Nume: Diana

Sex: F

Vârsta: 12 ani

Testul de Apercepţie Tematică pentru Copii (CAT)

Planşa nr. 1

Poveste copil: A fost o mamă găină care avea trei puişori. Puiul mic (Ştefan), puiul mijlociu (Cristopher)
şi unul mare (Alfred). Pe cloşcă o cheamă Andreea. Tatăl lucrează de dimineaţa până seara la cules de
râme pentru familie. Pe cocoş îl chema Andrei. Mama găină a vrut să pregătescă nişte budincă copiilor şi
fiecare a vrut de alt fel. Şi mama le-a făcut la toţi ca să îi împace pe toţi, toate aromele laolaltă. Aşa au
servit toţi budinca. Sfârşit.

Ipoteze interpretative:

a) Tema: Nevoia de afecţiune, de prezenţă şi de satisfacere a nevoilor orale din partea figurii materne.
De asemenea se sesizează o nevoie de armonie;

b) Structura formală: - omisiuni: -şerveţelul din jurul gâtului al unui pui;

- false percepţii: nu există;

-adăugiri: tata cocoş;

- fabulaţii: cocoşul merge să culeagă râme;

- perseverări: satisfacerea nevoii de hrană.

c) Analiza de conţinut: - identificare cu puişorii;

- descrierea eroului: puişorii sunt personajele principale ale povestirii, care au

nevoie de îngrijire, atenţie şi afecţiune; se remarcă faptul că fiecare puişor a vrut câte o budincă de alt
fel, închipuindu-şi că dacă nu se supun regulilor, puişorii primesc atenţia mamei.

- identificarea nevoilor şi pulsiunilor eroului: nevoie de afecţiune, de atenţie, de

familie armoniasă, de securitate şi de satisfacerea hranei.

Planşa nr. 2

Poveste copil: Erau odată trei urşi care au făcut nişte terci. Dar au vrut să iasă prima dată la plimbare şi
au vrut să se joace un joc, jocul de-a sfoara. Mama şi puiul urs stăteau la dreapta , iar tatăl urs la stânga.
Mama şi puiul urs păreau mai puternici pentru că erau mai mulţi. Tatăl era singur, dar el a câştigat
aprtida, pentru că erau foarte puternice. Când s-au întors de la plimbare terciurile erau răcite şi numai
bune de mâncat la cină.
Ipoteze interpretative:

a) Tema: Dorinţa de alinaţă cu figura maternă, accentuarea puterii la figura partenă comparativ cu
puterea figurii matrene. Se evidenţiază un conflict de putere. Nevoia de activitate ludică împreună cu
părinţii;

b) Structura formală: - omisiuni: nu există;

-fabulaţii: măncare, mersul la plimbare ;

-adăugiri: nu există;

- perseverări: hrana;

c) Analiza de conţinut: - identificare cu puişorul;

- descrierea eroului: puişorul este prezentat ca având dorinţa de a se afilia cu

mama, însă mama nu este disponibilă, şi acest fapt îi dă putere tatălui. Se evidenţiază lupta pentru
putere şi dominare;

- identificarea nevoilor şi pulsiunilor eroului: nevoie de suport matern, de

comunicare, de colaborare, de protecţie, de echilibru familial, de securitate.

Planşa nr. 3

Poveste copil: Era odată ca niciodată un leutânăr care avea trei fiii: Cristopher, Cosmin şi Matei. Cu
timăul îmbătrânise regale leu şi dorea să-şi lase tronul fiilor săi. După aceea cei trei fii au început să-i
pregătească tatălui cine şi în cele din urmă au devenit pe rând regi. Dar când fiii au îmbătrânit şi ei, a
ajuns şoerecele domnitor. Şi a fost numit regale Chitilus, care a trăit fericit până la adânci bătrâneţi.

Ipoteze interpretative:

a) Tema: Figura paternă, ăn primă fază este investită cu putere, aopi ăl transformă ăntr-un bătrân
neajutorat de care nu se mai teme, preluând şoricelul puterea. O identificare şi un conflict cu figura
paternă;

b) Structura formală: - omisiuni: pipa leului;

- adăugiri: fiii leului;

- fabulaţii: cinele;

- perseverări: hrană, fericire;

C) Analiza de conţinut: - identificare : cu şoricelul;

- descrierea eroului: Şoricelul este văzut ca fiind un personaj lipsit de putere,

minuscule şi care abia aşteaptă să crească pentru a prelua puterea. Dorinţa de reglare a forţelor.
Atitudine aparent pasivă şi resemnată.

Planşa nr. 4
Poveste copil: Era odată o mama cangur cu doi fii. Fiul cel mic mergea la grădi – Alex, iar cel mare
mergea deja la şcoală, ăn clasa a II-a şi îl chema Columb. Mama cangur a vrut să meargă la piaţă, dar
atunci a început saă ia foc pădurea şi atunci şi-a scos copiii afară din casă ca să îi ducă într-un loc mai
sigur unde nu mai puteau fi arşi (bunica cangur). Când s-a oprit incendiul, atunci mama i-a adus înapoi
acasă pe pui şi au rămas toţi fericiţi până la adânci bătrâneţi.

Ipoteze interpretative:

a) Tema: Necesitatea de a avea o mama protectoare, atentă şi de a-I oferi siguranţă. Nevoia de a o feri
de primejdii şi de mediul ostil;

b) Structura formală: - omisiuni: balonul;

- false percepţii: arderea pădurii;

- adăugiri: bunica cangur;

- fabulaţii: a scos copiii din casă, când s-a oprit incendiul, mama i-a adus înapoi
acasă;

- perseverări: nu există;

- delicte crude: copiii puteau fi arşi de pădurea care ardea;

c) Analiza de conţinut: - identificare: cu puişorii;

- descrierea eroului: Puişorii care necesită o figură maternă care-şi protejează şi

securizează copiii. O posibilă protecţie şi securizare să-i fie oferită de bunica;

- idenficarea nevoilor şi pulsiunilor eroului: Nevoile de securizare faţă de mediul

ostil, nevoia de protecţie, de afecţiune oferite de către figura maternă.

Planşa nr. 5

Poveste copil: Asta e un pic ciudată dar o să inventez ceva. O familie de urşi care nu maid ore să aibă
grijă de puii lor. Atunci, într-o zi, îi părăsiră pe amândoi, lăsându-I în voia sorţii, într-un pătuţ micuţ şi alb.
Se făcuse noapte şi puiul cel mic începuse să plângă după părinţi, că îi era foame şi frig. Fratele cel mare
mormăia. Şi atunci se auzi o bătaie în uşă, iar un glas spuse că a venit mama. Puii deschiseră uşa repede
şi găsiră un lup mare, zbârlit şi plouat. Şi atunci lupul îi anunţă că îi mănâncă. Puii l-au rugat să nu-I
mănânce, pentru că sunt mici şi nu au carne pe ei. Lupul se hotărî să îi lase în pace, însă le ceru toată
mâncarea din casă. Ei fură de acord şi lupul plecă şi nu se mai întoarse niciodată. Ursuleţii şi-au găsit o
familie primitoare care i-a îngrijit şi nu i-a abandonat. Sfârşit.

Ipoteze interpretative:

a) Tema: Resimţirea abandonului, teama provocată de singurătate, lipsa satisfacerii de hrană, dorinţa
de a găsi o familie substitute care să-I satisfacă nevoile de atenţie, de hrană, de armonie, de acceptare,
de iubire;

b) Structura formală: - omisiuni: Patul părinţilor;

- adăugiri: lupul, familia adoptive, părinţii genitori;

 - fabulaţii: lipsa hranei şi a căldurii, dorinţa de a-şi găsi o familie substitut;

- delicte crude:copiii puteau fi mâncaţi de lup;

- perseverări: mâncare, abandon, pericol;

c) Analiza de conţinut: -identificare: cu puii de urs;

- descrierea eroului: puii de urs doresc o familie de substitut care nu-I

abandonează şi le satisfice nevoile de hrană, căldură, siguranţă, afecţiune şi acceptare. Schimbarea
mediului;

- identificarea nevoilor şi pulsiunilor eroului: Necesitatea de a schimba mediul

ostil, nesigur. Se resimte abandonul şi teama.

Plnşa nr. 6

Povestea copilului: Era iarnă când nimeni nu mai era pe afară. Trei urşi dormeau într-o viziună. Puiul pe
frunze, iar mama şi tata, la o parte ca să nu-l deranjeze. Când se făcea primăvară, toate animalele
începură să se trezească. Puiul urs zise că e foarte frumos aici, că e verde. Mama îi spuse că are dreptate
şi se jucară fericiţi până la următoarea iarnă.

Ipoteze interpretative:

a) Tema: Necesitatea de afecţiune, de activitate ludică alături de părinţi şi protecţie din partea figurii
materne;

b) Structura formală: - omisiuni: nu există;

- false percepţii: nu există;

- adăugiri: animalele;

- fabulaţii: jocul cu mama;

- perseverări: fericire, jocul;

c) Analiza de conţinut: -identificare: cu puiul;

- descrierea eroului: Puiul care are o mamă protective, care îi acordă atenţie, îi
oferă afecţiune, şi cu care desfăşoară activităţi de joacă provocându-I fericirea;

- identificarea nevoilor şi pulsiunilor eroului: Nevoia de relaţionare armonioasă,

de afecţiune şi joacă din partea figurii materne.

Planşa 7

Povestea copilului: Un tigru şi o maimuţică. Tigrul voia să atace maimuţica, când mama salvase puiul de
maimuţă. Atunci scăpară de tigru, dar dădură peste altă jivină. Peste o veveriţă, care arunca cu ghinde în
maimuţică. Veveriţa spuse că o cheamă Mariana, maimuţica zise că o cheamă Lola, iar mama zise că o
cheamă Ana. Îi spuseră că au fost fugăriţi de tigru. Veveriţa îi invite să bea un ceai în scorbura ei, însă,
constatară că nu intra acolo. Aşa că au făcut un picnic în jurul copacului şi au rămas prieteni. Sfârşit.
Ipoteze interpretative:

a) Tema: - Se identifică agresivitatea figurii paterne, nevoia de gest salvator din partea figurii materne,
necesitatea schimbării mediului agresiv. Teamă de agresiune şi anxietate crescută;

b) Structura formală: - omisiuni: lianele;

- false percepţii: nu există;

- adăugiri: veveriţa, mama maimuţă;

- fabulaţii: salvarea de către mama maimuţă, invitaţia veveriţei de a bea ceai,

picnicul;

c) Analiza de conţinut: - identificare: cu maimuţica;

- descrierea eroului: maimuţica beneficiind de o mamă care o protejează de

agresivitatea tigrului schimbându-i mediul nociv;

- identificarea nevoilor şi pulsiunilor eroului: Protecţia din partea figurii materne

de agresiunile figurii partene;

Planşa nr. 8

Povestea copilului: Erau odată ca niciodată patru maimuţe: mama, tata, bunica şi puiul de maimuţă.
Cele două maimuţe, respectiv tata şi bunica stăteau de vorbă, în timp ce mama încerca să aibă grijă de
puiuţ. Aveau un tablou cu străbunica maimuţă. Şi se făcuse seară şi merseră la culcare, dar puiul nu
dorea să doarmă, spunând că îi este foame, deşi el mâncase la cină. Ca să îl potolească, mama îi duse în
camera o banana. Şi îi spuse că nu e bine să fii obraznic. Puiul fu de accord să se culce. A doua zi serviră
micul dejun. După aceea hotărâră să meargă în vizită la străbunica. Şi s-au dus la ea cu maşina în formă
de banană. Serviră un ceai şi fură fericiţi. Sfârşit.

Ipoteze interpretative:

a) Tema: - Confuzie de generaţie, figura maternă este investită cu putere. Dorinţa de satisfacere a nevoii
de hrană, protecţie, afecţiune, armonie, comunicare;

b) Structura formală: - omisiuni: nu există;

- false percepţii: nu există;

- adăugiri: nu există;

- fabulaţii: maşina în formă de banana, mersul la străbunică, băutul ceaiului,

mâncarea, mersul la culcare;

- perseverări: hrană, fericire;

c) Analiza de conţinut: - identificare: cu puiul;

- descrierea eroului: Puiul care are o familie armoniasă, o oarecare confuzie de

generaţii, o mamă care răspunde necesităţilor de hrană şi afecţiune;
 - identificarea nevoilor şi pulsiunilor eroului: Nevoia unei figuri materne care este
hrănitoare, prezentă şi semnificativă în viaţa lui.

Planşa nr. 9

Povestea copilului: Vine cineva la iepuraş, mama iepuroaică, care l-a întrebat dacă vrea ceva de ronţăit
(morcov glazurat). Şi atunci, noaptea, când era vremea de culcare, puiul de iepure dorea să bea lapte de
morcovi. Dimineaţa vru să se joace cu mingea şi se răni la lăbuţă. Se simte un pic surprins, că s-a trezit
din somn şi nu ştia cine a venit în cameră.

Ipoteze inzterpretative:

a) Tema: Imaginea unei mame atente la nevoile puiului, îşi evidenţiază un posibil handicap;

b) Structura formală: - omisiuni: nu există;

- adăugiri: mama;

- fabulaţii: mâncare, joc;

c) Analiza de conţinut: - identificare: cu puiul;

- descrierea eroului: Un iepuraş care are o mama grijulie, îi satisfice nevoia de

hrană, de atenţei, afecţiune pentru faptul că este rănit;

- identificarea nevoilor şi pulsiunilor eroului: Necesitatea unei figure materne

hrănitoare în relaţia de ataşament cu copilul.

Planşa nr. 10

Povestea copilului: Mama câine este foarte furioasă pe pui pentru că a făcut pe el, a făcut ceva rău şi
puiul este speriat şi ţipă, nu-i place să fie bătut.

Ipoteze interpretative:

a) Tema: Relaţia agresivă dintre mama şi copil datorită lipsei capacităţii de autocontrol sfincterian.

b) Strucutra formală: - omisiuni: WC-ul;

- fabulaţii: nu există;

C) Analiza de conţinut: -identificare: cu puiul;

- descrierea eroului: puiul de câine foarte speriat din cauza manifestării de

agresivitate şi furie a mamei în raport cu boala;

- identificarea nevoilor şi pulsiunilor eroului: Teamă şi anxietate provocată de

agresivitatea mamei.