1. Ce este stresul psihic? Diferenta intre distres si eustres. Ex.

Stresul psihic este o reactie nespecifica generala a organismului la actiunea unor agenti
stresori de natura psihologica ce pot avea semnificatie pozitiva (inductori de eustres) sau
negativa (inductor de distres).
Eustresul este “stresul psihic pozitiv” care apare in urma actiunii unor stimuli cu
semnificatie benefica pentru individ: trairi psihice pozitive, palpitante, emotii, sentimente.
Distresul este stresul care are un potential nociv pentru organism.
Diferentele intre cele doua tipuri de stres constau in calitatea agentilor stresori, tipurile de
reactii si consecinte. In cazul distresului agentii stresori sunt neplacuti, amenintatori,
solicitanti in comparatie cu cei ce stau la baza eustresului care sunt placuti, benefici pentru
individ: trăiri psihice pozitive ori „palpitante", de la emoţii până la sentimente. Distresul
genereaza reactii active:furie, rusine, groaza sau pasive: neajutoare, tristete adanca, lipsa de
speranta, nesiguranta. Eustresul genereaza reactii de bucurie, triumf, extaz, „senzaţii tari",
râsul în cascade, excitaţie sexuală, dragoste. Distresul apare in situatii de conflict, de
amenintare, de frustrare, suprasolicitare peste limitele capacitatii intelectuale, de pierderi
majore(deces, divort, concediere). Eustresul apare in situatii de castiguri financiare si
morale, contemplare extatica(opere de arta, în special muzica, peisaje naturale), surse de
ras (lecturi, spectacole), de provocare directa( jogging, jocuri de noroc) sau
indirecta(filme).

2. Care sunt cauzele stresului?

Stresul este o reactie nespecifica generala ca raspuns la actiunea externa a unor stimului
externi- agenti stresori- de natura variata(fizici: zgomotul; chimici: noxele ambientale;
biologici: boala; psihologici-pot avea semnificatie pozitiva sau negative si opereaza in planul
constiintei dupa ce au fost decodificati si evaluati).
In plus, efectele stresului se exercită cu precadere asupra unor indivizi cu o anumită
constitutie psihica, predispusa (ereditar sau prin traume psihice anterioare) apariţiei unor
tulburări cu implicaţii disadaptative comportamentale.

3. Tipuri de coping. Descriere. Identificati cate o situatie in care este folosit copingul vigilent si
evitant.
Mecanismele de coping sunt strategii constiente de acomodare la tensiune.
Coping vigilent(centrat pe problema) este utilizat in cazul stresului psihic generat de situatii
cu caracter reversibil.
Cuprinde evaluarea in plan mental a unor posiblitatii avute la indemana de subiect, in
cadrul acestor conduite, subiectul intrepreinde urmatoarele operatii (cu rasunet afectiv):
 evoca experienta anterioara (eventuale succese in aceleasi situatii);
 conteaza pe suportul social;
 va solicita informatii şi va cauta mijloace;
 elaboreaza un plan de actiune (rol de a linisti subiectul chiar inainte de
rezolvarea practica a problemei).

Exemplu: Un sportiv care a pierdut o competitie importanta se va antrena mai eficient.

1
 O persoana care afla ca ar putea fi concediata pentru ca nu are studii superioare pentru
postul pe care lucreaza se va inscrie la facultate.

Coping evitant(centrat pe emotie) generat de situatiile fara iesire, ireparabile (decese ale unor
fiinte apropiate, pierderea unui concurs important). Are rol pozitiv atunci cand nu depaseste o
durata rezonabila de timp (se apreciaza în cazul decesului, ca fiind de circa 10 zile) si poate fi mai
redusa in cazul unor distresuri mai putin severe). Reprezinta o strategie pasiva, „de uitare", evitând
confruntarea cu gravitatea situaţiei, subiectul încercând o detentă emoţională prin abandonarea
tentativelor de rezolvare a problemei - cel putin pentru moment - si adoptarea unor strategii
defensive constand în:

 negare (conduită parţial conştientă);

 resemnare;
 fatalism;
 agresivitate (acesta ca o reacţie de revoltă oarbă contra destinului).

Exemplu: Sotie care si-a pierdut sotul intr-un accident de masina refuza sa creada in circumstantele
negative prezente, sa accepte realitatea asa cum este, apeleaza la ajutorul divin pentru ca stresul sa
fie inlaturat, se implica in tot felul de activitati care sa ii distraga atentia de la sursa de conflict.

4. Descrierea si exemplificarea unui mecanism de aparare inconstienta.

Regresia (temporală) reprezintă revenirea la un mod de funcţionare psihică mai simplu,
caracteristic unui stadiu anterior al dezvoltării psihice .Exemplu cel mai concludent este
oferit de regresia afectivă şi comportamentală a unui bolnav adult suferind de o boală
severă şi care ajunge să se comporte conform unui stadiu de regresie la nivel infantil („se
poartă ca un copil").

Exemplu: Adult care in urma unei vizite la doctor afla ca I s-a pus diagnosticul de cancer
refuza in zilele urmatoare sa se mai ridice din pat, sa se mai angajeze in vreo activitate
cotidiana si isi petrece tot timpul jucandu-se pe calculator.

Tolescu Andra
Gr. 21 seria D