Doi cu picioare oloage mergând si-ajungând un deal,
Unu-ncepu sa se roage când se odihnea supt mal:
- Doamne, daca ai putere sa faci minune din cer, Împlineste a mea vrere la pasul meu ce îti cer: Sloboade de sus acuma înaintea mea un cal, Sa-ncalec pe dânsul numa pâna voi sui ast deal. Cellalt începu sa zica: - Ce spui, prietenul meu? Nu îti este tie frica si mânii pe Dumnezeu? Vai! Nu-ndrazni, fratioare, asfel de vorba sa zici, Vrun tresnet sa nu pogoare sa ne omoare aici. Tocma când vorbea aceste, dodata s-au pomenit Ca-n spate-le fara veste un înarmat a venit, P-o iapa slaba calare, c-un mânz bolnav dupa ea Si îi sili ca-n spinare pe bolnavul mânz sa-l ia, Dând cu un bici, ca mai tare sa-l puie pe acel deal; S-asa, în loc de calare, ruga-l facu pe el cal