2/1/2018 Reactanţa inductivă şi reactanţa capacitivă - Hobbytronica

 Meniu

Reactanţa inductivă şi reactanţa capacitivă.

de Ciprian

Bine te-am găsit !

Povesteam în articolul trecut despre faptul că inductanţele (bobinele) şi capacităţile (condensatorii)

opun o anumită rezistenţă la trecerea curentului electric, doar atunci când acesta are o anumită
variaţie de intensitate. În rest, dacă acel curent rămâne constant şi continuu (adică nu-şi schimbă
sensul) bobina are rezistenţă electrică extrem de mică (curentul trece „ca-n branză”) iar condensatorul
are rezistenţă electrică aproape infinită (curentul este complet blocat). Lucrurile devin şi mai
interesante atunci când bobina şi condensatorul sunt conectate în circuite electrice prin care circulă
curent alternativ.

Astfel, astăzi vom vorbi despre:

Ce este curentul electric alternativ ?

Reactanţa inductivă
Reactanţa capacitivă

În toate situaţiile discutate până acum am considerat, pentru simplificare, că electronii se deplasează în
acelaşi sens, adică vorbeam doar despre curentul electric continuu. În practică însă, pe lângă aplicaţii
de curent continuu există şi o gama vastă de aplicaţii pentru curentul electric alternativ.

Ce este curentul electric alternativ ?

Spre deosebire de curentul electric continuu care este produs de un câmp electric continuu, curentul
electric alternativ este creat de un câmp electric alternativ. Alternativ însemnă ceva care îşi schimbă
sensul de un anumit număr de ori într-o anumită durată de timp. Aceasta înseamnă că pe lângă

http://www.hobbytronica.ro/reactanta-inductiva-si-reactanta-capacitiva/ 1/14
2/1/2018 Reactanţa inductivă şi reactanţa capacitivă - Hobbytronica

tensiune şi intensitate, curentul electric alternativ este caracterizat de frecvenţă. Bornele unui generator
de curent alternativ nu se mai notează cu plus şi minus, pentru că evident, nu are nici un rost: o bornă
va avea rând pe rând potenţial pozitiv (şi astfel va deveni pentru scurt timp borna pozitivă) şi potenţial
negativ (moment în care va deveni, tot pentru scurt timp, borna negativă).

Perioada de timp în care curentul electric alternativ efectuează un ciclu complet de schimbare de sens
este frecvent numită alternanţă. Sunt posibile două sensuri de curgere şi astfel perioada de timp dintr-
o alternanţă completă în care curentul curge într-un singur sens se numeşte semialternanţă.

Figura 1. Reprezentarea grafică a curentului alternativ cu formă de undă sinusoidală

În figura 1 ţi-am arătat sub forma grafică ce înseamnă alternanţa şi semialternanţa. Poate eşti deja
familiarizat cu reprezentările grafice, însa în caz că nu, uite ce vrea acest grafic să arate:

curba roşie reprezintă tensiunea electrică de la bornele generatorului în diferite momente (t0, t1,
t2 etc.). Tensiunile de deasupra axei t [sec] sunt tensiuni pozitive iar cele de sub această axă sunt
tensiuni negative. Ce înseamnă în cazul acesta tensiune pozitivă şi tensiune negativă ? Este o
convenţie: mai precis înseamnă că dacă notăm bornele generatorului cu 1 şi 2, tensiunea
pozitivă o putem considera ca fiind cu plusul la borna 1 şi cu minusul la borna 2 iar cea
negativă, invers, cu minusul la borna 1 şi cu plusul la borna 2;
considerăm că graficul începe într-un moment t0 când tensiunea de la bornele generatorului
este zero (capătul din stânga al curbei roşii);
odată cu trecerea timpului observăm că tensiunea U [V] creşte continuu până când, în
momentul t1 aceasta ajunge la un maxim, după care coboară până când, în momentul t2 ajunge
la 0. După cum am spus deja, această variaţie a tensiunii reprezintă o semialternanţă, şi pentru
că în acest caz curba roşie corespunde unor tensiuni pozitive, o putem numi  semialternanţă
pozitivă. Timpul de la t0 la t2 se numeşte perioada semialternanţei;
după ce tensiunea a ajuns la zero observăm ca ea continuă să coboare în domeniul tensiunilor
negative până când, în momentul t3 ajunge la un maxim negativ. Apoi, la fel ca şi în cazul
semialternanţei pozitive, se întoarce şi urcă până când, în momentul t4 ajunge iar la 0. Această
variaţie o putem numi  semialternanţă negativă. Timpul de la t0 la t4 se numeşte perioada

http://www.hobbytronica.ro/reactanta-inductiva-si-reactanta-capacitiva/ 2/14
2/1/2018 Reactanţa inductivă şi reactanţa capacitivă - Hobbytronica

alternanţei.

Se observă că în graficul de mai sus am reprezentat variaţia tensiunii în funcţie de timp. În cazul în care
în circuit avem doar sarcini rezistive, în locul tensiunii am fi putut reprezenta foarte bine curentul
(adică intensitatea lui). De ce ? Pentru că dacă punem tensiune electrică pe o rezistenţă  electrică vom
obţine imediat şi un curent electric. O tensiune mai mică ar fi generat un curent mai mic, o tensiune
mai mare ar fi generat un curent mai mare, ceea ce înseamnă că o tensiune care variază ca cea din
imaginea de mai sus ar provoca un curent care ar varia exact la fel.

Tot în figura 1 se mai poate observa că am ales să reprezint forma de undă sinusoidală deoarece este
cea mai întâlnită (chiar şi forma de undă a tensiunii de la priză este tot sinusoidală).

În funcţie de aplicaţii, frecvenţele curenţilor electrici alternativi pot varia de la câteva fracţiuni de herţ şi
până la câteva zeci sau sute de GHz (miliarde de herţi). Important ar fi să mai reţii şi faptul că există o
legătură directă între frecvenţa curentului alternativ şi perioada unei alternanţe a acestuia. Această
legătură este dată de ecuaţia :

sau

unde:

f este frecvenţa curentului alternativ exprimată în Hz (herţi);

T este perioada unei alternanţe, exprimată în secunde.

Cu această formulă, putem de exemplu afla că perioada unei alternanţe a tensiunii de la reţea (de la
priză) este:

Când însă în circuit avem inductanţe şi/sau condensatori, situaţia devine puţin mai complicată din
cauza reactanţelor specifice care apar.

O.K., prima dată trebuie să-ţi răspund la întrebarea „ce este o reactanţă ?„. Este o mărime electrică ce
arată cât de mult frânează o bobină sau un condensator trecerea unui curent electric alternativ.

Echivalentul mecanic al reactanţei este forţa de inerţie. Cu alte cuvinte, îţi poţi închipui că electronii
(care formează curentul electric) ar fi nişte „biluţe din plumb” care se plimbă vesele prin conductoarele
electrice. În cazul curentului continuu, singurul lucru care le stânjeneşte deplasarea este frecarea cu
atomii conductorului electric respectiv (adică rezistenţa electrică). În cazul curentului alternativ,
„biluţelor din plumb” li se cere să-şi schimbe frecvent sensul de deplasare, adica vor fi frecvent
accelerate într-un sens, apoi frânate până la oprire, accelerate în celălalt sens, apoi iar frânate şi tot

http://www.hobbytronica.ro/reactanta-inductiva-si-reactanta-capacitiva/ 3/14
2/1/2018 Reactanţa inductivă şi reactanţa capacitivă - Hobbytronica

aşa. Cu alte cuvinte, în curent alternativ, deplasarea „biluţelor din plumb” este frânată atât de
rezistenţa materialului din care e făcut conductorul electric cât şi de „forţele de inerţie” care apar.

Reactanţele sunt fenomene electrice care sunt provocate fie de capacităţi fie de inductanţe.

Reactanţa inductivă

Dacă vom considera un circuit format dintr-un generator de curent alternativ la bornele căruia este
legată o inductanţă (o bobină), reactanţa inductivă arată cât de mult se opune bobina respectivă
curgerii curentului electric. La fel ca şi rezistenţa electrică, reactanţa inductivă se măsoară tot în ohmi
[Ω].

Până o vei digera în detaliu, îţi mai poţi imagina că reactanţa inductivă este „rezistenţa electrică în
curent alternativ” a bobinei. Aşa cum se observă din ecuaţia de mai jos, reactanţa inductivă creşte
odată cu frecvenţa curentului electric. În condiţii de amator este puţin mai dificil să măsori inductanţe,
însă dacă ai cu ce şi eşti curios să vezi câţi ohmi are o anumită inductanţă la o anumită frecvenţă,
trebuie doar să faci produsul din ecuaţia următoare:

unde:

XL este reactanţa inductivă, exprimată în ohmi [Ω];

f este frecvenţa curentului alternativ din circuit, exprimată în herţi [Hz];
L este inductanţa bobinei, exprimată în Henry [H].

Reactanţa capacitivă

Dacă vom considera acelaşi generator de curent alternativ, cuplat de data asta la un condensator,
reactanţa capacitivă este „rezistenţa electrică în curent alternativ” a condensatorului.  Spre deosebire
de inductanţa inductivă, reactanţa capacitivă  scade odată cu frecvenţa curentului electric. Ecuaţia
reactanţei capacitive este următoarea:

unde:

XC este reactanţa capacitivă, exprimată în ohmi [Ω];

f este frecvenţa curentului alternativ din circuit, exprimată în herţi [Hz];
C este capacitatea condensatorului, exprimată în Farazi [F].

Te întrebi ce folos are să ştii că reactanţa unei bobine sau a unui condensator variază cu frecvenţa
curentului ? Unul din cele mai simple şi importante răspunsuri este: acest fenomen ne permite ca
dintr-un semnal cu o groază de curenţi electrici (fiecare cu frecvenţa lui), să-i filtram doar pe cei pe
care îi dorim. 

http://www.hobbytronica.ro/reactanta-inductiva-si-reactanta-capacitiva/ 4/14