Sunteți pe pagina 1din 22

CAPITOLUL 2

ECHIPAMENTUL SONDELOR ÎN POMPAJ DE ADÂNCIME CU


PRĂJINI CU ACȚIONARE CU BALANSIER

2.1. Clasificarea sistemelor de pompaj de adancime

Ca sistem de extractie, pompajul de adancime se implica in faza finala de exploatare a


unui zacamant de petrol, cand functionarea sondelor prin eruptie artificiala continua sau
intermitenta reclama un consum exagerat de gaze.
In functie de modul in care se transmite de la suprafata energia necesara pentru
actionarea pompei de extractie din sonda, se distinge:
 Pompaj de adancime cu prajini;
 Pompaj de adancime fara prajini.
Sistemul de exploatare prin pompaj de adâncime se aplică când energia naturală a
stratului nu este suficientă pentru ridicarea ţiţeiului la suprafaţă şi când exploatarea sondelor
prin erupţie artificială nu se poate aplica din lipsa gazelor comprimate, sau când această
exploatare a sondelor devine neeconomică prin consumul exagerat de gaze.
Pompajul de adancime cu prajini se caracterizeaza prin aceea ca pompele de extractie
introduse in sonda sunt actionate de la suprafata cu unitati de pompare cu sau fara balansier
( in acest caz, caz pneumatic, hidraulic sau mecanic ), prin intermediul garniturii prajinilor de
pompare, constituita din prajini grele, pline sau tubulare.
Pompajul cu prajini este cel mai raspandit sistem de extractie, fiind din punct de vedere
mecanic mai simplu, dar prezentand din punct de vedere tehnologic probleme complexe care
nu au o solutie bine determinata, cum sunt de exemplu, stabilirea adancimii optime de fixare a
pompei de extractie fiind din punct de vedere mecanic, mai simplu, stabilirea diametrului
optim pentru pistonul pompei.
Pompe cu prajini:
 cu pompe cu piston
 cu pompe elicoidale
In cadrul acestui sistem de pompare, adancimea de fixare a pompei este limitata de
solicitarea prajinilor de pompare care este mult mai mare la pompajul elicoidal.
Pompajul de adancime fara prajini se caracterizeaza prin faptul ca pompele de
extractie sunt actionate cu motoare introduse in sonda odata cu pompele si cuplate odata cu
acestea, formand un agregat astfel incat nu mai este necesara garnitura prajinii.
Dupa forma de energie cu care sunt actionate pompele de extractie, pompajul de
adancime fara prajini prezinta urmatoarele variante:
 pompajul electric centrifugal submersibil realizat cu o instalatie alcatuita dintr-
un agregat de pompare submersibil constituit dintr-o pompa centrifuga, un motor
electric si un protector
Agregatul este introdus in sonda cu tevile de extractie si alimentat cu energie electrica printr-
un cablu special racordat la echipamentul de suprafata. Pompajul electric centrifug se
utilizeaza la extractia petrolului din sondele cu debit mare de lichid si adancimi de pompare
relativ mare ( circa 3500m ).
 pompajul hidraulic este realizat dintr-o instalatie constituita dintr-un agregat de
pompare alcatuit dintr-un motor hidraulic cuplat cu o pompa cu piston, introdus
in sonda cu ajutorul tevilor de extractie si echipamentul de suprafata folosit
pentru pomparea fluidului motor ( petrol sau produse petroliere ), care
actioneaza motorul hidraulic, constituit din pompa triplex, distribuitor pentru
fluidul motor, conducte de legatura.
Pompajul hidraulic se foloseste la exploatarea sondelor cu debite mari de lichid in conditiile
unor adancimi mari de pompare ( circa 4500 – 5000 m ).

2.2. Echipamentul de adancime

2.2.1. Pompe de extracţie

Pompa de extracţie constituie elementul principal al echipamentului de adâncime alunei


instalaţii de pompare cu balansier, deoarece de alegerea şi modul de funcţionare al acesteia
depinde, în cea mai mare măsură, cantitatea de lichid adusă la suprafaţă.
Criterii de clasificare
Pompele de extracţie acţionate de prăjini prin intermediul balansierului pot fi clasificate
conform următoarelor criterii:
a) După modul de introducere:
• introduse cu ţevile de extracţie, tip T (Regular);
• introduse cu prăjinile de pompare, tip P (Insert).
b) După destinaţie:
 pompe convenţionale (uzuale);
 pompe speciale care să lucreze în anumite condiţii de exploatare:
lichide cu nisip, lichide cu raţii mari de gaze, ţiţeiuri vâscoase.
c) După construcţia cilindrului;
• cu cilindru dintr-o bucată;
• cu cilindru din mai multe cămăşi (linere).
d)După tipul pistonului:
• piston cu sau fără rile - dintr-o bucată;
• piston cu garnituri de etanşare.
e) După numărul scaunelor cu bilă folosite la aspiraţie şi refulare:
• varianta a, cu 2 scaune cu bilă (unul de aspiraţie şi unul de refulare);
• varianta b, cu 3 scaune cu bilă (unul de aspiraţie şi două de refulare);
• varianta c, cu 3 scaune cu bilă (două de aspiraţie şi unul de refulare);
• varianta d, cu 4 scaune cu bilă (două de aspiraţie şi două de refulare).
f) După felul fixării pompei sau supapei fixe:
• cu dispozitiv de fixare mecanic;
• cu dispozitiv de fixare cu cupe.
g)După locul fixării pompei:
• cu fixare la partea superioară a pompei;
• cu fixare la partea inferioară a pompei.
a1. Pompa tip TB
Pompa tip TB se introduce cu ţevile de extracţie, fiind montată la partea inferioară a
acestora. Subansamblurile acestei pompe formează două părţi:
1.partea fixă (cilindrul pompei format din manta şi cămăşi, nipluri şi supapă fixă);
2. partea mobilă (pistonul cu anexele lui).
Partea fixă este alcătuită din manta, cămăşi, mufe speciale de strângere. Niplul de
prelungire şi ansamblul supapei fixe a pompei
Cilindrul pompei este format dintr-o manta confecţionată din ţeavă de oţel laminat sau
ţeavă de extracţie calibrată la interior. În interiorul mantalei sunt aliniate mai multe cămăşi din
fontă, î sau oţel n funcţie de lungimea pompei.
Mantaua este prevăzută la cele două capete cu filete exterioare sau interioare, în care se
înfiletează mufele speciale de strângere a cămăşilor
În mufa superioară se înşurubează ţevile de extracţie.
În mufa inferioară se înşurubează niplul de prelungire, la care prin intermediul unei
mufe se înşurubează niplul de fixare, care constituie suportul ansamblului supapei de
aspiraţie (admisie).
Ansamblul supapei de aspiraţie este alcătuit din port-scaun, aşezat cu partea conică de la
exterior pe niplul de fixare, având înşurubată la partea inferioară, la interior, o reducţie,
prevăzută la exterior cu un canal circular în care se montează inelul de fixare.
Ansamblul supapei fixe se introduce prin apăsare în locaşul conic din niplul de fixare.
Când inelul ajunge în dreptul canalului circular, se destinde în interiorul acestuia, blocând
port-scaunul şi menţinându-l apăsat pe suprafaţa conică de etanşare.
Piesa 18 este prevăzută în dreptul inelului de fixare cu orificii menite să împiedice
pătrunderea nisipului sub acesta, ceea ce ar duce la blocarea supapei fie ar duce la blocarea
supapei fixe în niplul de fixare.
În condiţii grele de lucru (adâncime mare, fluide cu un conţinut mare de nisip etc.)
ansamblul supapei fixe se poate monta şi cu două scaune cu bilă .
La capătul superior al coliviei se înşurubează cepul extractor, format dintr-un corp
masiv prevăzut cu un bolţ, fixat cu ajutorul unui nit cu cap înecat . Acesta împreună cu
extractorul baionetă ajută la introducerea şi extragerea ansamblului supapei fixe odată cu
pistonul pompei.
Partea mobilă este formată din piston şi anexele lui. Pistonul este asamblat la partea
superioară la prăjinile de pompare cu ajutorul tijei pistonului şi a racordului pistonului. La
partea superioară racordul pistonului este masiv şi prevăzut cu cep care se înşurubează în tija
pistonului, iar la partea inferioară este tubular (cu filet mufa) şi lateral are două ferestre prin
care ţiţeiul iese din piston şi trece în ţevile de extracţie.
Extractorul baionetă se înfiletează la partea inferioară a pistonului. Este alcătuit din
două piese cilindrice - corpul extractorului şi mantaua extractorului, sudate între ele.
Cilindrul pompei se introduce cu ţevile de extracţie, iar pistonul şi supapă fixă se
introduc cu prăjinile de pompare.
Pompele tip TB se utilizează până la adâncimi de 1200.. 1500 m. Acestea prezintă
avantajul înlocuirii pistonului şi a supapei fixe fără extragerea pompei. Astfel, acelaşi
ansamblu de cămăşi poate fi folosit cu mai multe pistoane. în timpul funcţionării pompei,
jocul dintre piston şi cămăşi creşte, datorită uzurii mecanice a suprafeţelor de lucru,
conducând la pierderi de lichid şi deci la scăderea debitului pompei .
Pentru a îmbunătăţii randamentul pompei, se extrage pistonul uzat şi se măsoară
diametrul său. În baza diametrului măsurat, se apreciază uzura cilindrului pompei şi se
stabileşte diametrul pistonului care se va introduce în pompa rămasă în sondă.
Pompele tip TB au dezavantajul că la introducerea pistonului în pompă, acesta se poate
degrada datorită unor lovituri şi că extragerea pompei se face cu ţevile de extracţie, ceea ce
măreşte durata intervenţiilor pentru schimbarea pompei şi duce la pierderi de producţie.
a2. Pompa de extracție de tip P
Acest tip de pompă se compune în general din ansamblul cilindrului, ansamblul
pistonului şi ansamblul de etanşare în dispozitivul de fixare de la partea inferioară a ţevilor de
extracţie.
Pompa completă se introduce cu prăjinile de pompare.
Partea fixă este constituită din următoarele subansamble: manta, cămăşi şi supapă fixă a
pompei (de admisie)
Mantaua are filete interioare la ambele capete pentru montarea unui manşon la partea
superioară şi a unei reducţii la partea inferioară, care vor strânge cămăşile aliniate în manta.
La reducţia inferioară se înfiletează supapă de admisie alcătuită din colivie, scaun şi bilă. La
partea inferioară a coliviei se montează port – scaunul, iar în acesta se înşurubează sorbul.
Manşonul mantalei este înşurubat la corpul de ancorare – o piesă care prin configuraţia sa
permite susţinerea pompei în ancora din dispozitivul de fixare al pompei (fig.2.3), ataşat la
partea inferioară a ţevilor de extracţie.

Mufă
Felinar Reducţie
Ancoră
Reducţie
Inel
superioară
Bucşă
Inel opritor Niplu
Scaun
Ancora
Corp de ancorare
Caseta ancorei

Fig. 2.1. Dispozitivul de fixare Fig. 2.2. Dispozitivul de fixare


cu ancoră la partea superioară cu ancoră la partea inferioară

La partea superioară a corpului de ancorare se înşurubează felinarul, care are trei


ferestre laterale prin care ţiţeiul din pompă trece în ţevile de extracţie. În interiorul felinarului
este înşurubat un ghidaj ajustabil cu prelucrare fină la interior pentru a ghida tija pistonului.
Partea mobilă a pompei este alcătuită din piston şi supapă de refulare.
Pistonul este ataşat prin intermediul unui racord special (ca cel de la pompa TB) la tija
pistonului, care se înşurubează la partea superioară printr-un racord simplu cu garnitura de
prăjini de pompare. La partea inferioară a pistonului, în locul baionetei extractoare se
montează supapă mobilă (de refulare) compusă din scaunul cu bilă montat în interiorul
coliviei pistonului cu ajutorul unei piuliţe.
Dispozitivul de fixare cu ancoră la partea inferioară (fig. 2.3.) este indicat pentru
adâncimi mai mari. Această fixare nu este indicată pentru sonde care produc cu mult nisip,
deoarece nisipul se depune în spaţiul dintre manta şi ţevile de extracţie şi poate înţepeni
pompa în ţevi.

Tabelul 2.1. Caracteristicile tehnice ale pompelor de adâncime


Diametrul Numărul de
Dimensiunea Lungime
Nr. crt. Tipul pompei maxim al cămăși de
pompei piston
pompei 1 ft

- - in Mm - mm

1 2 3/8 x 1 1/16
48,5
2 2 3/8 x 1 1/4 9; 12; 15;
P
3 2 7/8 x 1 1/2 18; 20. 1220
59,7
4 2 7/8 x 1 3/4

5 2 3/8 x 1 1/4
78
6 2 3/8 x 1 3/4 5; 7; 9; 11;
TB sau TI 1220
7 2 7/8 x 1 1/4 93 13; 15; 18.

8 3 1/2 x 2 3/4 115

9 PCLM 2 3/8 x 1 1/4 48,5 9; 12; 15;

10 2 7/8 x 1 1/4 59,7 18; 20. 1220

Pompe de extracţie după standardul A.P.I. Std.11 AX.


Aceste pompe sunt simbolizate prin grupuri de cifre şi litere.
În ţara noastră se construieşte o gama completă de pompe cu cămăşi, introduse cu prăjini
(RLA , RLB , RLT) sau introduse cu ţevile de extracţie (TL).
– Lungimea totală a extensiunilor, în picioare (ft)
– Lungimea nominală a pistonului, în picioare (Ft)
– Lungimea nominală a cilindrului, în picioare (ft)
– Tipul dispozitivului de fixare : C – cu
cupe
M –
mechanic

 Locul dispozitivului de fixare : A – sus


B – jos
T – jos, cilindru mobil
 Tipul cilindrului : H – cu perete gros
L – cilindru cu cămăşi - pentru pompe cu piston
metalic
W – cu perete subţire
S –cu perete subtire pentru pompe cu pistoane cu
garnituri
P – cu perete gros
 Tipul pompei : R – introdusă cu prăjini
T – introdusă cu ţevi de extracţie
 Diametrul interior al pompei (gama 0);
106 – 1,1/16 in
125 – 1 1/4 in
150 – 1 1/2 in
175 – 1 3/4 in
178 – 1 25/32 in
200 – 2in
225 – 2 1/4 in
250 – 2 1/2 in
275 – 2 3/4 in
 Diametrul exterior al ţevii de extracţie:
15 – 1,900 in
20 – 2 3/8 in
25 – 2 7/8 in
30 – 3 1/2 in
Pompele RLA sunt pompe introduse cu prăjini, cu cilindru fix cu cămăşi,
dispozitiv de fixare sus şi piston metalic.
Pompele RLB sunt pompe introduse cu prăjini, cu cilindru fix cu cămăşi,
dispozitiv de fixare jos şi piston metalic.
Pompele RLT sunt pompe introduse cu prăjini, cu cilindru mobil cu cămăşi,
dispozitiv de fixare jos şi piston metalic fix.
Pompele TL sunt pompe introduse cu ţevile de extracţie, cu cilindru cu cămăşi
şi piston metalic.
Pe langă pompele de adậncime convenţionale se fabrică şi pompe speciale
pentru ţiţeiuri cu gaze, ţiţeiuri vậscoase, ţiţeiuri cu nisip.
Pompe de extracţie dupǎ standardul romanesc
Conform STAS 2896 – 66 se construiesc în urmatoarele patru tipuri:
tip TB, cu piston metalic şi cu cilindrul din mai multe cămăşi; corpul pompei se
introduce în sondă cu ţevile de extracţie, iar pistonul cu prăjinile de pompare;
- tip TI, cu piston cu garnituri de etanşare şi cu cilindrul dintr-o bucată; corpul pompei
se introduce cu ţevile de extracţie, iar pistonul cu prăjinile de pompare;
- tip P, cu piston metalic mobil şi cu cilindrul din mai multe cămăşi; pompă
completă se introduce cu prăjinile de pompare
Aceste pompe se execută în două variante:
 pompe tip P cu fixare la partea superioară;
 pompe tip P cu fixare la partea inferioară;
- tip PCML, cu piston metalic fix şi cu cilindru mobil lung, din mai multe cămăşi ;
pompa se introduce cu prăjinile de pompare.
După numărul scaunelor cu bilă folosite la aspiraţie şi refulare, fiecare tip de pompă TB, P
şi PCML, poate fi executat în patru variante: varianta a, cu două scaune cu bilă; varianta b,
cu trei scaune cu bilă; varianta c cu trei scaune cu bilă; varianta d, cu patru scaune cu
bilă.
Trebuie precizat că se prevede înlocuirea treptată a pompelor STAS cu cele A.P.I

2.2.2. Țevile de extracție

Țevile de extracție sunt supuse la solicitări mari (la sondele în pompaj) deoarece pe
lângă greutatea lor proprie și a echipamentului de fund mai intervine greutatea lichidului din
interiorul țevilor, iar în cazuri accidentale ruperea prăjinilor și greutatea acestora împreună cu
forța de inerție care poate să aibă valori mari, mai ales când ruperea se produce la sfârșitul
cursei ascendente a pistonului.
În timpul unui ciclu de pompare, ca urmare a transferării greutății lichidului de pe
piston pe țevile de extracție și invers, are loc o variație periodică a eforturilor din țevi, datorită
căruia materialul din care sunt confecționate țevile este suspus fenomenului de oboseală
( rezultă o îmbătrânire prematură, mai ales a îmbinărilor filetate).
La sondele în pompaj se folosesc, de regulă, țevi cu capete îngroșate la care rezistența în
zona filetată se aproprie de rezistnța corpului.
Ţevile de extracţie se construiesc din tuburi de oţel fără sudură, laminate şi trase la cald
prin matriţe. Condiţiile de lucru din sonde fiind foarte diferite, este necesar să se utilizeze ţevi
de extracţie confecţionate din oţeluri capabile să suporte solicitările la care sunt supuse şi
acţiunile mediului în care lucrează.
În acest sens ţevile de extracţie se confecţionează din :
- oţel grad H-40 şi J-55, pentru condiţii normale de lucru şi adâncimi medii
- oţel grad C-75 şi C-95, pentru mediu coroziv salin, combinat cu H 2S şi CO2 şi
adâncimi medii şi mari de lucru
- oţel grad N-80, pentru mediu coroziv salin şi adâncimi de lucru medii şi mari
- oţel grad P-105, pentru mediu normal şi adâncimi foarte mari
În tabelul 2.2. sunt prezentate dimensiunile ţevilor de extracţie, iar în tabelul 2.3
caracteristicile oţelurilor din care acestea sunt confecţionate.

Tabelul 2. 2. Tip dimensiuni de ţevi de extracţie

Diametrul corpului Secţiunea Masa ţevilor


metalică
in mm cm 2 kg/m
2 3/8 60.325 8.1 7
2 7/8 73.025 11.69 9.58
3 1/2 88.9 16.71 13.8
4 101.6 19.3 14.9
4 1/2 114.3 21.3 19.25

Tabelul 2.3. Oţeluri pentru ţevile de extracţie


Tipul oţelului Rezistenţa minima la Rezistenţa minima Rezistenţa
rupere la curgere admisibilă
- N / cm 2 N / cm 2 N / cm 2

H-40 42400 28100 22480


J-55 52700 38700 30960
C-75 66800 52700 42160
C-95 73800 66800 53440
N-80 70300 56200 44960
P-105 84400 73800 59040

Alegerea garniturii de ţevi de extracţie la sondele în pompaj cu prăjini cu acţionare cu


balansier se face pe criterii practice şi apoi tronsoanele de ţevi alese se verifică la tracţiune şi
la smulgerea din filet pentru alegerea tipului de oţet şi a tipului de ţevi din punct de vedere
constructiv (fără îngroşare la capete sau cu îngroşare la capete).
În funcţie de diametrul pompei care urmează să fie introdusă în sondă se alege
diametrul inferior al tronsonului de ţevi. De asemenea, la alegerea diametrului ţevilor de
extracţie se va ţine seama şi de alcătuirea garniturii de prăjini de pompare şi pentru lungimea
tronsonului superior se va ţine cont de posibilitatea deparafinării ţevilor de extracţie cu
curăţitoarele de deparafinare (screpere) montate în garnitura de prăjini de pompare.
2.2.3. Prăjini de pompare

Garnitura de prăjini de pompare este formată din prăjini de pompare propriu-zise,


baioneta Dantov, curățitoare de parafină și prăjina lustruită.
Prăjinile de pompare au rolul de a transmite mișcarea rectilinie- alternativă de la
balansierul unității de pompare la pistonul pompei de adâncime.
Aceste prăjinile se execută din bare rotunde de oțel laminat, cu capete de refulare și
filetate. Sub filetul cepului, prăjinile au o porțiune pătrată pe care se așează cheia atunci când
se înșurubează, iar sub pătrat au o umflătură numită ramfors, pe care se sprijină prăjina când
este prinsă în elevator.
În mod curent lungimea prăjinilor de pompare este de 7625 mm sau de 9150 mm,
măsurate între fața numărului de contact al cepului cu mufa și fața exterioară a mufei
înșurubate la celălalt capăt. Pentru potrivirea poziției pistonului în cilindrul pompei se execută
și bucăți scurte: 405; 610; 915; 1220; 1830; 2440; 3050 și 3660 mm.
Dacă la o sondă se folosesc prăjini de pompare de diametre diferite, pentru racordarea
lor se folosesc reducții care pot fi normale sau reduse. În tabelul 2.4. sunt prezentate
dimensiunile și caracteristicile principale ale prăjinilor de pompare și ale mufelor de prăjini.
Filetul prăjinilor și mufelor este conic, cu 10 pași pe [in] cu unghiul la vârf 600. Ultimii
pași ai filetului au un profil progresiv incomplet (filet pierdut). Pentru a evita tendința de
amorsare a ruperilor datorată efectului de crestătură, la ultimii pași, filetul are o bară cu o
degazare inelară pe lungimea a 2 pași și o adâncime de 0,5 mm sub diametrul fundului
filetului.
Sub filetul cepului, prăjinile de pompare au o porţiune pătrată pe care se montează cheia
pentru înşurubare, iar sub aceasta o porţiune ramfors pe care prăjina se sprijină când este în
elevator.

Fig.2.3. Prăjini de pompare : a-corpul prăjinii; b-mufă normală

Tabelul 2.4.Dimensinile prăjinilor de pompare

Dimensiune Masa prajinii


Prăjini Mufa
nominală inclusiv mufele
in mm d1 d2 l1 SECȚIUNE dm l2 Kg/m
[mm] [mm] [mm] [cm2] [mm] [mm]
5/8 16 15,9 24 31,8 2 38 101,6 1,75
3/4 19 19 27 36,5 2,82 41,3 101,6 2,42
7/8 22 22,2 30 41,3 3,78 46 101,6 3,22
1 25 25,4 35 47,6 4,91 55,6 101,6 4,16
11/8 28 28,6 40 54 6,15 60,3 101,6 5,25

În România sunt utilizate trei tipuri de oţeluri pentru prăjinile de pompare, în funcţie
de condiţiile de exploatare la sondele în pompaj conform cu normele API:
 prăjini de pompare C-70 ( AP1 Grad C) executate din oțel carbon-mangan și sunt
recomandate pentru sarcini medii, la sonde cu mediu necoroziv sau slab coroziv salin,
fiind confecționate din oțel 35M16;
 prăjini de pompare K-56 (AP1 Grad K) executate din oțel aliat nichel-molibden și sunt
recomandate pentru sarcini medii, la sonde cu mediu coroziv CO 2 și H2S; sunt
confecționate din oțel 20MoN35 sau 20MoN18;
 prăjini de pompare D-84 (AP1 Grad D) executate din oțel aliat crom-molibden, sunt
recomandate pentru sarcini mari și foarte mari, în mediu necoroziv salin, fiind
confecționate din oțel 41MoC11.
Comportarea în exploatare a prăjinilor de pompare este influenţată de tehnologia de
fabricare a acestora, cât şi de modul de utilizare.

Mufele pentru îmbinarea prăjinile de pompare sunt executate din oţel carbon pentru
sarcini medii, iar pentru sarcini mari din oţel aliat (cu Mo, Ni + Mo, sau Mn + Cr). Mufele au
suprafaţa exterioară tratată (cementată şi călită cu revenire) pentru a evita uzura lor prin
frecare de pereţii ţevilor de extracţie.
Curăţitoarele de parafină (screperele) sunt dispozitive care se montează de-a lungul
garniturii de prăjini de pompare la sondele care produc ţiţei parafinos, pentru curăţirea
mecanică a parafinei, din ţevile de extracţie.

Un curăţitor de parafină (fig.2.4) are corpul de forma cilindrică.

Prăjina lustruită face legătura între garnitura de prăjini de pompare şi capul


balansierului, trecând prin cutia de etanşare a capului de pompare. Suprafaţa cilindrică a
prăjinii lustruite este perfect netedă pentru a etanşa şi a nu uza garniturile de cauciuc din cutia
de etanşare.
Prăjina lustruită se confecţionează dintr-un oţel superior celui folosit la construcţia
prăjinilor obişnuite, deoarece ea este solicitată nu numai la sarcinile maxime care provoacă
tensiuni, ci şi la eforturi de îndoire repetate din cauza capului de balansier care nu-i asigură
întotdeauna o mişcare perfect rectilinie. De asemenea, ea este supusă mai mult acţiunii
mediului coroziv, fiind alternativ în contact cu aerul şi cu lichidul venit din sondă din otel cu
un diametru mai mic cu 4 – 5 mm decât diametrul interior al ţevilor de extracţie prin care se
introduce.
Pe suprafata corpului sunt prelucrate trei cuţite tăietoare înfăşurate dupa o elice stânga
Curăţitoarele sunt montate în locul mufelor între două prăjini de pompare pe toată
lungimea zonei de depunere a parafinei. (800 – 1000) m de la suprafaţă
Fig. 2.4. Curăţitor de parafină pentru sondele în pompaj

Operaţia de deparafinare se face continuu, prin mişcarea în sus şi în jos a garniturii de


prăjini pe o lungime egală cu lungimea cursei, sau periodic, fie prin manevrarea prăjinilor pe
o distanţă mai mare cu câţiva metri decât distanţa dintre două curăţitoare succesive, fie prin
extragerea prăjinilor pe o lungime egală cu zona de depunere a parafinei.
Baioneta Donţov se foloseşte la sondele cu adâncimi mari unde se utilizează pompe tip
P, pentru a nu pierde ţiţeiul din ţevile de extracţie în timpul operaţiei de deparafinare sau de
rezolvare a unei ruperi de prăjini de pompare.
Baioneta Donţov se compune din următoarele părţi: teaca baionetei, care este prevăzută
cu două canale paralele în formă de J şi tija de agăţare, prevăzută cu două aripioare de
agăţare . Tija de agăţare se montează la tronsonul inferior, iar teaca baionetei la tronsonul
superior, pentru a evita înfundarea acesteia
La agăţare se lasă teaca peste tijă, aripioarele pătrund în canale şi trec pe un plan
înclinat în porţiunile înfundate ale canalului. Pentru dezgheţare se lasă greutatea prăjinilor pe
baionetă, se roteşte spre dreapta şi se trage uşor în sus.
2.2.4. Separatoare de adâncime pentru gaze şi nisip

Separatoarele de adâncime sunt dispozitive care servesc la separarea gazelor şi a


nisipului din amestecul de lichid care vine din strat, înainte de intrarea acestuia în pompă.
Nisipul venit din strat în pompă odată cu ţiţeiul provoacă uzura rapidă a supapelor, a
pistoanelor şi a cămăşilor. De asemenea, el se poate interpune între piston şi cămăşi,
provocând griparea pistonului.
Prezenţa gazelor în fluidul aspirat de pompă reduce randamentul volumetric al acesteia,
ducând, uneori, chiar la blocarea pompei cu gaze. Pentru a diminua efectul gazelor se va evita
submerganţa mică, viteza mare a pistonului în pompă şi se vor asigura secţiuni mari de
curgere.
Evitarea sau reducerea influenţei negative a gazelor asupra funcţionării pompei de
adâncime se poate realiza luând următoarele măsuri:
• folosirea unor mijloace care să reducă efectul gazelor care trebuie să treacă prin
pompă, cum ar fi: evacuarea gazelor din coloană la o presiune cât mai redusă; reducerea
spaţiului mort din pompă; mărirea submergenţei pompei; creşterea lungimii cursei etc.;
• folosirea unui echipament care să separe lichidul de gaze, astfel încât gazele să fie
evacuate prin spaţiul inelar dintre coloană şi ţevi.
Principiul separării fazelor componente ale fluidului venit din strat este diferenţa de
densitate.

Reductie -

Pompa -
Sorbul
-pompei
Sorbul pompei -

Fig.2.5. Separatoare de adâncime


a. separator de gaze direct cu pompa scufundată ; b. separator suspendat cu sorbul scufunda
Sorbul
Separatorul tip A denumit şi tip direct sau cu pompa scufundată schematizat în figura
2.5 a este folosit frecvent în schelele petroliere.
Corpul separatorului este format din burlane prevăzute cu nipluri şliţuite. La partea
superioară se află o reducţie care face legătura între ţevile de extracţie, separator şi pompă.
La partea inferioară se ataşează prin înfiletare un dop, care constituie sacul separatorului,
pentru acumularea nisipului.
Amestecul gaze – lichid – nisip intră în separator prin şliţurile inferioare. Gazele se
ridică prin spaţiul dintre pompă şi corpul separatorului şi ies în coloană prin şliţurile
superiore, lichidul curge în jos spre sorbul pompei şi nisipul se depune Ia partea inferioară în
sacul separatorului.
Diametrul separatorului trebuie să fie cât mai mare, pentru a oferii lichidului o
secţiune de curgere mare şi o viteză de curgere cât mai mică, favorizând separarea gazelor şi a
nisipului din lichid.
Pentru a evita prinderea separatorului în nisip, îmbinarea burlanelor se face cu mufe din
corp, iar diametrul acestora se alege cu circa 2 in mai mic decât al coloanei.
Separatorul tip B denumit şi suspendat (fig. 2.7.b) se foloseşte la sondele cu nivel
dinamic mic sau în cazurile când diametrele coloanei de exploatare sunt mici (D c < 5 1/2 in).
Separatorul se suspendă de pompă prin intermediul unei reducţii, iar în interiorul său intră
sorbul pompei, prelungit până sub nivelul fantelor inferioare.

2.4. Echipamente de suprafata ale sondelor in pompaj de adancime

2.4.1. Unitatea de pompare

Unitatea de pompare este instalaţia mecanică de suprafaţa utilizată pentru acţionarea


pompelor de extracţie prin intermediul garniturii de prăjini de pompare.

Cele mai răspândite construcţii sunt unităţile de pompare cu balansier tip individual.

O astfel de instalaţie se compune din următoarele elemente: ramă de bază, capra,


balansier principal, lagăr central, balansier egalizator, lagăr sferic, capul de balansier, sistem
biela-manivela, articulaţie sferică, greutăţi de echilibrare, reductor de turaţie.

Unităţile de pompare cu balansier se pot clasifica:

a. după construcţia manivelei:


- cu manivelă disc
- cu manivelă braţ
b. după modul de transmitere al mişcării:
- cu reductor
- fără reductor
c. după modul de echilibrare:
- cu echilibrare mecanică
- cu echilibrare pneumatică
- cu echilibrare hidraulică
c.1. echilibrare mecanică

După modul de amplasare a greutăţilor:


tip B. – echilibrare oscilantă

tip M. – echilibrare rotativă

tip C. – echilibrare combinată

d. după poziţia reductorului pe rama de bază:


- varianta S
- varianta T
e. după sarcina maximă la capul balansier:
unităţi de pompare de: 0,9; 1,5; 3; 5; 7; 9; 10; 12; 15; 19 tf.
Notarea convenţională a unei unităţi de pompare se face, de exemplu, astfel:
UP 15 T – 5000-10000 M cu următoarele semnificaţii:
UP – unitate de pompare;
15 - sarcina maximă la prăjina lustruită ,tf;

T - reductorul montat pe un postament metallic înalt;


5000- cursa maximă a prăjinii lustruite, mm;
10000- cuplul maxim la reductor, kgf.m;
M - echilibrare pe manivelă.
Tipurile de unităţi de pompare cu care sunt echipate sondele în pompaj cu prăjini din
România sunt următoarele:

1. unităţi de pompare de tip clasic (convenţionale) de concepţie românească ( Vulcan ),


pentru sarcini maxime la prăjina lustruită cuprise între 0,9-19,3 tf.; cuplul maxim la
reductor cuprins între 250 – 10000 kgf.m respective lungimi maxime de cursă la
suprafaţă, variind între 0.4 – 5m
2. unităţi de pompare construite conform specificaţiei A.P.I – sarcini cuprinse inre 3,5 –
16,6 tf.
3. unităţi de pompare construite după normele A.P.I – pentru sarcini cuprinse între 7,9 –
13,8 tf

Tabelul 2.5. Caracteristicile unităţilor de pompare tip Vulcan


Nr.crt. Unitate de
pompare n S r r/l
- tf mm kgfm curse/min mm m
7tf~ 2000-3000M 900 0,445 0,1854
1 a = 2200 mm 6,0 - 15 1200 0,595 0,2479
1500 0,735 0,3063
b = 2200 mm 2000 0,965 0,4021
900 0,450 0,150
9tf~ 2500 - 5500M 1200 0,595 0,1983
6,0 - 15
2 a = 2500mm 1500 0,740 0,2467
b = 2500mm 2000 0,975 0,325
2500 1,195 0,3983
9tf~ 4000 - 7500M 2000 0,690 0,2091
3 a = 4000 mm 6,0 – 12 2660 0,915 0,2773
3340 1,135 0,3439
b = 2800 mm 4000 1,340 0,4061
10tf~ 3600 - 7500M 1800 0,690 0,2091
4 a = 3600 mm 6,0 – 12 2400 0,915 0,2773
3000 1,135 0,3439
b = 2800 mm 3600 1,340 0,4061
12tf~ 3000 - 7500 M 1500 0,690 0,2091
5 a = 3000 mm 2000 0,915 0,2773
6,0 - 12 2500 1,135 0,3439
b = 2800 mm 3000 1,340 0,4061
6 12tf~ 5000 - 10000 6,0 - 11,7 1500 0,480 0,1273
2000 0,635 0,1694
2500 0,790 0,2095
3000 0,945 0,2507
3500 1,095 0,2904
4000 1,245 0,3302
4500 1,390 0,3687
15tf~ 3000 - 10000M 1500 0,600 0,1532
7 a = 4200 mm 6,0 - 12 2000 0,850 0,2771
2500 1,050 0,2681
b = 3500 mm 3000 1,250 0,3192
1500 0,590 0,1565
15tf~ 4000 - 10000 2000 0,790 0,2095
M 2500 0,985 0,2613
8 6,0 - 11,7
a = 4000 mm 3000 1,770 0,3149
b = 3200 mm 3500 1,355 0,3594
4000 1,355 0,3594
1500 0,480 0,1273
15tf~ 5000 - 10000 2000 0,640 0,1698
M 2500 0,832 0,2183
9 6,0 - 11,7 3200 1,007 0,2671
a = 5000 mm 3800 1,187 0,3149
b = 3200 mm 4400 1,363 0.3594
5000 1,535 0,3594

Reductorul de turaţie are rolul de a transmite mişcarea de rotaţie de la motor la bielele


unităţii de pompare prin intermediul manivelelor cu o reducere a turaţiei necesară pentru
acţionarea normală a balansierului. Reducerea turaţiei este realizată în general în două trepte
cu angrenaje cilindrice, cu dantură înclinată sau în V. Pe primul ax al reductorului care
primeşte mişcarea de la motor este fixată la un capăt o rotiţă de transmisie pentru curele
trapezoidale, pe celălalt capăt este fixat tamburul frânei.
Prin modificarea diametrului roţii de transmisie a motorului sau al roţii de transmisie de
pe arborele cu turaţie mare al reductorului se reglează raportul total de reducere motor-
manivelă, respectiv numărul de curse duble pe minut ale balansierului.
Din punct de vedere constructiv, un reductor de turație este format din trei arbori: de
intrare, intermediari și de ieșire, cu angrenaje cilindrice cu dantura înclinată sau în V. Întregul
ansamblu este închis într-o carcasă metalică, prevăzută cu o baie de ulei asigurând în
permanență ungerea pieselor în mișcare din interior.
Motoarele electrice utilizate, sunt motoare asincrone trifazate, cu rotorul în scurtcircuit,
cu bobinajul în colivie veveriţă, capsulate, cu tensiunea de alimentare de 0.3801 kW ,
puterea de 5.5 75 kW , frecvenţa de 50 Hz şi turaţii de 750 , 1000 şi 1500 rot/min.
Lagăr Lagăr central
Balansier Cap de
sferic
balansier
Contragreutate

Biele
Curele
trapezoidale Reductor Cablu
Puntea
Grilaj de protecţie Contragreutate

Frâna Manivele
Capră

Ramă
Motor electric
Fig. 2.6. Unitate individuală de pompare de 5 tf
2.4.2. Capete de pompare

Capul de pompare este un dispozitiv care se montează pe gura sondelor în pompaj cu


rolul de a susţine coloana ţevilor de extracţie introduse în sondă, să etanşeze spaţiul inelar
dintre coloană de exploatare şi coloana ţevilor de extracţie, să dirijeze amestecul de fluide din
ţevile de extracţie în conducta de amestec, să permită omorârea sau închiderea sondei şi
efectuarea unor operaţii speciale.
Capetele de pompare pentru pompaj cu prăjini construite în România sunt de tipul cu
flanşe excentrice şi au următoarele părţi componente: capul de coloană său capul pentru ţevi
de extracţie, o reducţie sau teu, presgarnitura pentru prăjina lustruită şi legăturile de ţiţei şi
gaze.
Dispozitivul de reglare a debitului are rolul de a menţine contrapresiune asupra struţului
cu manifestări eruptive.
Mufă

Dispozitiv
pentru reglarea
Presgarnitură debitului
Flanşă Ventil
Manometru

Ventil cu ac

Flanşă

Ventil Baston

Flanşă

Corp
Ventil Supapă de reţinere

Fig.2.7. Cap de pompare tip II varianta B

Capul de coloană
Se montează pe flanşa coloanei de exploatare a sondei şi are rolul de etanşare a spaţiului
inelar coloana-tevi de extracţie, de susţinere a ţevilor de extracţie introduse în sonda, de
captare a gazelor din coloană şi de centrare a tijei lustruite faţă de capul balansierului.
Presgarnitura pentru prăjina lustruită
Acest dispozitiv numit şi cutia de etanşare are rolul să permită mişcarea prăjinii
lustruite, asigurând etanşarea între coloana ţevilor de extracţie şi prăjina lustruită.
Legăturile pentru ţiţei şi gaze ( manifold )
Aceste legături servesc la evacuarea amestecului de fluide extrase din coloana de ţevi de
extracţie şi a gazelor din coloana sondei.