Sunteți pe pagina 1din 14

1

CAPITOLUL I

Consideratii generale

1.1 Caracterizarea solutiei constructive

Schema cinematica la “Presa cu doua coloane”:


Surubul principal 1 executa atat miscare de rotatie cat si de translatie.Piulita 2
este fixata in corpul 3. Pentru evitarea miscarilor relative intre sarcina de ridicat si cupla 4
aceasta trebuie sa se roteasca liber pe capul surubului1, deci intre cupla si surub ezista un lagar
axial care poate fi de alunecare sau de rostogolire( rulment axial). Utilizarea rulmentului este
avantajoasa in specila pentru ridicarea sarcinilor mari, cand se obti reduceri inseminate ale
momentului de frecare rezistent dintre cupla si surub.

Caracterizarea transmisiei surub piulita

Transmisia surub piulita, alcatuita dintr-un surub si o piulita aflate in miscare


relative in timpul functionarii, realizeaza transmiterea si transformarea miscarii si a fortei.Cu
aceste functii transmisia surub piulita se intalneste frecvent in constructia unor masini simple
cum sunt cricurile si presele manuale, in constructia masinilor unelte , a unor dispozitive de
lucr, a unor aparate de masura.

Avantajele folosirii transmisiei surub-piulita sunt: constructia si executia


relativ simpla, precizia buna, functionarea fara zgomot , gabarit redus, posibilitatea transmiterii
unor forte relative mari.
Dezavantajul principal al acestei transmisii il constituie existenta unor frecari
importante in spirele filetelor, care determina randamente mici, uzuri mari ce conduc in timp la
jocuri mari si in consecinta viteze de lucru limitate. Acest neajuns este in parte eliminate de
transmisia cu bile (“ suruburile cu bile”) la cer frecarea de alunecare este inlocuita cu frecarea
de rostogolire.

CAPITOLUL II
2

Dimensionarea, proiectarea si verificarea surubului

2.1 Precizarea solicitarilor si formelor de deteriorare

Pentru a pune in evidenta tipul solicitarilor care se produc, se construiesc


diagramele de eforturi.
F1…… F4- forte axiale
M14,M12,M23- momente
M21- momentul de insurubare
Mtot- moment de actionare

Dimensiunile cuplei surub-piulita , deci, ale celor doua filete in contact,


sunt determinate pentru: rezistenta corpului (tijei) surubului la solicitarile compuse si la
flambaj, pentru ca diametrul corpului surubului este egal cu diametrul interior al filetului
acestuia.
Rezistenta spirelor filetului si al piulitei este foarte importanta in
determinarea dimensiunilor cuplei surub- piulita (deci a celor doua filete in contact0. Spirele se
pot distruge prin uzare sau prin rupere. Hotarator pentru tipul si intensitatea uzurii sunt
tensiunile de contact dintre spire. Ruperea acestora poate avea loc datorita solicitarilor de
incovoiere si forfecare la piciorul filetului.

2.2 Alegerea materialelor pentru cupla surub –piulita

Pentru realizarea surubului s-a ales OL 50.Otelurile constituie baza


constructiei multor elemente mecanice. Sub dimensiunile minime ale elementului mechanic
considerat, se pot transmite forte mari la viteze mari, in comparative cu alte materiale. De
altfel, otelurile se mai caracterizeaza si printr-o rezistenta mare, plasticitate ridicata -spre
deosebire de fonte- si printr-o capacitate crescuta de a se putea supune tratamentelor termice
sau termochimice.

Materialul STAS Simbol Tratament termic Caracteristici mecanice[N/mm2]


Limita de curgere Rezistenta la rupere
Rp (σc) la tractiune Rm(σr)
Oteluri de 500/2-80
uz OL50 ___________ 270…290 490…610
general

Pentru realizarea piulitei s-a ales fonta cenusie cu grafit lamelar F cA1. A
fost ales acest material deoarece prezinta o rezistenta mare la uzura si o capacitate mare de a
retine uleiul in vederea asigurarii unei ungeri bune.Durabilitatea suprafetelor de frecare este cu
3

atat mai mare cu cat stuctura fontei este mai apropiata de cea perlitica. Grafitul sub forma
lamelara confera bune proprietati antifrictiune.

Grupa Marca fontei Pres.de contact Viteza periferica Produsul Durificarea


P [N/mm2] V [m/s] Pv [Nm/mm2s] Brinell HB

Fonta cenusie cu FCA1 2,5 5,0 10,0


grafit lamelar 180…260
9,0 0,2 1,8

Marca fontei Diam.probei brut Resist.la tractiune Resist.la incovoiere Duritatea Brinell
turnate d [mm] Rm [N/mm2] Ri [N/mm2] HB
13 320 ______
20 270 450
FC250 30 250 410 180…240
45 210 380

Se considera FCA1~FC250

2.3 Alegerea si predimensionarea filetului

Rolul filetului poate fi acela de element de asamblare, element de miscare


ce transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie, element de reglaj al pozitiei pieselor
si acela de sistem de masurare.
Avantajele filetului sunt: -gabaritul redus,fortele mari de asamblare , la o
strangere relative mica a piulitei , insurubarea se poate opri in orice pozitie si se pot realize
forte de strangere relgabile.Datorita inaltimii relative mici a profilului filetului, solicitarile din
tija sunt relative reduse. Din punct de vedere al prelucrabilitatii filetului,se realizeaza usor
procesul de productie putandu-se automatiza.
Pe langa avantaje filetul prezinta si unele dezavantaje cum ar fi: filetul
constituie un puternic concentrator detensiuni, filetul nu cedeaza-exista jocuri pe flancuri. In
cazul solicitarilor variabile, asamblarile filetate trebuie asigurate contra desfacerii accidentale.
Uzura mare a flancurilor poate conduce la aparitia unor erori in pozitionarea reciproca a
pieselor.
Pentru ciclu simplu de realizat s-a ales un filet trapezoidal deoarece are o
buna rezistenta si rigiditare .Randamentul acestui filet cu cca 4%...5% mai mic decat cel al
filetului patrat , permite eliminarea jocului axial rezultat in urma uzurii. Prin utilizarea unei
piulite sectionate, in ambele sensuri.
Predimensionarea la solicitarea compusa se face la compresiune(la
tractiune) pe baza unei forte de calcul.
FC=γ Fi = 1,3 ⋅ 3000 = 3900 N unde F=3000 N ; H=250 mm
4

unde: Fi: forta care actioneaza asupra surubului principal


γ: coefficient ce tine seama de simultaneitatea solicitarii la tractiune,
compresiune, torsiune. (γ=1,1…1,3)

F
σt = = σ ac π ⋅d σ r ,c 500
A
2

σ ac = = = 100
3
; A=
4 c r ,c 5

4⋅ F ⋅γ 4 ⋅ F ⋅γ 4 ⋅ 3000 ⋅ 1,3
σt = = σ ac ⇒ d3 = = = 7.046
4 ⋅ π ⋅ d 32 π σac 3,14 ⋅ 100

σ r ,c 500
σ ac = = = 100 MPa
c r ,c 5

unde: d3- diametrul filetului interior


σac- tensiunea admisibila la compresiune ( tractiune)
σr,c-limita de rupere, curgere
cr,c- coefficient de siguranta fata de curgere (rupere) ; se considera cr,c=3…5

In urma determinarilor facute si conform STAS 2114/3-75 rezulta dimensiunile


nominale ale filetului: Tr 10x2

Diam.nominal al filetului , d Pasul Diam.nominal Diam.nominal Diametrul nominal interior


p mediu d2=D2 exterior al
Sirul 1 Sirul 2 filetului int.D4 al filetului al filetului
exterior d3 interior D1
1.5 9250 10300 8200 8500
10 |2| 9000 10500 7500 8000

2.4 Verificarea conditiei de autofranare

Asigurarea autofranarii apare ca cerinta in majoritatea constructiilor cu


suruburi de miscare.La sistemele actionate manual este preferabil ca autofranarea sa se
realizeze direct de catre filet .La actionarile mecanice, unde probleme randamentului se pune
mai acut, conditia de eutofranare se sacrifice in favoarea obtinerii unui randament mai bun. In
aceste situatii se folosesc sistemele suplimentare pentru blocare.
5

Filetele asigura autofranarea atunci cand unghiul de inclinare a filetului, α 2,


este mai mic decat unghiul de frecare redus φ’.

α 2 ≤ ϕ'
p p 2
tgα 2 = =α 2 = arctg = arctg = 4.495 o
π ⋅ d2 π ⋅ d2 π ⋅9
µ µ 0,1
tg ϕ ′ = µ ′ = =ϕ ′ = arctg = arctg = 5,91 o
β β cos 15 o
cos cos
2 2

unde: β- unghiul profilului filetului ; in cazul filetului trapezoidal β=30o


µ- coefficient de frecare ce depinde de cuplul de materiale,
de calitatea si starea de ungere a suprafetelor.
µ=0,1…0,15

De regula filetele cu un singur inceput asigura autofranarea .In caz contrar fie
se micsoreaza pasul, la acelas diametru nominal d, fie se mareste diametrul nominal mentinand
acelas pas.

2.5 Verificarea la flambaj

Suruburile lungi solicitate la compresiune, sunt in pericol de a se flamba.


Dimensiunile filetului, calculate la punctual anterior, trebuie sa asigure o siguranta suficienta si
fata de flambaj.
Pentru realizarea acestei verificari la flambaj se parcurg urmatoarele etape:
1. se stabileste felul rezemarii: pentru sistemele cu un surb se poate lua
acoperitor L=(1,35…1,45)H;
L =1,45 ⋅ 250 = 337 .5

unde: H- reprezinta cursa de realizat

2. se calculeaza coeficientul de zveltete λ si se determina tipul flambajului

lf 0.5 ⋅ L 0.5 ⋅ 1,35 ⋅ 250


λ= = = = 90
imin 1.875 1.875
I min π ⋅ d 34 4 d 7.5
imin = = ⋅ = 3 = = 1.875
A 64 π ⋅ d 3 2
4 4

unde: lf- lungimea de flambaj


imin- raza de inertie minima
d 32 π ⋅ d 34
pentru un calcul acoperitor se pot lua: A = π ⋅ ; I min =
4 64
6

3. se compara λ cu valorile limita, λo. Pentru OL50- λo=89

daca λ< λo - flambajul este plastic


λ> λo -flambajul este elastic

In urma calculelor effectuate a rezultat λ> λo- flambaj elastic.

4. Se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj


Ff
Cf = ≥ C fa
F
Ff
Cf = = 3,58
F
π 2 ⋅ E ⋅ I min
Ff = = 10765 .68 N
L2f
unde: Ff- forta critica de flambaj
Cfa- coefficient de siguranta admisibila. Se considera Cfa=3…5

In urma determinarilor rezulta rezistenta la flambaj a surubului studiat.

2.6 Determinarea numarului de spire in contact

Numarul minim de spire necesare a fi in permanenta in contact, Z, se va


determina din conditia de rezistenta la uzare.
In actionarile cu viteze mici, principalul parametru care determina
intensitatea uzurii si implicit durabilitatea, sunt tensiunile de contact intre spire. In ipoteze
repartizarii uniforme a sarcinii pe spire si neglijand unghiul de inclinare a spirei, numarul de
spire necesar rezulta din relatia:
4F 4 ⋅ 3000
Z= = = 8.16 ≈ 8spire
( ) (
π d − D1 ⋅ σ as π ⋅ 10 2 − 8 2 ⋅ 13
2 2
)
Valorile presiunii admisibile de strivire intre spire :

Cuplu de materiale Presiunea admisibila σas MPa


Otel pe fonta 5…15
Otel pe otel 5…10 (15)
Otel pe bronz 7…15 (20)
Otel pe fonta antifrictiune 10…15 (20)

Pentru piesa studiata valorile pentru o cupla de frecare au conditiile


cinematice de functionare :otel pe fonta antifrictiune unsa cu unsoare consistenta , valorile :
7

σ as = 13 MPa

2.7 Estimarea randamentului cuplei surub-piulita

Randamentul transmisiei surb –piulita , in afara de unghiul de inclinare al elicei


α 2 si coeficientul de frecare µ, depinde foarte mult si de unghiul de profil al filetului β. Cu
cat unghiul β este mai mic , cu atat randamentul filetului creste .
Valori mai mari ala lui α2 peste 20o nu se pot realiza tehnologic . Solutia clasica
de crestere a randamentului filetelor de miscare este aceea de a inlocui cupla filetata clasica cu
o cupla de frecare de rostogolire carcteristica suruburilor cu bile .
tgα 2 tg 4.495
η= = = 0,428
tg (α 2 + ϕ ′) tg (4.495 + 5,91)
µ 0,15
ϕ ′ = arctg = arctg = 8,83
β cos 15 o
cos
2
Pentru calculul lui Mt1 se va folosi ϕ′ caculat cu valoarea maxima a lui µ.

d2 9
M t1 = F tg (ϕ ′ + α 2 ) = 3000 tg (8,83 + 4.495 ) = 3197 .48 Nmm
2 2
Mt1- moment de torsiune in corpul surubului

Deoarece dimensiunile filetului determina dimensiunile altor elemente ale


sistemului , este util sa se efectueze si o verificare la solicitare compusa a portiunii filetate a
surubului( de obicei sectiunea periculoasa , avand diametru cel mai mic ). De regula solicitarea
de compresiune (tractiune ) cu forta F, si rasucire cu momentul de insurubare Mt1.
4F 4 ⋅ 3000
-pentru torsiune : σ ef = = = 67.9 MPa
π ⋅ d 3 3,14 ⋅ 7.5 2
2

M t1 ⋅ 16 3197.48 ⋅ 16
-pentru rasucire: τ ef = = = 38.6MPa
π ⋅ d 33 3,14 ⋅ 7.5 3

σ ech = σ ef2 + 4τ ef2 ≤ σ ac


σ ech = 67 .9 2 + 4 ⋅ 38 .6 2 = 102 ,81 MPa
σ c 290
σ ac = = = 145 MPa
Cc 1,5

In urma calculelor efectuate rezulta ca σech ≤ σ ac deci acest cric a fost verificat.

2.8 Proiectarea celui de-al doilea reazem


8

Pentru cricul studiat s-a ales un rulment axial.


Utilizarea rulmentului poate conduce la chetuieli suplimentare (materiale ,
manopera), dar prezinta avantajul unor momente de frecare de cel putin 10 ori mai mici decat
lagarul de alunecare. Totodata durabilitatea unui asemenea lagar este mult mai mare .
Rulmentul se va folosi ori de cate ori momentele de frecare mari conduc la sisteme de
actionare ancombrante sau atunci cand actionarea este frecventa si se doresc momente de
actionare mici pentru micsorarea efortului uman .
Sistemul de actionare montat pe capul surubului poate impune o serie de
restrictii in proiectarea rulmentului axial . De exemplu , parghia cu clichet trebuie sa treaca
peste capul surubului .
Indiferent de tipul reazemului ales trebuie avuta grija ca dimensiunile surubului
sa permita insurubarea in piulita pe unul din capete .
Capacitatea statica de incarcare ,Co, trebuie sa fie la rulmentu axial cu bile , cel
putin egala cu sarcina de preluat de catre surub
Estimarea momentului de frecare din rulment se face cu relatia :
d 27.5
M f = M 41 = µ ⋅ F m = 0,01 ⋅ 3000 = 412.5
2 2
d + Dr 20 + 35
unde dm : d m = r = = 27.5mm
2 2
µ=0,008…0,01
conform STAS 3921-80 pentru forta de 29500 N - Dr=35 mm si dr=20mm –
rulment 51102.

CAPITOLUL III

Dimensionarea,proiectarea si verificarea piulitei

3.1.1 Definirea numarului de spire

Numarul de spire necesare a fi in contact intre surub si piulita , rezulta din


calculele efectuate la punctul 2.6 si este :

4F
Z= = 8.16 ≈ 8spire
( )
π d − D12 ⋅ σ as
2

Inaltimea piulitei se calculeaza dupa formula :


9

H p = z ⋅ p + f 2 = 8 ⋅ 2 + 4 = 20 mm
hg = ( 0,2 ÷ 0,25 ) Hp h g = 0,25 ⋅ 20 = 5mm

unde : f2 – inaltimea degajarii filetului surubului . Se considera constructive


f2=4 mm .
z- numarul de spire in contact
p-pasul filetului

3.1.2 Dimensionarea piulitei

Piulita este plasata in fulxul de forta intre surub si corpul ansmblului .Astfel ,
piulita preia sarcina de la surub prin intermediul spirelor filetului si o transmite corpului
ansmblului . Este posibila si situatia inverse cand sarcina este preluata de piulita si transmisa
apoi surubului .
Corpul piulitei este solicitat la tractiune F2=F1=F si la rasucire M12=M21
conform diagramelor de eforturi din capitolul I. Din aceasta solicitare se va determina
diametru exterior al corpului De.
π F
Amin = ( De2 − D42 ) = c
4 σ ac
Fc = γ ⋅ F = 1,3 ⋅ 3000 = 3900
π F
( De2 − D42 ) = c =>
4 σ ac
Fc π ⋅ D42 4 4 Fc 4 ⋅ 3900
De2 = ( + ) = >De = + D42 = + 10 2 = 15mm
σ ac 4 π σ ac ⋅ π 3,14 ⋅ 40

σ rc 200
Pentru bronz sau fonta : σ ac = = = 40 MPa
C rc 5
Crc=5…6
Diametrul gulerului , inaltimea gulerului piulitei se determina cu relatia :

D g = (1,3 ÷1,5) De => D g = 1,5 ⋅15 = 22 .5mm


hg = (0,2 ÷ 0,25 ) H p => hg = 0,25 ⋅ 20 = 5mm
10

CAPITOLUL IV

Proiectarea Sistemului de actionare

4.1 Proiectarea rotii de clichet si a clichetului

Pentru sistemul in discutie actionarea se face , de regula, prin elemental


care executa miscarea de rotatie. Aceasta actionare poate fi privita ca o introducere de
energie in sistem- energie necesara invingerii rezistentei din cupla sirub-piulita si in cel
de-al doilea reazem. Corespunzator acestor rezistentee , in diagramele de eforturi, s-a
folosit pentru momentul rezistent total notatia Mtot.
In principiu, dispozitivul cu clichet permite actionarea pe o singura
perte, prin miscari alternante la care o cursa este activa si alta este pasiva.In cursa
activaclichetul impinge in didntele rotii de clichet care antreneaza surubul sau
piulita.Roata de clichet este plasata in fluxul de forta intre clichet si elemental final de
antrenat- surubul sau piulita.
Indiferent de tipul solutiei adoptate in zona asamblarii cu
surubul( piulita), roata de clichet este solicitata la strivire. Dintii rotii de clichet sunt
solicitati la strivire, si forfecare.
Roata de clichet se va fabrica din OL50.

4.2 Asamblarea dintre roata de clichet si elementul conjugat

Asamblarea cu pana paralela

Se va alege tipul asamblarii; cel mai frecvent fiind folosite


asamblarile cu pana paralela prin profile poligonale.
Pentru inceput se stabileste diametrul D la care are loc asamblarea.
Daca roata de clichet este montata pe surubul principal D poate fie gal cu DC precizat la
proiectarea celui de-al doilea reazem.S-a ales constructiv:

D=DC=36
In functie de acest D se aleg din standard dimensiunile in sectiune
transversala ale penei si canalului.
A 4x4x8
unde : b=4; h=4; l=8
11

Din solicitarea de contact, se determina lungimea de calcul necesara


penei:
4 ⋅ M tot 4 ⋅ 3610
l cp = = = 10,02
h ⋅ D ⋅ σ as 4 ⋅ 10 ⋅ 36
unde: Mtot= Mt1+Mf=3197.48+412.5=3609.98≈3610
h: inaltimea penei
materialul ales pentru pana este OL60 => σas= (80…120)
Se estimeaza latimea minima necesara pentru roata de clichet, in
zona de asamblare cu surubul sau piulita.
Pentru penele de forma A se poate folosi , atunci cand gabaritul
axial nu rezulta prea mare
lp=lcp+b=10,02+10=20,02≅ 20
unde: lp- lungimea penei
lcp- lunginmea de calcul necesara penei

Precizarea elementelor rotii in zona de contact clichet roata de clichet

Pentru roata de clichet se pot alege profile drepunghiulare sau


triunghiulare. Se recomanda profilul dreptunghiular cu dinti avand flancuri paralele. Profilul
dreptunghiular permite o inversare mai rapide a sensului de rotatie prin mutarea clichetului in
pozitia simetrica. Impingatorul cu arc , al clichetului orizontal si forma simetrica a clichetului
vertical fac posibil acest lucru.
Se alege diametrul interior al danturii Di. Aceste va trebui sa fie
sufficient de mare pentru a cuprinde asamblarea roata surub si mpentru a asigura rezistenta
corpului rotii.
Pentru asamblarii cu pana:

Di ≅ 1,5 ⋅ D = 5
Se alege Z numarul de dinti ai rotii. Se recomanda Z=9 dinti
pentru Dm<70 mm iar pentru Dm>70 mm se poate lua Z=10. Diametrul mediu al
danturii Dm nu se cunoaste inca. Daca este nevoie , se revine asupra primei alegeri
facute.
Se calculeaza diametrul De, in ipoteza unor dinti cu inaltimea :
h=0,25pe
unde : pe- pasul pe cercul exterior

π ⋅ De
De = Di + 2 ⋅ h = Di + 0,25 ⋅ p e = Di + 0,5 ⋅ =>
Z
Di 15
De = = = 18.66 ≈ 19
π 3,14
1 − 0,5 ⋅ 1 − 0,5
Z 8
D + Di
Dm = e = 17
2
12

Se calculeaza acum inaltimea h si latimea b ale penei.


b=0,4pe functie de valorile finale ale diametrelor Di, De si Z

De − Di 19 − 15
h= = = 2mm
2 2
π ⋅ De 3,14 ⋅ 19
b = 0,4 ⋅ p e = 0,4 ⋅ = 0,4 ⋅ = 2.98 ≈ 3
Z 8

fn 4
Pasul arcului : t = d + + j = 1 + + 0,1 = 1,9
n 5
j = 0,1 ⋅ d , jocul dintre spire in stare incarcata
Inaltimea arcului in stare libera:
H 0 = t ⋅ n + ( nr − 0,5) d = 1,9 ⋅ 4 + ( 2 − 0,5)1 = 9,1
Inaltimea arcului in stare montata: H n = H 0 − f 1 = 9,1 − 3 = 6,1
Diametrul exterior al arcului: Di = Dm + d = 10 + 1 = 11
t 1,9
Unghiul de inclinare a spirelor: α 0 = arctg = arctg = 3,46
π ⋅ Dm 3,14 ⋅10
π ⋅ Dm ⋅ nt 3,14 ⋅ 10 ⋅ 6
Lungimea sarmei : l = = = 190,3
cos α 0 0,99
Impingatorul poate avea o forma cilindrica cu tesituri pe
doua laturi.Ajustajul dintre impingator si manivela trebuie sa fie cu joc ( el se va unge)

4.3 Proiectarea manivelei

Manivela sustine roata de clichet , clichetul, boltul si


impingatorul cu arc. Forma si dimensiunile manivelei sunt determinate de conditiile
tehnologice( executie si montaj) si de solcitarile mecanice care apar.
Pentru inceput trebuie determinate raza, Ra, la care trebuie
aplicata forta muncitorului :
M 3610
Ra = tot = = 40 .11
Fm 90
Fm = (100 − 150 ) N

Se stabilesc constructiv pe desen celelalte dimensiuni.Se


justifica acest mod de lucru intrucat un mare numar de cote sunt impuse de dimensiunile
elementelor deja proiectate.
Manivela poate fi dintr-o singura bucata sau cu un
prelungitor montat intr-un alezaj cilindric. Varianta manivelei dintr-o bucata nu este
tehnologica. Se prelucreaza mai greu suprafetele interioare de rezemare pentru roata de
clichet.
13

CAPITOLUL V

Proiectarea corpului

5.1 Alegerea materialului

Reguli generale

1. Forma si dimensiunile corpului trebuie sa rspunda


cerintelor formulate in tema proiectului ( sa
indeplineasca rolul functional)
2. Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure o
buna siguranta de functionare din punct de vedere al
tuturor solicitarilor care se pun in evidenta
3. Forma si dimensiunile corpului sunt determinate si
detrmina la randul lor procedee tehnologice care se vor,
sau trebuie sa fie folosite. Tehnologia de fabricatie
determina in mod semnificativ costul produsului si din
acest motiv trebuie corelata cu seria de fabricatie
4. Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure
posibilitatea transportului.
5. Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure o
manevrare usoara si sa corespunda normelor de
protectie a muncii.
6. Forma si dimensiunile corpului, ca de altfel a intregului
ansamblu trebuie sa fie placuta privirii, deci sa
indeplineasca si conditia de estetica.
Corpul acestui cric se afla in fluxul de forta intre piulita
fixa si suprafata de asezare a cricului. Pe langa aceasta functie , corpul
cricului include si sistemul de blocare a piulitei.
Zona de prelucrare a sarcinii de la piulita a fost
proiectata.
In mare parte sistemul de blocare a rotirii piulitei sau
surubului este de asemenea concretizat.
Pentrul corpul studiat s-a ales ca procedeu de
realizare turnarea. Corpurile turnate vor avea o mina conicitate. Pentru
cursa de 250mm conicitatea va fi de 1:10 cu un unghi de inclinare de
≈ 6o
14

Inaltimea corpului trebuie sa fie atat de mare incat


in pozitia limita inferioara a surubului sa se realizeze inaltimea minima
sub sarcina precizata in tema proiectului .
Pentru stabilirea diametrului inferior al bazei de
asezare se iau in vedere urmatoarele recomandari :
Pentru corpurile turnate plecand de la De se determina Din
Din = De + (5 ÷10 )mm = 19 + 10 = 29 mm

Comsiderand conicitatea recomandata se determina Dbin.


Diametrul exterior al bazei Dbe , se determina din
F π
solicitarea de contact : Anec = = ( Dbe2 − Dbi2 ) = >
σ as 4
4F + σ asπ ⋅ Dbi2
Dbe =
σ asπ
Pentru sistemele de evitare a rotirii piulitei intrepiulita si
corp se recomanda urmatorul ajustaj :
Pentru De = 32 - 50 H7/k6

CAPITOLUL VI
Evaluarea randamentului sistemului tehnic

In proiectarea unei masini simple de tipul unui ric, a unei


prese sau a unui dispozitiv de lucru similar, randamentul constituie un criteriu de evaluare
ethnic-economica.
Conform definitiei cunoscute :
L 15000
η= u = = 0,66 = >66%
Lc 22682.3
Lu- lucru mecanic util, corespunzator unei rotatii complete a elementului
de antrenare si este dat de deplasarea sarcinii F pe o distanta δ
Lu = F ⋅ δ = 3000 ⋅ 5 = 15000
Deoarece cricul studiat prezinta doar o singura cupla
surub-piulita orientate pe directia deplasarii sarcinii se considera δ = p
p- pasul filetului.

Lc- lucru mechanic consumat , corespunzator unei rotatii complete a


elementului de antrenare se estimeaza pe baza momentului total, Mtot, din diagramele de
eforturi.
Lc = M tot ⋅ 2 ⋅ π = 3610 ⋅ 2 ⋅ 3,14 = 22682 .3