ENDOMETRIOZA

Ce este endometrioza?
Tesutul care captuseste uterul se numeste endometru. In timpul fiecarui ciclu
menstrual endometrul creste in volum pregatindu-se pentru o posibila sarcina. In
cazul in care femeia nu ramane insarcinata, endometrul se elimina in perioada
menstruala. Endometrioza se defineste ca fiind tesutul endometrial crescut in afara
uterului. De obicei, aceasta aparitie anormala a endometrului poate fi intalnita la
nivelul ovarelor, a trompelor uterine, in afara suprafetei uterului, la nivelul
intestinelor sau a altor organe situate in cavitatea abdominala.
In situatii extrem de rare poate afecta alte organe si structuri din corp.
Endometrioza formata prin cresterea endometrului este denumita "implant". Acesta
creste in volum, sangereaza si se elimina in timpul fiecarui ciclu menstrual ca un
endometru "fals" existent. Poate cauza durere si poate sa determine ca o femeie sa
ramana insarcinata foarte dificil. In unele cazuri, in jurul acestor implante se
formeaza tesut cicatricial. Tesutul cicatricial poate de asemenea sa cauzeze durere
si probleme in a ramane insarcinata si poate interveni in functia normala a
organului.
Simptomele endometriozei
Unele femei cu endometrioza nu au simptome, iar altele pot prezenta simptome usoare
pana la severe. Simptomele din endometrioza sunt adesea cel mai severe inaintea si
in timpul ciclului menstrual si devin mai estompate spre sfarsitul perioadei
menstruale. Din pacate, pentru unele femei, durerea este continua si nu se
amelioreaza pe perioada ciclului menstrual. Simptomele sunt durerea, care poate fi:

� durere pelvina;
� crampe severe in timpul menstruatiei;
� dureri de spate aparute cu o zi sau doua zile inainte de inceperea perioadei
menstruale, devenind mai usoare in timpul perioadei menstruale;
� durerea in timpul actului sexual;
� dureri rectale;
� dureri in timpul miscarilor intestinale.
Alt simptom al endometriozei este infertilitatea, care poate fi singurul semn
prezent in endometrioza. Intre 20%-40% dintre femeile infertile sunt diagnosticate
cu endometrioza.
Un simptom al endometriozei il constituie si hemoragiile anormale, care pot
include:
� sange in urina sau in scaun;
� sangerari vaginale inainte de inceperea perioadei menstruale;
� sangerari vaginale dupa actul sexual.
Diagnosticarea endometriozei
In cazul in care aveti simptome suspecte, consultati de urgenta medicul ginecolog.
Diagnosticarea endometriozei incepe de la o anamneza a pacientei, adica o discutie
despre bolile existente in familie, simptomele prezente si perioada ciclului
menstrual. Apoi, medicul va face un examen clinic obiectiv al pelvisului. Acesta
include examinarea atat a vaginului cat si a rectului, zone in care endometrioza
tinde sa apara de obicei.
In cazul in care examinarea clinica, simptomatologia si prezenta factorilor de risc
sugereaza prezenta endometriozei medicul va recomanda intr-o prima etapa
tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene si/sau terapia hormonala inainte de
efectuarea altor analize. Daca in urma tratamentului simptomele acuzate de pacienta
se amelioreaza, diagnosticul de endometrioza este cert.
Este posibil ca la examenul pelvisului, medicul sa observe o masa anormala pe unul
dintre ovare, iar atunci exista posibilitatea de a avea chist endometrial pe ovar
(endometrioza ovariana) sau alte probleme. Pentru evalurea masei de tesut sunt
utile urmatoarele metode:
� ecografia transvaginala, care poate detecta chistul endometrial sau prezenta
unei endometrioze severe, dar nu poate estima severitatea afectarii tesutului sau
prezenta unei forme usoare de boala. De obicei ecografia transvaginala se recomanda
inainte de inceperea tratamentului pentru infertilitate.
� tomografia computerizata;
� rezonanta magnetica (RMN) ajuta medicul sa poata aprecia diferenta intre
chistul endometrial si alt tip de masa de tesut crescuta.
Cauzele aparitiei endometriozei
Din pacate, deoacamdata cauzele care produc endometrioza sunt necunoscute.
Posibilele explicatii oferite de cercetatori sunt urmatoarele: sistemul imunitar
normal distruge orice celula care creste in afara uterului, iar femeile cu probleme
ale sistemul imunitar care poate distruge acest proces dezvolta endometrioza.
Sangele menstrual (care contine celule endometriale) neeliminat in timpul fluxului
menstrual poate sa urce prin trompele uterine in abdomen (menstruatie retrograda).
Menstruatia retrograda este mai accentuata la femeile care au ciclu menstrual
abundent si cele care au o anomalie congenitala a uterului, colului uterin sau
vaginului care blocheaza sau incetineste fluxul menstrual.
Celulele endometriale pot fi indreptate accidental catre alte localizari ale
corpului prin intermediul circulatiei sangvine sau limfatice sau in timpul unei
interventii chirurgicale, ca de exemplu epiziotomia dupa nasterea vaginala sau
chiar in timpul operatiei de cezariana.
De asemenea, celulele din abdomen si pelvis care sunt foarte apropiate de celulele
sistemului reproducator pot fi modificate in celule endometriale. Celulele
endometriale pot fi depozitate in afara uterului inainte de nastere. Uneori,
tendinta de a dezvolta endometrioza este transmisa de la o generatie la alta intr-o
familie (ereditar).
Tratamentul endometriozei
Chiar daca endometrioza nu se poate vindeca, tratamentul adecvat inlatura durerea
si poate rezolva problema infertilitatii. Tratamentul depinde, in general, de
severitatea simptomelor si de dorinta pacientei de a ramane insarcinata.
In ceea ce priveste durerea este recomandata terapia hormonala ce reduce nivelul
crescut de estrogeni determinand micsorarea proliferarilor endometriale si in
consecinta reducerea durerii. In cazul in care pacienta isi doreste sa ramana
insarcinata, medicul va recomanda atat tratarea infertilitatii cat si tratamentul
chirurgical asociat acesteia.
Daca o femeie are dureri sau sangerari cauzate de endometrioza si nu doreste in
viitorul apropiat o sarcina, se recomanda un tratament cu anticonceptionale sau
antiinflamatoare nesteroidiene, suficiente pentru a controla durerea.
Anticonceptionalele au ca efect regresia proliferarii mucoasei endometriale si
reusesc, in general, sa indeparteze durerea, dar previn si agravarea endometriozei.
Antiinflamatoarele nesteroidiene reduc hemoragiile, inflamatia si durerea provocate
de endometrioza. Majoritatea femeilor folosesc in siguranta aceste medicamente,
avand doar cateva efecte adverse daca sunt luate o perioada lunga de timp.In cazul
in care simptomele sunt severe sau anticonceptionalele si antiinflamatoarele
nesteroidiene nu sunt eficiente, atunci medicul specialist poate recomanda o
terapie hormonala mai puternica cu analogi de hormoni care elibereaza
gonadotropina, doze mari de progesteron, dispozitivul intrauterin cu progesteron
sau danazol. Unii medici recomanda efectuarea unei laparoscopii pentru a vedea
semnele de endometrioza prezente in pelvis.
Daca terapia hormonala nu este eficienta sau daca proliferarile endometriale
afecteaza alte organe, urmatoarea etapa de tratament poate fi tratamentul
chirurgical pentru indepartarea proliferarilor endometriale si a cicatricelor
mucoasei. Dupa tratamentul chirurgical, terapia hormonala poate preveni refacerea
endometriozei. Tratamentul chirurgical indeparteaza durerea pentru un an sau 2 ani,
desi la 20% dintre femei aceasta persista.
In cazurile severe de endometrioza optiunea terapeutica consta in indepartarea
uterului si a ovarelor (histerectomie si ovarectomie bilaterala). Din pacate, in
urma acestei terapii se instituie menopauza precoce, de aceea aceasta terapie
radicala este rezervata la femeile care nu au avut copii si la care celelalte
tratamente au avut efecte scazute. Cu toate acestea mai mult de 15% din femei
continua sa prezinte dureri dupa aceasta terapie radicala.
Factorii de risc
Factorii de risc care ar putea conduce la dezvoltarea endometriozei sunt:
� inaintarea in varsta pana la instalarea menopauzei, moment cand riscul, in
general, dispare;
� istoric familial (endometrioza in familie) fie la mama sau la sora mamei
(rude de gradul intai) care au endometrioza severa;
� perioada ciclului menstrual mai scurta de 28 de zile;
� durata menstrei mai mare de 7 zile;
� aparitia menarhei (primul ciclu menstrual) inainte de varsta de 12 ani;
� mai putin de doua sarcini duse la sfarsit;
� structura anormala a uterului, colului uterin sau vaginului (anomalie
congenitala) care obstrueaza fluxul menstrual.
Din pacate, endometrioza nu poate fi prevenita.