rotorul bobinat vor satisface punctul h dar la un cuplu de
doua ori mai mare decât cel nominal caz în care tensiunea poate fi mai mica decât cea
nominala.
La alegerea motorului electric se are în vedere urmatoarele:
•detinerea unei puteri minime a motorului electric corespunzator navei;
•felul curentului electric de la nava;
•schema de comanda aleasa.
Daca centrala electrica navala (CEN) este de c.c. atunci pentru puteri minime ale
motoarelor electrice pâna la 80 100 KW se vor alege motoare de c.c. cu excitatie serie sau
mixta deoarece puterea de calcul în acest caz se obtine minima.
Daca centrala electrica navala (CEN) este de c.a. atunci pentru puteri pâna la 50 60
KW se aleg motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu pornire ameliorata cu trei trepte de
viteza.

15
Pentru puteri mai mari de 60 KW se adopta sisteme de actionare cu grup generator –
motor sau cu actionare electrohidraulica. La navale petroliere vinciul de ancora este actionat cu
abur.
Necesitatea unei viteze reduse pentru tragerea ancorei la post impune asigurarea unui
raport între viteza de tragere a ancorei la post care sa nu fie mai mica de 4 : 1. Acest deziderat
se obtine utilizând motoare electrice asincrone cu rotor în scurtcircuit cu 2 sau 3 trepte de viteza
sau în cazul actionarilor în c.c. prin asigurarea unor caracteristici mecanice artificiale
corespunzatoare.
În cazul motoarelor asincrone pentru forte de tractiune (de sarcina) mai mici de 3000
daN se recomanda motoare cu 2 trepte de viteza iar pentru celelalte cazuri cu 3 trepte de viteza.
Motoarele asincrone cu rotor în scurtcircuit la majoritatea navelor din flotele comerciale,
au trei trepte de viteza realizate cu ajutorul a doua înfasurari statorice distincte dintre care una
cu poli comutabili (înfasurarea de tip Dahlander – comutare la putere constanta). Actionarile în
c.c. asigura de obicei 4 – 5 trepte de viteza, metodele de reglaj a turatiei motoarelor de c.c. fiind
mult mai simplu de realizat.

1.5.2. Cerinte R.N.R. impuse acaionarii electrice a instalatiei de ancorare - acostare


•Instalatia de ancorare este un consumator esential si se alimenteaza printr-un circuit separat de
la barele tabloului principal de distributie (T.P.D.).

•În anumite cazuri, pe navele de marfuri se admite conectarea circuitului de alimentare al


instalatiei de ancorare la tabloul de distributie al vinciurilor de încarcare sau la un alt tablou
de distributie cu conditia sa fie alimentate direct de la T.P.D. si sa aiba protectie
corespunzatoare.

•Atunci când se utilizeaza motoare electrice de c.a. cu rotorul în scurtcircuit actionarile electrice
ale mecanismelor de ancorare si de manevra dupa o functionare de 30 minute la sarcina
nominala, trebuie sa asigure posibilitatea de stationare sub curent a masinilor electrice la
tensiunea nominala timp de cel putin 30 secunde pentru mecanismele de încarcare si 15
secunde pentru mecanismele de manevra.
Pentru masinile electrice cu poli comutabili, aceasta cerinta este valabila pentru
functionarea masinii electrice cu înfasurarea care da cel mai mare moment de pornire.

16
Masinile electrice de c.a. si c.c. cu rotorul bobinat trebuie sa reziste la regimul indicat
mai sus de stationare sub curent însa pentru un moment (cuplu) de doua ori mai mare decât cel
nominal în care caz tensiunea poate fi mai mica decât cea nominala.
Dupa regimul de stationare sub curent cresterea temperaturii nu trebui sa fie mai mare
de 130% fata de cea admisibila.
La vinciurile si cabestanele de ancora, de manevra si de acostare, treptele destinate
operatiilor de manevra trebuie sa se prevada o protectie corespunzatoare la suprasarcina a
motoarelor asincrone asigurata de obicei printr-un releu de curent.

1.5.3. Cerinte A.N.R. ce se impun automatizarii instalatiei de ancorare –acostare


Cresterea neîntrerupta a nivelului de mecanizare si automatizare duce la scurtarea duratei
operatiilor de ancorare, care duc la reducerea cheltuielilor de exploatare a navelor.
Operatiile de ancorare necesita un mare efort de consum fizic si ca urmare impun
numarul minim necesar al membrilor echipajului. De aceea în cadrul general al automatizarii
complexe a navei, o mare atentie trebuie sa se acorde constituirii unor instalatii automatizate de
ancorare. În anumite conditii aceste instalatii pot fi considerate ca instalatii auxiliare de
comanda a propulsiei navei.
În prezent la comanda instalatiei de ancorare omul participa direct. De aceea principala
problema a automatizarii este optimizarea proceselor de comanda si transferarea partiala sau
totala a functiilor omului asupra sistemului automat.
Acest sistem trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
-fiabilitate ridicata;
-mase si gabarite reduse;
-unificarea maxima a elementelor constructive.
Sistemul automat complex de ancorare trebuie sa asigure functionarea normala a
instalatiei în urmatoarele regimuri:
-fundarisirea ancorei;
-virarea ancorei;
-fundarisirea în regim de avarie a ancorei;
-virarea în regim de avarie a ancorei;
Pentru aceasta se introduc în componenta instalatiei de ancorare urmatoarele mecanisme
si dispozitive:
-stopa pentru fixarea lantului;

17
-barbotina pentru virarea si filarea lantului;
-motorul electric;
-frâna barbotinei;
-valvula pentru spalarea lantului;
-dispozitivul de limitare a turatiei barbotinei;
-dispozitivul de limitare a efortului care apare la fixarea ancorei;
dispozitivul de botare.

CAPITOLUL 2. CALCULUL DE ALEGERE A MOTORULUI


ELECTRIC DE ACŢIONARE

18
2.1. Calculul puterii acţionării electrice

2.1.1. Calculul cuplului nominal al motorului

Pentru determinarea cuplului nominal al motorului este necesar ca la început să se determine


cuplul maxim. Plecând de la condiţia smulgerii ancorei de pe fundul apei se obţine:

Msm Fsm Rb 3,5G qH Rb


mec n i mec n i
unde:

Rb - raza barbotinei;

n - coeficient ce ţine seama de pierderile din nară 0,65...0,75 ;

mec - randamentul transmiterii mecanice mec 0,65...0,8 ; i-

raportul de transmisie al vinciului de ancoră şi cabestan; S-a ales în capitolul

precedent: n 0,77, mec 0,77, i = 190.

d
Rb b 13,7 0,411 [m]
2 2

Msm 3,5G qH Rb 3,5 38,406 0,669 100 0,411 0,734 [ KN

m] mec n i 0,77 0,77 190


Din condiţia virării ancorei de la o adâncime egală cu lungimea totală a lanţului, rezultă:

ML FL Rb G qL Rb 38,406 0,669 275 0,411 0,811 [ KN


m]
mec n i mec n i 0,77 0,77 190
Din condiţia virării a două ancore de la o adâncime H = 100 [m]
19
Ma Fa Rb 2G 2qH Rb 0,768 KN m
mec n i mec n i
În acest fel, cuplul de sarcină maxim la axul motorului va fi cel care apare la virarea ancorei de
la o adâncime egală cu lungimea totală a lanţului. Considerând coeficientul de suprasarcină al
motorului = 2,1 obţinem valoarea de calcul a cuplului nominal:

Msmax max Msm,M L,Ma


Mnc

ML 0,811 0,386 KN m
Mnc
2,1
Deoarece viteza medie de virare a ancorei este dată de turaţia nominală de calcul a motorului

nnc nmed , unde:

nmed 0,16 i Vmed 0,16 190 10 12,327 [rot/s]


Rb 0,411 60

În cazul unui motor asincron cu rotor în scurtcircuit se va considera x şi sn = 0,10.


Deci:

1 Sn 0,9

nnc 11,094 rot / s

2.1.2. Alegerea motorului electric pentru acţionarea vinciului de ancoră din catalog

Puterea de calcul a motorului necesară pentru alegerea din catalog este:

20
Pnc 2 Mnc nnc 2 3,14 0,386 11,094 103 26,906 [KW]
1000 1000
Pentru alegerea motorului electric pe turaţia de bază trebuie să se îndeplinească

următoarele condiţii:

a) Mn catalog Mn calculat

b) nn catalog nn calculat

c) Cuplul maxim s-a putut alege fie din condiţia de smulgere a ancorei de pe
fundul apei cu ajutorul expresiei:

Fn Fsm qH KaG
fie din condiţia de asigurare a regimului de avarie, adică din condiţia de ridicare a ancorei de la

o adâncime egală cu lungimea totală a lanţului L, considerând F = G + qL, fie din condiţia

ridicării celor două ancore de la o adâncime dată. Utilizând un motor de curent alternativ, este

mai indicat să se calculeze nu cuplul nominal, ci cuplul de pornire, care, considerând o reducere

a tensiunii de 10 %, trebuie să fie mai mare cu 25 % decât cuplul de sarcină care apare la

smulgerea ancorei, adică:

M pcat 1,25 MSmax

Pn calc 26,906 KW

nn calc 11,094 rot/ s 665,6 rot

/min Mn calc 386 N m


Se alege un motor asincron cu rotorul în scurtcircuit, de tip AG 250 MV 16/8/4 cu trei

trepte de viteză, având trei înfăşurări statorice distincte în conexiune stea, parametrii nominali

fiind indicaţi în tabelul următor:

21
TREAPTA DE VITEZĂ

PARAMETRII NOMINALI I II III

Numărul de poli, 2p 17 9 5

Puterea nominală PN [KW] 17 33 33

Turaţia nominală nN [rot/min] 356 736 1481

Curentul nominal IN [A] 55 86 59

Curentul de pornire IP / IN [A] 2,52 1,8 2,4

Tensiunea nominală UN [V] 381 381 381

Cuplul critic Mk / MN [Nm] 1,72 2,6 1,5

Cuplul de pornire MP / MN [Nm] 1,4 2,04 1,3

Factorul de putere cos 0,7 0,66 0,93

Serviciul de funcţionare S2 = 3 min. S2 = 35 min. S2 = 15 min.

Clasa de izolaţie F

Frână Tip MSB 55 115

Schema de conexiuni Δ YY Δ

22
Cuplul nominal al motorului pe prima treaptă de viteză va fi:

I PN 9550 16 430,4 N m
MN 9550
nN 355
în care PN se introduce în [KW], iar nN în [rot/min].

Cuplul nominal al motorului pe treapta a doua de viteză va fi:

II PN 9550 32 415,782 N
m MN 9550
nN 735

Cuplul nominal al motorului pe treapta a treia de viteză va fi:

III PN 9550 32 206,486 N


m MN 9550
nN 1480

2.2. Verificarea motorului ales din catalog

a) Se verifică motorul electric ales, dacă pe turaţia de bază îndeplineşte următoarele

condiţii:

• Mn catalog = MNII 415,782 N m Mn calculat = 386 N m

• nn catalog = 12,25 [rot/s] nn calculat = 11,094 [rot/s]

• Mmax = 2,5 MN = 2,5 415,782 1125,2 N m


> MSm = 734 N m
b) Forţa care corespunde cuplului maxim dezvoltat de motor la turaţie mică este mai mică

decât 1/3 din forţa de rupere a lanţului:

23
Fmax Mmax i mec

Rb

Frl460,9 KN
Fmax 261981,652 [N] 261,9 KN
3

Mmaxcatalog 1125,2 N m Fr Rb 1681,8 N m


3 i n mec

c) Se verifică posibilitatea pornirii motorului la turaţie medie, când ancora este suspendată

la o adâncime egală cu lungimea totală a lanţului:

M p catalog 1,5 ML

în care ML a fost calculat, iar coeficientul 1,5 ţine seama de posibilitatea micşorării tensiunii de

alimentare şi creşterea fiecăruia în acest caz.

Mp

Mn 2,5 M p 2,5 415,782 1125,2 N m

M p 1125,2 N m 1,5 M L 1027,9

d) Se determină valorile cuplului de sarcină (MI, MII, MIII, MIVi, MIVf, Msm), în fiecare din

cele patru etape de virare a ancorei şi duratele respective şi în baza lor se construieşte diagrama

de sarcină.

e) Se face verificarea la încălzire a motorului ales utilizându-se metoda cuplului echivalent.

În acest scop, se împarte diagrama de sarcină într-o serie de porţiuni elementare şi în baza

metodei curentului echivalent, utilizând relaţia:

24
Me M12 t1 M22 t2 ... Mn2 tn t1

t2 ... tn

se poate scrie (dacă se consideră MIII = MSm):

t II
M 12 t I M 12 M 1 M Sm 2
M Sm 2
M Sm t III
3
Me tI t II t III t IV

t IV 2 2
M IVin M IVin M IVf M IVf
3
tI t II t III t IV
Cuplul echivalent calculat cu relaţia de mai sus trebuie să satisfacă condiţia:

M
Me N , caz în care motorul ales corespunde şi din punct de vedere al încălzirii maxim

admise.

f) Se verifică motorul ales în regimul de înfăşurare a parâmei de manevră cu o forţă de

tracţiune la tambur Ft = 68,77 [KN]. Cuplul de rotaţie la tambur:

Mt Ft Rt 68,77 103 0,646 319,641 N m


i mec t 190 0,77 0,95

Mt 319,641 0,768
mt Mn 415,782

turaţia motorului corespunzătoare acestei forţe este:

1/ 2
n n0 1 b mt 750 1 0,19 0,768 693,123 [rot/min] = 11,55 [rot/s]

25
2 2
b 1 1 sn 1 1 0,1 0,19

Viteza de înfăşurare a parâmei este:

Vp n Rt 11,55 0,646 0,245 m/ s 14,726 m/min


0,16 i 0,16 190

iar viteza de înfăşurare dată este de 12 [m/min].

Pentru verificarea condiţiei (e) trebuie să se determine timpii de virare corespunzători celor

patru perioade.

2.3. Calculul caracteristicilor mecanice ale motorului electric

Din punct de vedere al acţionărilor electromecanice, pentru motoarele asincrone cu rotorul

în scurtcircuit, o importanţă mare o au mărimile:

MK 1,4 2,5;
- coeficientul de suprasarcină:
MN

Mp
- cuplul relativ la pornire: kMp
1,2 2,03; mn

IP 1,7 2,51,
- curentul relativ la pornire: kIp IN

26
care se indică de regulă în cataloagele fabricilor constructoare.

Motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit de construcţie normală, având un cuplu

mic la pornire, nu pot porni decât în gol sau cu sarcini mici. Deoarece multe acţionări cer un

cuplu mare de pornire, s-a impus fabricarea unor motoare cu rotor în scurtcircuit de construcţie

specială cu rezistenţă rotorică mărită în aşa fel încât să rezulte un cuplu de pornire mare,

corespunzător unui curent, absorbit din reţea, mic.

Din această categorie de motoare cu pornire ameliorată fac parte cele cu bare înalte şi

cu dublă colivie, a căror parametrii rotorici variază odată cu alunecarea.

Caracteristicile mecanice naturale ale motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu

pornire ameliorată, utilizate în acţionările electrice navale, se pot calcula cu aproximaţie

suficient de bună cu aşa numita “ecuaţie generală” a caracteristicii mecanice a motoarelor

electrice navale:

x
1 b

în care s-a notat cu:


n n
- turaţia în unităţi relative; n0 n1

M
- cuplul în unităţi relative;
MN

1/ x
b 1 1 sn ;

sn n 0 nN n1 nN - alunecarea nominală;
n0 n1

27
x – exponent ce depinde de tipul motorului, în cazul motoarelor asincrone cu alunecare mărită

fiind: x ... .

Relaţii utilizate:

2M K M

s sK sK

Ecuaţia, cunoscută sub numele de relaţia simplificată a lui Kloss, reprezintă forma

practică a caracteristicii mecanice naturale a motoarelor asincrone, valabilă pentru motoarele

mijlocii şi mici.

Această ecuaţie se poate reprezenta atât în sistemul de coordonate cuplu alunecare, cât

şi în sistemul de coordonate turaţie cuplu, dat fiind legătura dintre turaţie şi alunecare:

60 f1 1
s n n1 1 s
p

înlocuind în relaţia simplificată a lui Kloss pe s cu sn se obţine:


2MK

MN sn sK

sK sn

de unde rezultă:

sn sK

28
MK sK sn
MN 2

Alunecarea critică se calculează în funcţie de coeficientul de suprasarcină şi

alunecarea nominală sn.

sK2 2 sn sK sn2 0

din care:

2 1
sK sn
S-a luat semnul plus deoarece alunecarea critică trebuie să fie mai mare decât cea

nominală, la motoarele cu alunecare normală valorile lor fiind:

sn = (0,02 0,06) şi sK = (0,1 0,3)

Introducând valorile lui MK şi sK, astfel calculate, în relaţia simplificată a lui Kloss, singurele

necunoscute în această relaţie au rămas M şi s. Având valori lui s în 0 şi 1 se calculează n şi M.

Calculul se face tabelar, întocmindu-se tabelul următor.

Tabelul 2.3.1.
s se dau
valori
0 sn sK 1

29
n = n1(1- s) prin
calcul
n1 nN nK 0

2M
M K s
sK

0 MN MK MP
sK s

prin calcul

Luând din tabel perechile de valori s şi M, respectiv M şi n, reprezentându-le în

sistemul de coordonate cuplu-alunecare, respectiv turaţie-cuplu, obţinem caracteristica

mecanică naturală M = f(s), respectiv n = f(M) căutată.

Pentru treapta întâi de viteză:

M K 1,71; M P 1,3
2p 16 p 8; nN 355 rot /min] ;
MN MN

n n1 1 s 60 f1

1 s
p

n1 60 f1 60 50 375 rot /
min p 8

sn n0 nN n1 nN 375 355
0,053 n0 n1 375

30
2
sk sn 1 0,164

2M K M

s sK sK

Tabelul 2.3.2.
S 0 0,053 0,164 0,35 0,78 1

N 375 355 313,5 225 82,5 0

M 0 430,4 735,984 565,55 296,388 559,52

Pentru treapta a doua de viteză:

MK 2,5; M P 2,03
2p 8 p 4; nN 735 rot /min] ;
MN MN

f1
n n1 1 s 60
1 s
p

n1 60 f1 60 50 750 rot /min p 4

sn n0 nN n1 nN 750 735

0,02 n0 n1 750

2
sk sn 1 0,095

31
2M K M

s sK sK

Tabelul 2.3.3.
S 0 0,02 0,095 0,35 0,78 1

N 750 735 678,75 487,5 165 0

M 0 415,782 1125,2 568,909 270,08 844

Pentru treapta a trei de viteză:

M K 1,4; M P 1,2
2p 4 p 2; nN 1480 rot /min] ;
MN MN

f1
n n1 1 s 60
1 s
p

n1 60 f1 60 50 1500 rot /min p 2

32
sn n0 nN n1 nN 1500

1480 0,013 n0 n1 1500

2
sk sn 1 0,03

2M K M

s sK sK

Tabelul 2.3.4.
S 0 0,013 0,03 0,35 0,78 1

N 1500 1480 1455 975 330 0

M 0 206,486 289,08 49,195 22,204 247,783

CAPITOLUL 3. CALCULUL MOMENTELOR STATICE REDUSE LA


ARBORELE MOTORULUI ELECTRIC ÎN VEDEREA
TRASĂRII DIAGRAMEI DE SARCINĂ

3.1. Calculul momentelor statice reduse la arborele motorului electric

3.1.1. Calculul perioadei I

În această perioadă toate forţele sunt determinate de lungimea porţiunii suspendate a lanţului,

deoarece:
33
Fx q l22 H2
2 H

Calculul perioadei I se poate simplifica dacă se consideră că nava capătă o viteză egală cu

viteza de tragere a lanţului. În acest caz în expresia:

FX FP D ddt2 2x1

avem:

d 2x21 0 dt

rezultă că:

FX = FP

F F
Fn1 x qH p med qH - forţa de întindere în lanţ în dreptul nării;

unde:

F F
Fp med c med vânt - forţa perturbatoare medie;

S V
Fc med f apă c V 1,83
- forţa medie de acţiune a apei;

34
Fvânt 1,186 Vvânt2 Sp 0,31 Sov - forţa datorată vântului.

În calculul lui Fc med intervin următoarele mărimi:

f = 1,4 1,7 – coeficient care ţine seama de frecarea navei în apă

S-a ales f = 1,5;

Sapă – suprafaţa operei vii a corpului navei în m2;

Vc – viteza curenţilor, se ia 0,5 [m/s];

V – viteza navei, se ia 0,2 [m/s].

În acest caz forţa medie de acţiune a apei este:

1,83
Fc med 1,5 4507,55 0,5 0,2 3,520 [KN]

unde Sapă s-a calculat astfel:

Sapă L 2 T 1,37 0,274 B

Sapă 147 2 9,6 1,37 0,641 0,274 22,8 4507,55


[m2]

În determinarea forţei vântului intervin mărimile:

Vvânt – viteza vântului, se ia 10,5 [m/s];

Sp – suprafaţa proiecţiei suprastructurilor pe planul diametral opus, în m2;

Sov – suprafaţa proiecţiei operei vii a navei pe planul diametral opus, în m2

35
Sp B ni hi 22,8 5 2,12 241,68 [m2]

Sov B H T 22,8 13,2 9,6 82,08 [m2]

Se obţine:

Fvânt 1,186 10,52 241,68 0,31 82,08 34,928


KN

Forţa echivalentă a acţiunilor perturbatoare exterioare:

Fp med Fc med Fvânt 3,520 34,928 38,448 [KN]

Fpo Fapă0 Fvânt , unde

1,83 1,83
Fapă0 f Sapă Vc 1,5 4507,55 0,55 1,901 [KN] la momentul t
=0

Deci:

Fpo 1,901 34,928 36,830 [KN]

În expresia cu care se determină valoarea forţei de întindere în lanţ în dreptul nării FnI, mai

avem:

q = 0,87qaer – greutatea unui metru liniar de lanţ de ancoră; qaer =

0,0218d2 – greutatea unui metru liniar de lanţ de ancoră în aer unde d = 60

[mm] – calibrul lanţului de ancoră.

36
Se obţine:

Qaer = 0,769 [KN/m] şi

q = 0,669 [KN/m].

Rezultă:

FnI 38,448 0,669 100 105,348 [KN]

Momentul pe porţiunea de lanţ suspendată în puţul de lanţ se calculează cu relaţia:

qaer np hp1 Rb
M
0

mec i

în care avem:

i = 190 – raportul de transmisie; mec = 0,77 –

randamentul transmisiei mecanice;

Rb – raza barbotinei;
d
Db 13,7 0,411 [m]
Rb 2 2

np = 0,77 – randamentul nării de punte; hp1 = 7,2 [m] –

lungimea suspendată a lanţului în puţul de lanţ.

Se obţine:

37
M0 11,976 N m

Cu valorile astfel determinate se calculează momentul static redus la axul electromotorului:

MI FnI cm M0
Rb
cm
np mec i

astfel că:

MI 11,976 372,379 N m

Lungimea lanţului care atârnă se calculează astfel:

l21 2 Fpo H H2 2 36,830 100 1002 144,95

m q 0,669

Deci lungimea totală a lanţului de ancoră este:

l1I L l21 275 144,95 130,05 [m]

3.1.2. Calculul perioadei a-II-a

38
Calculul perioadei a doua se face până în momentul când lanţul capătă o formă aproape

dreaptă. În acest caz forţa de întindere din lanţ în dreptul nării atinge valoarea maximă. Într-un

calcul aproximativ, lungimea lanţului la sfârşitul perioadei a II-a poate fi determinată conform

figurii următoare, în care sunt arătate componentele forţei de întindere în

felul următor:

H
l2II sin sm

Fp
sm arccos
Fsm
în care Fsm este forţa necesară pentru smulgerea ancorei de pe fundul apei. Forţa de întindere

în lanţ în dreptul nării FnII la sfârşitul perioadei a II-a se ia egală cu Fsm şi se calculează cu

formula:

FNII Fsm q H Ka G 0,669 100 3,5 38,406


201,301 KN
39
G 0,87Gaer 38,406 KN

unde Ka = 3 … 4 – este coeficientul forţei de ţinere a ancorei – s-a ales Ka = 3,5.

Momentul static la axul electromotorului este:

MII FnII Rb M0 201,301 103 0,411 11,976


722,457 N m mec n i 0,77 0,77 190

Lungimea totală a lanţului este:

l1II l2I l2II

în care

H 100

l2II sinarccos Fp sinarccos20134,448,301 101,87


m

Fsm

l1II 144,95 101,87 43,08 m

3.1.3. Calculul perioadei a-III-a

40
În această perioadă, la determinarea lungimii de lanţ filate se pleacă de la drumul parcurs

de navă de la începutul mişcării acesteia:

l2III H2 X22

Variaţia lungimii de lanţ eliberate Δl2 în timpul Δt permite să se determine turaţia medie

a motorului şi prin intermediul caracteristicii mecanice a motorului-cuplul motor. Pe baza

acestui cuplu se determină valoarea forţei de întindere în lanţ în dreptul nării Fn. Într-un calcul

aproximativ, forţa de întindere a lanţului în dreptul nării se ia constantă în toată perioada a

treia şi egală cu forţa necesară smulgerii ancorei de pe fundul apei, adică Fn = Fsm.

l1III l2II H 101,87 100 1,87 m

Caracterul complex al fenomenelor la smulgerea ancorei de pe fundul apei nu permite

determinarea exactă a cuplului la axul motorului electric.

FnIII FSm q H Ka G FnII

FnIII 201,301 KN
MIII MII 722,457 N m

41
3

.1.4. Calculul perioadei a-IV-a

Forţa de întindere a lanţului în dreptul nării se calculează cu formula:

Fn G q l2

unde l2 este lungimea lanţului eliberat, care virează de la valoarea H la valoarea 0.

După smulgerea ancorei, forţa de întindere în lanţ în dreptul nării este determinată de

greutatea ancorei şi a lanţului de ancoră corespunzător cuplului necesar pentru ridicarea

ancorei.

MIV in FIV in
Rb mec n

unde:

FIV in – forţa de întindere în lanţ în dreptul nării;

FIV in G q H 38,406 0,669 100 105,306 [KN]

Deci cuplul necesar pentru ridicarea ancorei va avea valoarea:

42
M IV in 384,202 N m
Valoarea momentului în ultima perioadă se va modifica de la valoarea cuplului MIV in

corespunzător adâncimii de staţionare până la valoarea corespunzătoare A = 0. În acest caz,

cuplul static devine:

MIV f Rb 38,406 0,411 140,121 N m


G
mec n i 0,77 0,77 190

Deci lungimea de lanţ este:

l1IV H 100 m

3.2. Calculul timpilor de virare

Se calculează principalii parametrii necesari pentru verificarea motorului:

q 0,87qaer 0,87 0,76 0,669 KN


/m G 0,87Gaer 0,87 44,145
38,406 KN
Rb 0,411 13,51 10 3 c1

43
3

0,16 i 0,16 190 Rb


3
3,648 10

cm
mec n i

M0 qaer hpl Rb n 11,976 N m


mec i

.2.1. Calculul perioadei I

FnI Fp med qH 38,448 0,669 100 105,348 KN


3 3
MI FnI cm M0 105,348 3,648 10 11,976 10 372,379 N
m

MI 372,379 0,895
mI
Mn 415,782

Anterior s-a considerat x = ½ şi b = 0,19

x x 1/ 2
AI 1 bmI 1 0,19 0,895 1,097

l1I 130,05 m

t AI x l1I 1,097 130,05 844,795 s


I c1 n0 13,51 10 3 12,5

44
3.2.2. Calculul perioadei a-II-a

3
M Sm FSm cm M0 201,301 3,648 10 722,457 N m

M sm 722,457 1,737
mSm
Mn 415,782
AII 1 b mSm 1 0,19 1,737 0,669

BII b mSm mI 0,19 1,737 0,895 0,159


1 1 1

12/ 2 1A 1 23 BAII 2 102 1 BAIIII 2 12


12 142 12 2 BAIIII 3

45
3

II II

1 3 2 15
1,222 1 6 0,237 40 0,237 336
3
0,237 1,275

H
l2II 101,87 m
sin nsm

l1II l2I l2II 144,95 101,87 43,08 m


12/ 2 l1II 1,275 43,08 tII c1 n0
13,51 10 3 12,5 319,891 s

3.2.3. Calculul perioadei a-III-a

mIII mSm 1,737

10/ 2 1 1 1 1,221
AIII 1 b mIII 1 0,19 1,737
l1III l2III H 101,87 100 1,87 m
n0
10/ 2 l1III 1,221 1,87
t
III ce 13,51 3 12,5 13,52 s
10
.2.4. Calculul perioadei a-IV-a

46
mIV in Min Fin cm 38,406

0,669 100 103 3,648 10 3


0,924
Mn Mn 415,782

mIV f Mf Ff cm 140,121 0,337


Mn Mn 415,782
AIV 1 b mIVf 1 0,19 0,337 0,935

BIV b mIVf mIV in 0,19 0,337 0,924 0,111

A1IV 122 BAIVIV 12 126 1 2

11/ 2 1 BIV

AIV

1,034 1 0,25 0,118 0,125 (0,118)2 1,005


1 /2
1 H 1,005 100 tIV ce n0 13,51 10 3 12,5

595,114 s

Timpul total de virare a ancorei:

T tI tII tIII tIV 844,795 319,891 13,52 595,114

T 1773,32 1800 s

47
3

0
Fig. 3.2.1. Diagrama de sarcină a acţionării electrice pentru instalaţia de ancorare – acostare în

regim normal

48
3.3. Verificarea motorului ales la încălzire

t II
M 12t1 M 12 M 1 M Sm 2
M Sm 2
M Sm t III
Me 3
tI t II t III t IV

t IV 2 2
M IVin M IVin M IVf M IVf
3
tI t II t III t IV

319,891
372,379 2 844,795 372,379 2 372,379 722,457 722,457 2
Me 3
1773,32
595,114
722,457 2 13,52 384,202 2 384,202 140,121 140,1212
3
1773,32

Me 388,160 N m 415,782 N m MN

49
CAPITOLUL 4. ALEGEREA APARATAJULUI ELECTRIC

4.1. Generalităţi

Aparatajul montat în staţia magnetică (de comandă), controler şi tabloul principal de


distribuţie (întreruptoarele automate pentru protecţia circuitelor) trebuie astfel ales încât în
condiţii normale de funcţionare (tensiune nominală, sarcină nominală, temperatura mediului
ambiant corespunzătoare) să asigure buna funcţionare a instalaţiei. Aceste aparate trebuie să
reziste la suprasolicitările de scurtă durată ce pot apare în diferite regimuri de funcţionare.
Aparatajul de protecţie la scurtcircuit trebuie să aibă capacitatea de rupere şi închidere mai mare
decât curentul probabil de scurtcircuit (curent simetric şi asimetric) ce poate apare în locul de
instalare al acestuia.
La alegerea aparatajului electric se vor avea în vedere următoarele condiţii:
a. tensiunea nominală (UN);
b. tensiunea de utilizare (US);
c. natura curentului (c.a., c.c.);
d. curentul nominal termic (pentru căile de curent);
e. frecvenţa reţelei;
f. tensiunea de comandă (pentru bobinele releelor şi contactoarelor);
g. modul de acţionare (manual sau automat).

4.2. Alegerea întreruptoarelor automate

La alegerea întreruptoarelor automate, ce se montează în tabloul principal de


distribuţie, trebuie să se aibă în vedere următoarele:
a. capacitatea de rupere (în kA);
b. capacitatea de închidere (în kA);
c. curenţii de reglaj al declanşatoarelor termice şi electromagnetice;
d. timpul de deconectare în caz de scurtcircuit;

50
e. durata de viaţă;
f. societatea de clasificare ce recunoaşte întreruptorul în certificat.
În funcţie de valoarea curentului nominal al consumatorului (IN) se alege tipul
întreruptorului şi apoi valoarea de reglaj a declanşatorului termic şi electromagnetic, astfel încât
să asigure protecţia termică a cablului şi la scurtcircuit.
În cazul în care capacitatea de rupere sau închidere a întreruptorului este mai mică decât
valoarea curentului de scurtcircuit simetric sau asimetric, se vor monta siguranţe cu mare
capacitate de rupere în amonte de întreruptor sau se alege un alt tip de întreruptor, care să
satisfacă şi protecţia şi capacitatea de rupere şi închidere corespunzătoare.
În cazul nostru, curentul nominal al consumatorului este de 85 [A], s-a ales un
întreruptor tip USOL 250 A cu declanşator termic reglat la 100 [A].
- tensiunea nominală UN = 500 [V];
- numărul de conectări pe oră N = 30;
- curentul termin reglat IT = 100 [A];
- curentul electromagnetic reglat IM = 10IT;
- curentul de rupere IRUP = 10 [kA];
- rezistenţa la uzură electrică, manevre = 2.000;
- rezistenţa la rupere, manevre = 3;

- timpul de rupere = 10 15 [ms];


- contacte auxiliare, numere = 1 NÎ + 1 ND.

4.3. Alegerea contactoarelor

În afară de caracteristicile tehnice prezentate în paragraful 1, de care se va ţine cont şi


la alegerea contactoarelor, se vor mai avea în vedere şi următoarele date:
a. categoria de utilizare:
- curent alternativ;
- AC1 – sarcini inductive sau slab inductive;
- AC2 – motor cu inele, pornire şi inversare sens;
- AC3 – motor cu rotor în colivie, oprire motor lansat;

51
- AC4 – motor cu rotor în colivie, pornire şi inversare sens;
- AC5 – pentru circuite cu electromagneţi;
b. curentul de închidere [A];
c. curentul de deschidere [A];
d. număr de manevre;
e. frecvenţa de conectare.
Pentru obţinerea unei durate de viaţă corespunzătoare în exploatare se recomandă să se
ţină cont de toate recomandările de mai sus atunci când se aleg contactoarele.
Puterile nominala indicate în cataloagele de produs sunt valabile numai pentru
motoarele al căror curent de pornire nu depăşeşte 6IN pentru regimurile AC3 şi AC4 sau 2,5IN
pentru regimul AC2.

Funcţionarea în regim AC3 – AC4


În cazul în care raportul dintre curentul de pornire şi curentul nominal este mai mare
sau egal cu 6, se introduce corecţia necesară alegerii contactorului:
6
K1 ,
N1

în care: K1 – factor de corecţie;

N1 – raportul dintre IP şi IN.

IP 6 se consideră Ic = IN

Dacă:
IN IP 6 atunci se corectează cu K1 IC IN .

Dacă:
IN K1

IP 6 se aleg contactoare având Ic =

Deo
arece
pentru
toate

52
cele
trei
trepte
de
viteză
IN

IN.
Ţinând cont de toţi factorii arătaţi mai sus, în cadrul staţiei magnetice am ales contactoare de
forţă tip LS 60 / L 84 cu numărul de cod 391698-19 pentru contactoarele c21, c22, c23, c24,
c31 şi c32.

4.4. Alegerea siguranţelor fuzibile

Pentru protecţia la scurtcircuit a circuitelor în componenţa schemelor electrice de comandă


şi acţionare se folosesc următoarele tipuri de siguranţe:
- siguranţe rapide; - siguranţe ultrarapide; -
siguranţe lent rapide.
Indiferent de tipul siguranţelor, la alegerea lor se vor avea în vedere următoarele
caracteristici tehnice:
- tensiunea normala (UN) [V];
- curentul nominal (IN) [A];
- frecvenţa reţelei [Hz];
- caracteristica timp curent; - capacitatea de rupere.
Siguranţele rapide se utilizează de obicei în circuitele rezerviste sau slab inductive, în
circuite de iluminat.
Siguranţele ultrarapide se utilizează pentru protecţia circuitelor cu semiconductoare.
Siguranţele lent rapide se utilizează pentru protecţia electromotoarelor.
Determinarea curentului nominal al fuzibilului pentru protecţia electromotorului se face
în modul următor:

IP ,
IN(FUZIBIL) =
KP

53
în care: KP – coeficient în funcţie de tipul pornirii cu următoarele valori:
- KP = 2,5 – pornire directă; - KP = 2
– pornire stea-triunghi; - KP =1,5 –
pornire prin reostat.
IP – curentul de pornire al motorului.

4.5. Alegerea releelor termice

Releele termice sunt destinate să asigure protecţia instalaţiilor electrice la suprasarcină.

Releele termice se găsesc în gama 0,4 630 [A] cu posibilitate de reglaj de (0,7
1)IN.
Curenţii nominali ai releelor sunt de 32; 63; 400 şi 630 [A].
La alegerea releelor termice se vor avea în vedere următoarele caracteristici termice:
- curentul nominal al aparatului [A];
- domeniul de reglaj;
- tensiunea nominală [V];
- temperatura mediului ambiant;
- condiţiile de funcţionare ale electromotorului protejat.
Având în vedere caracteristicile enumerate anterior am ales releele prezentate în
capitolul “Reglajul releelor termice şi de timp”.

4.6. Alegerea aparatelor de măsură

La alegerea aparatelor de măsură trebuiesc avute în vedere următoarele caracteristici


tehnice:
- tensiunea nominală [V];
- clasa de precizie;
- felul curentului (c.c.; c.a.);
- deschiderea scalei gradate şi domeniul de măsurare;
- modul de conectare (direct, prin transformator, prin şunt, etc.);

54
- poziţia de funcţionare.

4.7. Alegerea contactoarelor de comandă şi a releelor

Principalele caracteristici tehnice ce trebuie urmărite la alegerea unui contactor sau

releu sunt:

- curentul nominal de contact [A];


- tensiunea nominală [V];
- tensiunea de comandă [V];
- numărul de contacte auxiliare (normal închise şi normal deschise);
- timpul de acţionare sau revenire; - poziţia de funcţionare.
Tipul, codul şi furnizorul pentru contactoare de comandă şi relee folosite sunt indicate
în specificaţia de echipament.

4.8. Reglajul releelor termice şi de timp

Relee termice
Reglajul releelor termice s-a făcut ţinând cont de temperatura mediului ambiant de 40
[0C]. Pentru alte valori ale temperaturii mediului ambiant, reglajul se corectează conform
instrucţiunilor de exploatare ale releelor.
Caracteristicile motorului electric protejat sunt:

UN [V] 3x380

PN [kW] 16 32 32
IN [A] 54 85 58
IP / IN [A] 2,51 1,7 2,3

Cos 0,6 0,65 0,92

55
Reglajul releului termic b100

Simbol Tip IS [A] Valoarea de reglaj [A]


E20 b100 60 120 85

Reglajul releului e20 s-a făcut pentru un transformator de curent f20 de tip TAS 70 de 250/5
[A].

Protecţia la scurtcircuit înaintea releelor se poate face cu siguranţe fuzibile.

Releele de timp
Tabel cu reglajul releelor de timp:

Simbol Valoarea temporizărilor


Acţionare [sec.] Revenire [sec.]
d16 0,5 -
d17 0,7 -
d18 3,0 -

d22 - 0,6
d24 2,0 -
d28 - 0,3
d30 0,5 -

56
Contactor tip LS 60 / L 84

57
Contactor tip LS 8 / L 14

Contactor LS 60 / L 84 – Părţi componente:


1 – Set contacte principale constând în : - 6 contacte fixe, 6 camere de stingere;
- 3 contacte mobile, 3 arcuri lamelare;
7 – Bobină: 115 V, 60 Hz;
220 V, 50 Hz;
380/440 V – 50/60 Hz;
220 V c.c.
9 – Armătură cu contacte mobile;
10 – Plăci de prindere pentru contactele fixe;
12 – Camerele de stingere incluse în capac;
13 – Contactoare: 115 V, 60 Hz;
220 V, 50 Hz;
380/440 V – 50/60 Hz;
220 V c.c.
15 – Contacte auxiliare HS 2 K: 1 normal închis (NÎ), 1 normal deschis (ND).

Contactor LS 8 / L 14 – Părţi componente:


1 – Set de contacte principale, constând în: - 6 contacte fixe;
- 6 camere de stingere;
- 3 contacte mobile;
4 – Set de contacte auxiliare, constând în: - 4 contacte fixe, normal deschise;

58
- 4 contacte fixe, normal închise;
- 4 contacte mobile;
11 – Bobină: 24 V, 50/60 Hz;
115 V, 50 Hz;
115 V, 60 Hz;
220 V, 50 Hz;
220 V, 60 Hz
380/440 V – 50/60 Hz;
24 V c.c.;
110 V c.c.;
220 V c.c.
19 – Contactoare: LS 8 / L 14.12 (14.21) 24 V c.c.;
LS 8 / L 14.12 115 V, 50 Hz;
LS 8 / L 14.12 (14.21) 115 V, 60 Hz;
LS 8 / L 14.12 (14.21) 220 V, 50 Hz;
LS 8 / L 14.12 (14.21) 220 V, 60 Hz;
LS 8 / L 14.12 (14.21) 380/440 V, 50/60 Hz;
LS 8 / L 14.21 24 V, 50/60 Hz;
LS 8 / L 14.21 110 V, c.c.; LS
8 / L 14.21 220 V, c.c.

59