PROGRAMUL EXAMENULUI DE LICENŢĂ

Specialitatea Ingineria Sistemelor Biomedicale

Anatomia, biochimia şi fiziologia omului
1. ANATOMIA, BIOCHIMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI

1.1. Caracterizaţi proteinele, glucidele, lipidele, metabolizarea lor în organism, rolul lor. Norma
alimentară.
1.2. Explicaţi sensul, originea şi locul apariţiei potenţialului de repaos (membrană).Rolul şi
concentraţia ionilor de Na+ şi K+ în apariţia potenţialului de repaos. Cum se poate măsura şi
care este valoarea lui?
1.3. Descrieţi părţile componente ale neuronilor. Ce tip de neuroni cunoaşteţi? Noţiuni de nervi,
clasificarea, funcţia şi rolul lor în organism. Metodele de studiere.
1.4. Muşchii, clasificarea, structura macro- şi microscopică, rolul muşchilor în organism.
Metodele de cercetare.
1.5. Mecanismul contracţiei musculare. Contracţia unică în tehnică. Lucrul şi forţa musculară.
Metodele de studiere.
1.6. Sistemul nervos somatic şi vegetativ. Zonele de influenţă. Sistemul nervos simpatic şi
parasimpatic. Localizarea şi funcţia lor.
1.7. Noţiune de hormoni, clasificarea, mecanismul de acţiune. Acţiunea hormonilor asupra
organismului.
1.8. Pancreasul. Structura. Hormonii pe care îi secretă şi rolul lor. Noţiune de diabet zaharat.
1.9. Noţiune de macro- şi microelemente. Metabolismul hidrosalin, distribuţia apei în organism.
Presiunea osmotică şi oncotică, rolul lor în organism.
1.10. Descrieţi structura şi funcţia inimii umane, valvele cordului, ciclul cardiac. Volumul sistolic
şi minut volumul.
1.11. Ce numim digestie? Structura tractului digestiv. Care este rolul digestiei în organism? Ce
metode de studiere a tractului digestiv cunoaşteţi?
1.12. Ce numim respiraţie? Care este rolul respiraţiei în viaţa omului? Etapele respiraţiei.
Biomecanismele inspiraţiei şi expiraţiei. Particularităţile respiraţiei la altitudine, la adâncimi
(hiper- şi hipobarie) şi la efort fizic. Spirometria.
1.13. Sângele. Care este rolul sângelui în viaţa omului? Ce compoziţie are sângele? Care este
necesitatea hemotransfuziei? Grupele sangvine şi rezus factor. Coagularea sângelui, timpul
coagulării şi ce rol are acest proces?
1.14. Ce numim excreţie? Ce căi excretoare ale organismului cunoaşteţi? Structura şi funcţia
rinichilor. Mecanismele şi locul formării urinei primare şi finale, cantitatea şi metodele de
studiere.
1.15. Sistemul nervos central. Măduva spinării, bulbul rahidian, mezencefalul, diencefalul, scoarţa
cerebrală, structura şi funcţia lor. Metodele de studiere.
1.16. Activitatea nervoasă superioară. Tipurile de activitate nervoasă superioară, clasificarea,
caracteristica şi rolul lor în viaţa omului. Primul şi al doilea sistem de semnalizare,
clasificarea lor. Noţiune de stres.
1.17. Ce numim analizatori. Clasificarea. Structura şi rolul lor în organism. Analizatorul optic.

BIBLIOGRAFIE

1. Baciu I. – Fiziologie.Ed.Didactica şi pedagogică, Bucureşti, 1977.

2. Gayton A.- Fiziologie.Ed.în romană R.Cîrmaciu. Ed.Medicală. Amalteia, W.B.Saunders,
1996.
3. Gayton A.- Textbook of Medical Physiology. Ed. W.B.Saunders, 1991.
4. Haulica.I.-Fiziologie umana a II-a Ed.Medicală. Bucureşti, 1989, 1996.
1
5. Gherman D.G.-Genetica medicala. Chişinău, 1992.
6. Sliusarev A.A., Jucova S.V.- Biologie.”Lumina”, Chişinău, 1990.
7. Lîsîi L.-Biochimie. Chişinău, 1999.
8. Aurel Saulea, Simona Tache- Fiziologia sistemului excretor. Ed.Risoprint. Cluj-Napoca, 2006.
9. Saulea A.I.-Lucrari practice la fiziologie. Chişinău, 1992.
10. Pocrovskii V.M., Korotkov T.F.-Fiziologhia celoveca. Moskva, 2003.
11. Smirnov V.M.- .-Fiziologhia celoveca. Izd.”Mediţina” Moskva, 2002.
12. Ivasi GH.Ia., Floca E.I.-chimia organismului. „Cartea moldoveneasca”, Chişinău, 1984.
13. Diculescu I., Onicescu D., Kimniceanu C.-Histologie. Ed.didactica şi pedagogica, Bucureşti,
1970.
14. Kosiţkii Gh. I.- Fiziologhia celoveca. Izd.”Mediţina”. Moskva, 1985.
15. Kudrin A.N.- Farmacologhia s osnovami patofiyiologhii. „Mediţina”, Moskva, 1977.

2. ELECTRONICA MEDICALĂ

2.1. Stările de polarizare, depolarizare şi repolarizare ale celulei vii. Potenţialul de repaus şi de
acţiune al celulei vii. Reobaza şi cronaxia.
2.2. Semnalele biomedicale: geneza, clasificarea, caracteristicile. Culegerea semnalelor
biomedicale electrice și neelectrice.
2.3. Amplificatoare de semnale biomedicale. Amplificatoarele de instrumentaţie.
2.4. Zgomote în electronica medicală. Filtrarea analogică a semnalelor biomedicale.
2.5. Acțiunea curentului electric asupra corpului uman. Stimularea electrică a ţesuturilor vii.
2.6. Electrocardiografia (ECG). Derivaţiile ECG. Poziţionarea electrozilor. Semnalul ECG normal.
2.7. Fotopletismografia (FPG). Pulsoximetria (SpO2). Principii de funcționare. Traductori utilizaţi.
Studiul componentei lente şi a componentei rapide. Scheme bloc.
2.8. Măsurarea presiunii arteriale sanguine. Metode de măsurare directă şi indirectă a presiunii.
Procesul de măsurare a presiunii arteriale cu ajutorul manşetei, manometrului şi stetoscopului.
2.9. Aparatele de stimulare electrică a ţesuturilor vii. Stimulatoarele electrice cardiace
implantabile.
2.10. Defibrilatoare cardiace. Principiul de combatere a fibrilației ventriculare. Circuitul electric
simplificat.
PROBLEME DE ELECTRONICA MEDICALĂ

2.1. Desenati circuitul filtrului pasiv „trece-sus” format dintr-un condensator si o rezistenţă,
desenaţi caracteristica de frecvenţă, specificaţi formula de calcul a frecvenţei de tăiere şi
calculaţi valoarea rezistenţei pentru C = xx nF şi frecvenţa de tăiere de yy kHz.
2.2. Desenati circuitul filtrului pasiv „trece-jos” format dintr-un condensator si o rezistenţă,
desenaţi caracteristica de frecvenţă, specificaţi formula de calcul a frecvenţei de tăiere şi
calculaţi valoarea rezistenţei pentru C = xx nF şi frecvenţa de tăiere de yy Hz.
2.3. Desenati circuitul filtrului pasiv „Notch” pentru rejecţia frecvenţei zgomotului de reţea,
specificaţi formula de calcul a frecvenţei de tăiere şi calculaţi valoarea rezistenţelor pentru C
= zz nF.
2.4. Cu ce va fi egală tensiunea la ieşirea amplificatorului dacă tensiunea de intrare este de xx V.

2.5. Cu ce va fi egală tensiunea la ieşirea amplificatorului dacă tensiunea de intrare este de xx V:

2
2.6. Specificaţi tipul filtrului şi frecvenţa de tăiere:

BIBLIOGRAFIE

1. Costin Hariton. Electronică medicală.// Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa”,

Iaşi, 2000, 244 p.

2. Herman Sonia. Aparatura medicală. Principiile fizice ale aparaturii medicale moderne.//
Teoraa, Bucureşti, 2000, 296 p.

3. Popa Rustem. Electronică medicală.// Matrix Rom, Bucureşti, 2006.

3. ELECTRONICA

3.1. Dispozitive pe baza diodelor. Redresoare. Redresoare cu multiplicare de tensiune.

Stabilizatoare de tensiune.
3.2. Amplificatoare cu tranzistori. Conexiunile de bază ale tranzistorului, polarizarea joncţiunii
baza-emitor. Stabilizarea punctului de lucru a tranzistorului. Dimensionarea analitică a
etajelor tranzistorizate.
3.3. Proprietăţile etajelor pe baza celor trei conexiuni - baza comuna, emitorul comun, colectorul
comun: impedanţele de intrare si de ieşire, amplificarea in curent si tensiune, banda de
frecventa.

EXEMPLE DE EXERCIŢII ŞI PROBLEME

3.1. Alegeţi afirmaţiile adevărate:

a). Pentru tranzistorul bipolar polarizat in regiunea activa normala IB>IC/β;
b). Banda de frecvenţă a etajului cu cuplarea tranzistorului cu emitorul comun este mai
largă decât în cazul cuplării cu baza comună.
c). Regimul B este folosit pentru mărirea randamentului etajului de amplificare
d). Câştigul (coeficientul de amplificare) în curent la etajul cu colector comun kI > 1
e). Reacţia negativă in etajul cu cuplarea tranzistorului cu emitorul comun micşorează
banda de frecvenţă.
3.2. O diodă din Ge are curentul invers de saturaţie de IS0 = 1 A. Dioda din Si are IS0 = 10-8
A. Temperatura T=293 K. Curentul direct prin aceste diode este I = 100 mA. Să se
determine tensiunile pe diode.

3
3.3. Dioda pe bază de Ge are IS0 = 25 A, funcţionează la tensiunea directă U = 0,1 V, şi la
temperatura de T = 300 K. Să se determine rezistenţa totală R0 şi rezistenţa diferenţială rdif
a diodei.
3.4. Pentru dioda din Ge temperatura se schimbă de la t1 = 20 până la t2 = 80 0C, iar pentru
dioda din Si - de la 20 până la 150 0C. Să se determine raporturile curenţilor de saturaţie
pentru fiecare diodă la aceste temperaturi IS02/IS01. De considerat sarcina electronului q
=1,60210-19 Coulomb, constanta Boltzmann k = 1,3810-23 G/grad. Coeficienţii de
neidealitate, care caracterizează joncţiunea: pentru Ge: m=2; n=1; UG0=0,785 V.
pentru Si: m=1,5; n=2; UG0=1,21 V.
20 k

În schema din fig. alăturată dioda are curentul de R

3.5. 40 U0
saturaţie IS0=10 A, să se determine tensiunea de
V L

ieşire U0 considerând potenţialul termic T=0,025

V. RE
3.6. În schema din fig. alăturată RE=5 k, RL=10 k,
- EE RL
EE=10 V, EC=30 V. De calculat tensiunea colector-bază +
- +
UCB. +
EC

RE

În schema din fig. alăturată EE=2 V, RE=2 k, RB=15 RL

- EE
3.7. RL
k, EB=3 V, RL=4 k, EC=16 V. Tranzistorul are + +
+ -
+ -
parametrii: =0,98; ICB0= 10 A. De calculat curentul EB EC
colectorului.

EC
Un tranzistor folosit în schema din fig. alăturată are RL IC
3.8. RB
parametrii: EC=28 V, RB=15 k, RE=1 k, RL=2 k. De
calculat la care tensiune de intrare minimală,
tranzistorul va lucra în regim de saturaţie. Se consideră U IB IE
i RE
că la hotarul regimului de saturaţie =9.

EC
RL
3.9. În schema din fig. alăturată (RB=50 k, RL=10 k, EC=24 V) IC
se foloseşte tranzistorul cu coeficientul de transfer a
curentului bazei =9. De calculat tensiunea colector-emitor UCE
RB
UCE . IB

EC
3.10. În schema din fig. alăturată se foloseşte tranzistorul cu RL IC
coeficientul de transfer a curentului bazei =50 şi cu curentul RB
indirect a joncţiunii colectorului ICB0=10 A. Se ştie, că IC=1 U
mA, EC=15 V UCE=6 V. De calculat rezistenţa bazei RB şi IB
CE

rezistenţa sursei RL.

4
 E=30V

R1 RL=8
k
Pentru schema amplificatorului din fig. alăturată de =50
3.11. calculat
. R1, R2, R3, R4, dacă punctul de lucru este IB
caracterizat de parametrii: IC=1 mA, UCE= - 6 V. IE R3
R2
Coeficientul de amplificare în tensiune KU= -8.
R4

4. CIRCUITE ANALOGICE ŞI DE CONVERSIE

4.1. Amplificatorul operaţional. Amplificatorul operaţional sumator. Erorile amplificatorului

sumator.
4.2. Configuraţia (conectarea) neinversoare al amplificatorului operaţional. Influenţa reacţiei
asupra impedanţei de întrare a amplificatorului operaţional. Configuraţia ( conectarea )
diferenţială a amplificatorului operaţional, alegerea valorilor minimale şi maximale a
rezistenţei de întrare şi în bucla de reacţie.
4.3. Amplificatoarele transconductanţă. Amplificator operaţional cu reacţie de curent.
Amplificator cu scara logaritmica. Amplificator cu scară exponenţială. Schemele de
înmulţire şi împărţire. Integratorul. Diferenţiatorul.
4.4. Surse de curent, principiile de realizare. Surse de curent "oglinda de curenţi" cu tranzistori
bipolari. Sursa de curent pentru valori mici de curent.
4.5. Principiile de realizare a convertoarelor digital - analogice (DAC). DAC pe baza
amplificatorului sumator. DAC pe baza matricei R-2R. DAC pe baza surselor de curent.
4.6. Principiile de realizare a convertoarelor analogic-digitale (ADC). ADC de tip paralel. ADC
cu reacţie prin numărător. ADC cu reacţie prin numărător reversibil. ADC cu aproximaţii
succesive. ADC cu dubla integrare.

EXEMPLE DE PROBLEME

4.1. Alegeţi afirmaţiile adevărate:

a). Rezistenta de ieşire a unei surse ideale de curent este 0;
b). Tranzistorul bipolar polarizat in regim activ se considera sursa de curent;
c). Tensiunea minima la iesirea unei surse simple oglindă de curent este egala cu tensiunea
UCEsat;
d). Transconducţanta tranzistoarelor MOS este de 3-4 ori mai mica decât a tranzistoarelor
bipolare pentru acelaşi curent;
e). In regim saturat curentul de drenă a unui tranzistor MOS depinde puternic de tensiunea
UDS.
4.2. Să se calculeze ce coeficient propriu de amplificare trebuie să aibă amplificatorul
operaţional în dispozitivul de sumare a două semnale analogice cu coeficienţii de transfer
respectiv 2 şi 3, dacă eroarea nu trebuie să depăşească 0,1%.
4.3. Să se calculeze eroarea maximală a rezistenţelor ce trebuie să fie conectate în dispozitivul de
sumare pe baza amplificatorului operaţional pentru sumarea a doua semnale analogice cu
coeficienţii de transfer 2 şi 3, dacă eroarea operaţiei nu trebuie să depăşească 0,1%. De
considerat amplificatorul operaţional ca fiind ideal.
4.4. Amplificatorul operaţional ne inversor cu R1=20 kOm si R0=2 MOm are următorii
parametri fără reacţie: Ku = 2000, Rint= 200 kOm. Să se calculeze coeficientul de transfer şi
rezistenţa de întrare cu reacţie.
5
4.5. Amplificatorul operaţional ne inversor cu R1 = 10 kOm si R0=1 MOm are următorii
parametri fără reacţie: Ku = 3000, R ieş =500 Om. Să se calculeze coeficientul de transfer si
rezistenţa de ieşire cu reacţie.
4.6. La întrarea amplificatorului operaţional, conectat după schema diferenţială, sînt aplicate
tensiunile: U1= +0.5V - la întrarea inversoare , şi U2= 1 V - la întrarea ne inversoare .
Rezistenţele la întrări. - R1= Rl' =20 kOm, în bucla de reacţie - R0= R0 ' =60 kOm. De
calculat tensiunea la ieşire.
4.7. Pentru sursa de curent cu valori mici ale curentului, curentul de referinţă I1=2 mA, iar
curentul de ieşire I2=20 A. Să se determine valorile rezistenţelor R1 şi R2.
4.8. Să se determine coeficientul de amplificare a amplificatorului operaţional pe baza CMOS
dacă:UGS-Up=1V; VA(n)=VA(p)=60V.
4.9. Să se determine coeficientul de amplificare în tensiune etajului diferenţial cu tranzistori
bipolari cu sarcina activa luând in consideraţie etajul ulterior, dacă VA=200 V;  =50; IQ=
20mA. Coeficientul de ne idealitate al joncţiunii baza - emitor n=1,5
4.10. Să se determine banda de frecvenţă f1 şi frecvenţa unitară fU a etajului diferenţial cu TEC-
MOS cu sarcina activă, dacă VA(n)=VA(p)=60V; IQ=60mA;şi capacitatea sarcinii CL=5pF
U+
Pentru sursa de curent reprezentată I1 R1
IQ
4.11. schema alăturată
se dă:
IQ=10 A, I1=1mA U+=15V.
T1 T2
Să se determine R1 şi R2
I2 R2

RS
Pentru sursa de tensiune pe baza T1
4.12. tranzistorului bipolar
se dă: I0
US
RS=1000 , I0=5mA U+=15V.
U0
Să se determine rezistenţa internă r0 a
sursei de tensiune

u0  t   a exp bui  t   . Argumentaţi prin

4.13. Reprezentaţi schema, care realizează funcţia
deduceri.
4.14. Reprezentaţi schema, care realizează funcţia. Argumentaţi prin deduceri.
du
u0  t   a i
dt
4.15. Câte ordine n trebuie să aibă convertorul digital analogic pe baza matricei R-2R pentru a
stabili tensiunea la ieşire cu precizia 0,1 V, dacă tensiunea de referinţă UREF=16 V

BIBLIOGRAFIE

1. Vasilescu Gabriel "Electronica", manual pentru subingineri, 1993.

2. Dumitru Scheianu. Microelectronica. Editura militara. Bucureşti, 1988
6
 3. Cipere L.. Patrutescu S., Srebu C. Silistenu M,- Echipamente slectronice pentru radio şi
televiziune. Editura didactica si pedagogica, Bucureşti –1981
4. Dascălu D., Turic L. "Circuite electronice", Bucureşti, EDP, 1981
5. Costin Miron "Circuite electronice", Cluj-Napoca, 1980
6. Mateescu A., Dumitriu N.. Semnale si circuite de telecomunicapi, Editura didactică şi
pedagogică, Buc.
7. Гусев В.Г. Гусев Ю.М. Электроника М- "Высшая школа", 1991
8. Bîstrov Iu., Mironenco A. "Electronnîe ţepi i ustroistva", 1989,.
9. Stepanenco I. " Osnovî microelectroniki" - M., Sov, radio, 1980,
10. И-Аваев Н.А., Наумов Ю.Е., Фролкин В.Т. Основы микроэлектроники. М.: Радио и
связь, 1991
11. Расчет электронных схем. Примеры и задачи: Учеб. пособие для вузов по спец.
электрон, техники / Г.И. Изъюрова, Г.В.Королев, В.А.Терехов и др. - М.:Высш. школа.,
1987.
12. Teodor Melnic "Dispozitive circuite electronice", îndrumar pentru proiect de curs, Chişin,
1997
13. Соклоф С. Аналоговые интегральные схемы: пер. с англ. М.: Мир, 1988.,
14. Фолкенберри Л. Применение операционных усилителей и линейных ИС. М.; Мир,
1985.
15. Тилл У., Лаксон Дж. Интегральные схемы: материалы, приборы, изготовление. М.:
Мир, 1985.
16. Алексенко А.Г., Шагурин И.И. Микросхемотехника. М.: Радио и связь, 1982.
17. Преснухин Л.Н., Воробьев Н.В., Шишкевич А.А. Расчет элементов цифровых
устройств. М.: Высшая школа, 1991,
18. Будинский Я. Логические цепи в цифровой технике. М.: Связь, 1977.
19. Adel S. Sedra, Kenneth C. Smith Microelectronic Circuits Revised Edition. Oxford
University Press, USA; 5 Har/Cdr edition, 2007.
20. Thomas L. Floyd Digital Fundamentals (10th Edition). Prentice Hall, 2008.
21. Roland E. Thomas. The Analysis and Design of Linear Circuits John Wiley & Sons Inc;
2000.
22. Ronald Tocci, Neal Widmer, Greg Moss, Digital Systems: Principles and Applications
Prentice Hall; 2006.
23. Adel Sedra , Kenneth Smith. Microelectronic Circuits Oxford University Press, USA;
2009.
24. Paul R. Gray. Analysis and Design of Analog Integrated Circuits. John Wiley & Sons Inc;
2009.

5.MENTENANȚA, CONTROLUL ȘI DIAGNOSTICAREA

DISPOZITIVELOR MEDICALE
5.1. Mentenanța Preventivă a dispozitivelor medicale.
5.2. Accesoriile și consumabilele dispozitivelor medicale.
5.3. Electrosecuritatea în utilizarea dispozitivelor electronice medicale. Efectele curentului
electric asupra corpului uman. Factori ce influențează gravitatea electrocutării.
5.4. Pragurile de şoc electric. Curenţii de scurgere în utilizarea aparaturii electronice medicale.
5.5. Clasificarea dispozitivelor medicale în dependenţă de conexiunea la pacient. Clasele de
protecţie.
5.6. Reţeaua de alimentare în curent alternativ. Punctul neutru. Pământul.
5.7. Protecţia dispozitivelor medicale prin legarea la pământ. Protecţia prin legarea la nul.
5.8. Instrucțiuni metodologice pentru controlul prin verificare periodica pe diferite tipuri de
dispozitive medicale.
5.9. Verificarea Electrocardiografelor cu ajutorul generatorului de semnale speciale de laborator.

7
 BIBLIOGRAFIE
1. Gabriel Burlacu, Nicolae Dăneţ, Costică Bandrabur, Tahe Duminică. Fiabilitate,
mentenabilitatea şi disponibilitatea sistemelor tehnice. Bucureşti, Matrix Rom, 2005, 190 p.
2. Costin Hariton. Electronică medicală.// Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa”,
Iaşi, 2000, 244 p.
3. Naletova A. M. Electrocardiografele și verificarea acestora. Moscova, 1997.

6. IMAGISTICA MEDICALĂ

6.1. Radiografia: tubul de raze X, detectoarele ecran-film, intensificator de imagine, lanţul

complet al imagisticii radiografice.
6.2. Tomografia computerizată: Proiecţie şi transformata Radon.
6.3. Tomografia computerizată: Reconstruirea imajinii 2D
6.4. Imagistica prin rezonanta magnetica: Detectarea semnalului şi detectoare
6.5. Imagistica prin rezonanta magnetica: Selectarea feliei sau volumului, codificae poziţie:
teorema k.
6.6. Imagistica medicinii nucleare:.Achiziţiea datelor.Detectoare Gamma camera si scanerul
SPECT.
6.7. Imagistica cu ultrasunete: Achiziţie de date. Modul A. Modul M. Modul B.
6.8. Imagistica cu ultrasunete: Imagistica Doppler.

BIBLIOGRAFIE

1. Fundamentals of Medical Imaging. Second Edition, Paul Suetens, Katholieke Universiteit

Leuven, CAMBRIDGE UNIVERSITY PRESS. 2009. ISBN:9780521519151
http://ebooks.cambridge.org/ebook.jsf?bid=CBO9780511596803
2. Imagistica medicală şi radioterapia pentru bioingineri, Andrei Roşca, Chişinău, 2009.
3. Medical Imaging Physics, Fourth Edition. Author(s): William R. Hendee, E. Russell
Ritenour. Published Online: 20 MAR 2003. Print ISBN: 9780471382263. Online
ISBN: 9780471221159. DOI: 10.1002/0471221155.
http://onlinelibrary.wiley.com/book/10.1002/0471221155
4. Medical Imaging: Technology and Applications.Series: Devices, Circuits, and Systems.
Editor(s): Troy Farncombe, Kris Iniewski Published: October 16, 2013 by CRC Press. 732
Pages.
5. Medical Image Analysis, Second Edition. Author: Atam P. Dhawan. Published Online: 1
DEC 2010. Print ISBN: 9780470622056. Online ISBN: 9780470918548.
DOI: 10.1002/9780470918548

7. INGINERIE CLINICĂ ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIILOR MEDICALE

7.1. Dispozitiv medical, difiniţie. Clasificarea dispozitivelor medicale. Dispozitive invazive.

7.2. Dispozitive medicale active. Ciclul de viaţă a dispozitivului medical.
7.3. Punerea pe piaţă şi utilizarea dispozitivelor medicale.Marcajul C.E.Etichetarea şi
instrucţiunile de utilizare.
7.4. Managementul Tehnologiilor Medicale. Definiţii.Componentele Managementului
Tehnologiilor Medicale. Economiile ce pot fi obţinute cu ajutorul unui MTM efectiv.

8
7.5. Mentenanţa dispozitivelor medicale.Inspecţie şi mentenanţă preventive.Mentenanţă
corectivă, difecţiune.
7.6. Componentele sistemului MTM.Strategia de mentenanţă a dispozitivelor medicale.
7.7. Organizarea Managementului Tehnologiilor Medicale la nivel de spital. Rolul utilizatorului,
echipei MTM. Norme locale în MTM. Jurnal de gardă.Fişa de mentenanţă.Jurnalul de
utilizare.Fişa de deservire.Raport de mentenanţă.
7.8. Strategii pentru dezvoltarea abilităţilor în folosirea echipamentului. Training-urile pentru
operatorii de echipament.

BIBLIOGRAFIE

7.1. Caroline Temple-Bird Metode de Organizare a Întreținerii Tehnologiilor Medicale Ghidul 5.

7.2. Descrierea de mentenanță a echipamentului medical, OMS