Felmologie frmacesia indus ; Ana. Lipeores 3.5.MEBICAMENTE PARENTERALE Miedicamentcle parenterale Sint produse medicementowse wel nic int perfuzare sau implantare . Se pot grupe m dous eategort dupa modul de administare. medicamsnte injecubile 3 perabileDDin ponct de vedere al witemuli disper: medicamentle injectable po! f soluti, emulsii, suspensti sau pulberi care se dizolve sau se suspenda in solvent inainte de aciministrarea prin injectare. Medicamentele perfuzabile sunt solutit apoase sau emulsit uleifapa care se administr ‘in volume de 100 ml sau mai man prin perfuzare intravenous Din cauzw modalitatii de administrare direct in compartimentele-organismului, de obicei-prin folosires acului de seringa, cure invinge principaly ariers de aperare a organismului fats de noxele externe, pivies si membranele mucoase, ceste medicamente trebuie so posede cel mai redus grad de contaminare dmv formele farmaceutice, wie cel mai inalt grad de puritate microbiclogics (sterfitatea), chirmicu, mecanics si biologics (absenta pirogenelor), Ca orice alt preparat snedicamentos trebuie sa a forme: farmaceutice si stabilitatea fizico-chimica u substantei medicamentouse evitind riscu! egradarilor posibile care pot ff intensfieate prin operatic de sterilizare cu wjutorul ealduri, inocuates la adminisrare si sistemica, precum si eficienta terapeutica (1-19) [Administrarea_medicamentelor_prin_injectare prezinta o serie_de avantaje: rapiditates_sctiunii,_o biodispanibilitate evitarea inactivart digestive/si a efectului primulai pasa) hepatic care pot avea Toe dupa administrares orala, usigura tera grave sau jn com, se proteuza la scheme si doze variate puting infiuenta nivelul concentraiilor medicamentouse si urate wotiuni, war in eazal solutilor pertiabile asigura pe © durata de loni sau obiar ani revesar de hidratare, a bakomlei i Je solutit perfuzabi interven saftaars in situatitertic, Inwravenos de solutt injeotabi 8 intelor une si san imposibilita fn avelast tim acininistraren parentes sdiscomirnl ingute de injeotare, difienkt sdisinisinae a amor medican adi te sau doze mcorespuncatoare.neveis. de personal ealifiewt igiwoase Ie preparare pentru a wsigura steriitatea, apis ea mnecicamentylui, mis lipsa de puricule staine ete Principalele cai de administrare @ medicamentelor pe cale parenterala pentra intravenoasa, intramuseulara, subestansta, Alte coi mat specializate sunt intratecal ( in tichidut cerebrospinal), intracisternula (in eisterma intracraniala inte cerebel si medulla oblongata). intruecterala intraspinala, intradermica, intrcerdiaes, intradurale, extradurala sau epidurals (inafara membrane: 62 inconjoara maduva spinarid, intraaniculss ete (Hig.2 biodispeaibila intreags dozs administata,| Admunistrares. intramusculara si proces de absorbtie, came depinde de sipul reporatutu «soll vascularizatin de 18 leeul de admin’ permit fanaa, Factor cere in bicdisponibilit ‘ absorbtie mai rapids decit dupa adhaistreren sube 1 medicamentelor administrate pe aceste ex de sn cor a numar restrins de vehicvle, exeipienti si substante sjutatiwe (conservanti, antioxidant, ayenti de ivi), Usiliazea unor adjuvanti care au an fost pest mit medicuinen oe paren sa corespunda pruvedevior tigneosse ale a Hitte ale acestui tip de groduse medicamestoase, Din eauza avestor conditit extrem de gr de vealizat ein panct de vedere al inocuitati, i formmularea medicarnentelor parenterale se Folusese un suspendare, emulgatori, ‘onsoscetice indusiviake Fehaolinge farm Fig.3.53, Cai de administra parenterala Administresea intravenoass face imediat biodisponibila inteeaga doza administrate. Administrarea intramuseulara si subextanata necesita un proces C= absorbtie, care depinde de tipul preparatuus ( solutie, femulsie, suspensie) dar si de vascularizatia de fa loeu! de administrare, care este mai bogats in cazu! dovinvtvari invamusculure s| permite o absorbtie mai rapida decit dupe administrarea subcutanata. isclori gare determina o dilercaiere in biodispanibiitatea medicamentelor administrate pe aceste cai de 2A. L.Consiser ati! biofarmaceatice ty auaninin ragea parexterala a nistrarea medicamentelos ia cay de urgenta sau cine subs ‘gestive sau nyetadolizata dupa absorbtie prin efectal mica, Modul de atiministrare vel mai Stes vet de eiicte visto ss parenterala se foloseste pent ad jeamentoasa este deyradata in sueurile primulu pasa) hepatic sou absorhia sa digestiva es ice dupa bso raat din Riscvule de fibre de colagen si fore ciastice bogate in elusting, diset fundamentsia de -vieeositate ereseut, ‘rept component principal seid Biahsronl raf subeutanat este vascularizat dar <-bitul sanguin este ‘ed's (1 milimin pentea 100 g tesut). Yesutel muscular este format in principal din fibre striate si dintr-o ‘oyats, int-an volun de 20 inim3 de masa musculare existe aproximativ 200 fibre 709 eapitare sanguin este diferit in fonctie de localizarea anatomica. Cu cit ste ccleuranes-a! substantel medicamentoase injectate este mai mare Fesstul eubeutonat este us taricatie re se face prin difueie pasiva. Viteza de seorbtie poate fl apraxiroata de ecuatiaTehnolagie farmaceutica industriala Dace dovat ( Cdepocit“ Csinge) hy unde D este coeficientu! de difuzie al substantei medicamentoase in membrana, A este marimea suprafetl membranei absorbane; CP estc eoeficientul de repanttelipide/apa (inre membrena si mediul fidrofl biologie) b este grosimea membrane’ biologice; V este volumul medicamentului inject Caepozit - Csinge este diferenta dine concentrata substantei medicamentoase in depozitul de la local inject si concentra se in singe dupa absorbie' Intact concentatia substante in singe este mice in fapmt eu cea dela locul instars! voluml depozitalui de medicament injectat este practic constant, poate serie= DACP dQldt = =. Cdepozit hv Intrucit canttates impartte Is volum ( Q/V = C) este concentratia, iar eeilalti termeni sunt pactic constant, se popate serie: dQidt=kC adica viteza absorbtiei urmesza o cinetica de ordinl inti, Medicamentul injectat parcurge citeva etape de la locul de injectare pina in circulatia generala (fig.3.54). lide Betogioe Fig. 2.54. Model al absorbtiei substantei medicamentoase de fa locu! injectari subsutanate. i Se pot distinge citeva etape 1. difwzia in interiorul medicamentuui pina Ia interfata cu iichidu! biologic de la locut administraii 2. difuzia prin lichidul biolog biologica (a capilsreler) 3. difuzia prin membrana biologica 2 va‘.lui sanguin in singe 4, difuzia prin singe 5 si6. distributia In mod esential, viteza de patrundere este dependenta-de viteza de cedare din forma fermaceutica ( fara 1) si viteza de transfer prin membrsna bislogics (faza 3) i pina la mombre Exista diferente intre diferitele tipuri de forme farmaceutice administrate, la care viteza de cedare deninde de factor’ fizico-chimici si farmaceutici In cazul solutilor apoase substants medicamentoasa difizeaza prin depozitul medicamentului, se amesteca cx lichidul biologic, apoci traversesza membrana dependent de propi lipote 484—— produsului vegolal supus extract: ivarea prodesuti vegetal jong Ino. empermuts care nu dep) i sa Ia comeeotnatis in ‘watamiente pentry indepararse act7 Tehnologie farmaceutica industriaia Cursa pisionului se poate regain functie de volumul de umplece dorit, intre anumite limite. Dator jocului a dour supape fiecare doza aspirate de piston este descercata printraun ac ce patruzde in recipientul de conditionare. Acul trebuie sa aibe un diametra mare spre a reduce rezistenta la cx lichidului si formarea de spuma, EI trebuie sa patrunda adine in recipient spre nu produce stropi si nu anda gitul recipientuli (fioieip. in cazut umplerii de solutit injectable se pot asigura operatii complementare. Umplerea sub gaz inert se realizeaza in cazul in cate substanta medicamentoasa este usor oxidabile.In acest caz umplerea se face sub azot sau dioxid de carbon, Umplerea aseptica se face in incaperi aseptice cu grad de curatenie corespuszatortipului de preparat care se prelucreaza (a se vedea czp.2,12).Daca produsul de umpiut este © emulsie au o suspensie se va asigura pe toata durata umplerii agitarea produsuiui cu un agitator ‘conven in Role sau flacoane se poate fa ajutore! prin umpiere colectiva Repartzarea solutilor buvabi 331) Spares slice Unploea fer Fig. 3.31 Umplerea fotelor cu ajutorul vidului incinta in care se poate fice vid se introduc casete in care s-au plasatfiolele cu doua capete efilste since care cel superior inchis, astfe!incit sa patrunda cu tubul efifat deschis in solutie. Se face vid, apoi acesta se intrerupe. Lichidul patrunde in foie, Indepartatrea solutici de pe gitul efilet se poate face dupa rastumarea fioleior si efectwarea vidului din nou. Randamentul poate atinge 70.000 foie de | ml pe ora, Umpleres este precedata de spalarea fiolelor si se incheie cu sudares fa flacare @ tubuluiefilat urmata de inscriptionare si ambalare Umplerea ta nivel constant a recipisntelor cu lichide se face prin sjustarea nivelului pina le care recipientul va fi umplut, Int-un precedeu mai vechi se folosea sistemul sifon, dar eu inconvenientul nui 12 dé operare. In varianta moderna sistemut de sifonare este autorvatizat si completat de 7 unci dif-tente de presiune intte tancul de alimeniare cu v'd este datain fig. 3.32Telwologte farmacentica indwtriala concentrarea prin distiive sub presiune recuse ta o temperatura sub SO°C pina se cbtin exitecie mai cu raxinium 20% materi volatile, sau extracte uscate cu maxisnum 5% materi volatile Concentrarea 2e face prin evaporaree solvent principiu evaporatoarelor de tip Rotovapor (Buch), suh presiune redusa, folosi estractelor uscate se iy etuve cx vids ee are ( somizare sau neb tin ap. sear Datali asupra acestor procs 6.Umpierea recipienzelor si ambalares Se poate face prin pros: gravimetric, volumetric si la nivel constent. Meroda aleasa depinde de ceraci scozitete, tensiune superficias, proprictates de a forme spume, compatibi ipeotului de ambalare si de can aminte gimpieses gravimetrica este rezervata lichidel ati mari si ru se preteaza la automatizare, Ja schimb pentru ambalarea lichidelor s= celelaite dous metode, ea de lichid care Umplerea ia votum se face de obicci prin deplesares unui anumit volum de solu piston iotr-un cilindre, sau prin pomparea lichiduisi cu o presiune constanta printrun orificiz ‘constants pe c perioads predeterminata de timy In cazul umplerii prin pompare cu un piston, schimbarea semnificativa a volumulal e umplere se poste face prin schimbarea ansainblului cilindn-psion, Acest procedeu este dificil de aplicat la lichide viscoase.O probiema care se poate observa ia folesirva acest sistom este faptul cx in exzut wnor flacozne e marimi neuniforme, nivel Ii hid. duit poste fi diferit desi in Conte s-a mesurat eceeasi cantitate de In acest scop se poate folosi un sistem de serings aulomata cate dezeaza cantitatea de lichid care se introduce in fTaceane smu fiole si care fimetioncaze pe principiul pompei aspiratosre-resri ‘fig.3.30) _ 9 etic de -epartirat 436Yehacingte armaccntiea inirsrisi S4SISTEME DISPERSE ETEROGENE FLUIDE : COLOIZ!, EMULSII, SUSPENS! sistomele disperse etemgene lchide contin o fazadispe-rte¢ sau ara disperse, sau faza interna, sa farm discontinue) sub forme de unitati discrete (macromoecee, asncieii de micromolecul, picsturi sau particule) int-un mediu de dispersie ( sau faze continue , sam exter, sau vehicul). In general fare spr a pr de omogeniza.s pentiu a formarea cso ste mari cesara pent i economics re operatie!Telinologie farmaceutica industriala ‘Agitarea mecanica se face de obicei cu diferite agtatoare plasate la capatul uneitije care se invineste cu ‘ajutorul unui motor. Agitatosrele se plasease central sau excentric, pot avea un ax central sau 0 miscare vazut cu sicane, Daca este necesara o agitare mai viguroesa, planetara, jar vasul de amestecare poate fi ite produsul are 0 viscozitate moderata, se folosesc turbine pentru agitare. Preparares emulsiilor cu ajutoralagitatoarelor este realizabila mai ales in cazul unor amestecuri cu viscozitate scazuts. in cxzut in care este nevoie de agitare puternica la materiale viscoase, sau atunci cind este necesara formarea unor picaturi foarte fine de faza emulsionata, precum si pentru evitarea formarii de spuma, acest tip de agitatoare nu sunt corespunzatoare. Pentru lichide viscoase, unguente-emulsi, se folosesc amestecatoare cx viteza mai mica, de tipul malaxoarelor cu spirale sau palete, precum si morile cu ciindri. Miscares lenta evita incorporarea excesiva a aerului in preparatul farmaceutic. Dupe amestecares initiala si obtinerea emulsiei, se folosese omogenizatoare pentru 0 reducere suplimentare a dimensiunii picaturilar emulsionate, Int-un omogenizator dispersaree lichidului ( amestes ‘a dova faza) se realizeaza prin fortares trecerii sale prin orificii cu deschidere i esiune niare Presiunea lchidulei poate ajunge le 500-5000 psi, Omogenizatoarele cu supapa lichidul este impins cu forta care comprima un arc, iar te un moment dat se elibereaza orificiul de evacuare cind energie za instantanew producindu-se o mare turbulenta si o forfecare hidraulica, prin care sacumulata se al tril fazei dispersate sunt micsorate (fig.3.47) ig. 47. Schema unui omogenizator cu supap obligata ca se produce 1 i sui omy nulsia este impinsa cu forta de un pist rile inguste sau Ali jprezinta un sisteny de laminare, prin ci suplimentara a ditensiuaii pissturilor emulsionate(fig.3.48), or eu fiieraTelnoiogie farmeceutica ingustriala Fig, 3.48 Schema unui omogenizator cu fiiera Omogenizatoarcle sunt astfe! construite incit sa permite reciclarez emulsiei de mai multe ort prin ificiile inguste pe care trebuie sa le traverseze, urmate de micsorarea in continuare « gradului de ersie. Datoritaincalziiilichidului este necesara si racirea. Omogenizarea cu ajutorul morilor coloidale utilizeaza 0 moara aleatuite dintr-un stator si un rotor, ¢ vestibular si acustici Poniculartatite patologiel otiee care interescaza medicatia cu picaturi pentru urechi o reprezinta otitels extern si mediTebnologie Sermo cctieo i fi contacirata de o vasodtiateis sees rea peri initials de vascenna preparate satimferobuane: se antibiotce se fonosese cele cu folesess june locale ( neomzina, bactrasina, fremicet 2 substante mediesmentoasei amibionis + ex ie, deodrece nu eu afiitate fats de mucus, invetinese miscaree 01 contraindi respirat sepozt ing resarbsbil nici merabolizabil persistents se potis éstermine tub cosciventi (eiceo! etilic, propilenglica!, polie deoarvc= Fluenteze 5 etiune iitanta asuipre ‘rotasivea amestecurilor tmpon este posibila, pentru ajustarea pH. Veloares pH-ului mucoase! ox mmucwsului de 7-8 . Este preferebil ca si piceturle pentru nas sa fe udu izate put fl fosfat,citrajeic-Nu este bine tolerat acidul boric si nici Borax 1 erecierva viscozitatit Fezenia agentilor de chestere a viseoditail,polimeri hidrosolubiliu imbunatave in preparaiol farmeceutis ( aderenta de m Efecte sistemice dupa admintstrarea preparateior de ux nazsl Adminisirarea medicamenteior pe cale nazela poate fi folosita si pentru actiune sistemice , ‘cestel medical fiind inca in studiu, Sa constatat astfel un avantaj al administrarii prapranciol zie nazala fata de calea orale in care biodisponibilitatea sa seade cu cca 75% ca urmare 2 primului pesaj hepatic. De asemenes si alte substante medicamentoase pot fi bine shsorbite pe cal azalafoxprenoiol,hormoni,ete 33.18.23. Pleaturi penteu arecht Bete pentru urechi ( Shinoguttae) sunt form farmaceutice Hi Tolusese pontm traaivantel afectinniios urechil pri formulas lor provin “intr-o mai buaa cunoastere (solutii, em!si, stspensi mtu! auzulul si eparonu! Se rei mumeste lucie si imerns 3 stotovacustic. Ureches este formeta din tr urechea externa, (fig.3.42. segmente:Tehnologie farmaceutica industria Fig.3.43, Mecanismul miscari ciliare ‘Nasut are dova functii principale: respiratore si olfactiva. In cadrul functiai respirator functia sx este de protejare a aparatului respirator impotriva agentiloragresivi din aerul inspira, si se asigura prin: epurares Imecanica realizata de sistemul mucociliar, interventia macrofagelor alveolare cu ro! in fagocitoza st fparare de tip umoral Sistema! mucociliarasigura pregatire higrometrica a aeretu table: si epurerce particulelor si microorganismelor introduse odata cv acesta, dizolvarea polventilo: sezas: s\ elemuiseres fgoesora spre caile digestive prin miscarsa cililor viratili. Capacitatea. de ee prafului, mieroorganismelor, alergenelor, efectuate de epiteliul elias se mumes Seotetia de mucus ajuta la rolul d& aparare prin clearance-ul nazal. Mucusul este wh ame: ale celulcicr calicibrme si ale glindclor seromucoase din corion, in punet de vedere cunt Principal il av glandcle secretoare de mucus ale corionului, Din punct de vedere calitativ secres ‘bogatei sale in mucina ou rol in proprictatile dz viscovitate si clatice ale amncuselui, Mucusul contine 95-99% apa si 1-$% substante uscate organice si (grucine) , acizi aminati, mediatori chimici, ‘prea visoos ingreuncaza miscarea ello, in timp oe un mucus pres fluid este antrenat rapid de miscarea lilo vibrati, Stranul de mnaous cu 0 grosime de 18 micrometri mu este omogen: straul profund care inoomjoara baza cililor este ensi fluid, in timp ce seratul superficial situnt le nivelul virfurilor cililor este ‘Tiscos si este pus in miscare de catve acestie. Cilii acoperiti de mucus actioneaza in procesul epurarit nazale ca 0 “bande rulanta”, Seoretia de mucus este de { ditrw24 ore. Transport mususull spre it s= face cu viteza de 0.S cmimin, El ajunge in Taringe in.cea 20 minute, Actvitateaciliara este polarizata, automate si coordonata, Ea se face intr-un plan determina, tn prin! timp sau in faza activa cilul este proieeia spre inainte prin curbura de la baza sa. In fuzn de invonreere, Gig2.23), iniracelutar pacemaker. Este eoordonata i in aceeasi direeti in acelosi metacrone, ica in alta & sav opti Incale si posibil ale il constitule agentii con ihiba miscorea cifisra int feats 1,00 % 0 in inhibaidoar 20'%, evant) antimiceabiond. Ei sunt rat tiomerseis! 0,01 jar alii paral, reversibil‘Sr@RHUiUT i specs » atin mminente osoase. numite cornete: superior. iezvoltat si vascularizat, sub el decchizinduese canalul nazo! te meat nazal. Pe dinauntre fosele nazaie sunt capt ose Ginspre tavan cuprinde celulele receptoare simtuiui olfactiv si se mumeste mucoass o! ppoarta numele de miucoass respiraiorie (pit ‘osle nazaie comunice si cu o serie de cavitatl sap imbolnavires mucoasel ior se numeste sinuzita, mai bine al. Spatiu! dedesubtul fi cu 0 membrana mucoase. Fortiunen din vasculsrizatie arterials Fig.3.41 Peretele exter al foselor nazate ase nazala are o grosithe care variaza in functie de zone pe care o acopera, find in medie de citiva Mucoase nazale este acoperita de un epitelv cilindric, stratificat, cilia (ig.3.42). mucus jh cate ciate cele caiciferme peli iliste lial citat contine ip te caliciforme, celolote perie si jcifcrme avind probabil rol de ros ize in secretia de mucus. Ele 0 « clule situate deasupra wnei wembrone bazale: eel e situate in jure! (20-307 dix celw'cle no densa, un sprat Golgi dezvoltet si cilte . Col ‘chia liv i) ust epee cial apical epatin geanuts mart 1Tehaologie farmaceutica industriala -implamte oculare : sunt forme farmaceutice solide dure sau moi care se aplica pe cornee ( intre conjunctiva si globul ocular). Implanele insoluble. rigide au un reprezentant in sistemul terapeutic cu cedate contolata Ocusert. Se preznta ca 0 lentla de cantect cu dimensiuni de 13,4 x 5,7 x 03 (1mm) avind o forms sfipspidala. ex © margine opaca pestru manipuiere. Contin un rezervor medcamentos de pilocarpina baza intr-un gel de alginat de sodiu, invelt cu o membrane de etilenviail acetat, care prin pori de marime controlataasiaura cedarea ci viteza constanta@ substantei medicamentozase, ca urmare 3 unui gradient de concentrate. Existe doua tipuri: Pilo-20 si Pilo-0 care cedeara 20 respectiv 40 micrograme pe ora timp de 7 zl. Pe linge progresul fta de formeleclasce, cedarca cv viteza constanta © perioada lunga de timp, existalimitaridatorita rezervei unor pacieati pentru aplicarea unui corp strain pe ochi, precum si preul mai ridicet. Implantele solubile sunt preparate din polimeri_hidrodispersabili din solutia carora, urata in stat subtire de o anumita grosime se decupeaza mici iamele,/Cedarea substanei medicamentoase se face pin dizolvars si erodarea lamelei polimerice! Dozarea cederi nu este insa bine controlata -solutié pentru lentle de contact Lemiilele de contact sunt destinate corecarit deficemtelor de Ele se fabrica din polimeri st pot fi rigid hidrofile sau hidrofobe, seu flexibilehidrofile sat hi Solute gjutatoare por fi: prodese de umectare (inate de aplicare)produse de curatire( dupe deiasare de pe slobul ocular)produse de pastrae ( pe timpul nop, produse de reumectare (daca purtatorii de lente o doresc, i tmpulzle), produse multifunctional. Criterile de formulare si preparare sunt acelessi care asigura calitetea medicamentelor oftalmice si se refera la steriitate, izotonie, pH Fiziologic,agentit de crestere ai viscozitatii, umectanti,conservantil Agentii de curatire se aleg dintre cei care nu influenteaza negativ calitatea materialului din care sunt fabricate lentilele BIBLIOGRAFIE Ding S.:Recent developments in optthalmic drug delivery . Pharm Sci. Tech. Tods 2.Leucuta S.E.; The kineties of in vitro release and the pharmacokinetics of mictic response in rabbits of {gelatin and albumin microspheres with pilocarpine Int J.Phari., 54, 71-78, 1989 3. Andermana G., Andermann C., Mezrgel D.: Pharm.Acta HeWv., $3,291,1978 4, Hecht G., Roehrs R.E., Shively C.D.:Design and evaluation of oplithalmic pharmacet ‘Modern Pharmaceutics, G.S.Banker, C.T Rhodes, Eds., M.Dekker Inc., New York,1979 5. Buri P., Bartelet J: Etude biophamtaceutique des medicaments administres par vote ophithalmique. ia Galenica 2, Biopharmacie, Tee Doc., Lavoisier, Paris, 1978 4. Le Hir A.: Pharmacie galenique, Te ed., Massan, Paris, 1997 5-Popovici|., Lupuleasa D.: Tehnofogie farmacoutica, vol.1, Potirom, fasi.&997 6 Martin A.:Physical Pharmacy, 4h ed.,Lea & Febiger, Philadelphia, 1993 7Mullen W., Shepherd W., Labovitz J: Ophthalmic preservatives and vehicles, Survey of Ophthalmology, 17,469-483, 1973 8. Leucuta S.E, Preda M., Achim M: Prepararea medicamentelor. Editura Universitara “Iuliv Hatieyanu’ Cluj-Napoca, 2000 ical product 3.3.1.8.22, Picaturl pentrw nas Picaturile pentru nas ( Rhinoguttae) sunt preparate lichide, solutii, emulsié saw suspensii, destinate administrarii pe mucoasa nazale/(1-7). Impunerea unor coditii de calitate riguroase determinata de consideratii Biofarmaceutice face necesara cunoasterea elementelor anatomo-fizisfogice ale locului de administare 3.3.1.8.2.2.1 Aspecte biofarmaceutice Nasul si fosele niazale sunt organe ale cailor respirator (alaturi de faringe, ta care impreuna cu organul schimburilor respirator (plamini) fac parte din aparatul 1 126 . broad, pitaior. Nasul zalKig 4), Nal este acopert let o808 complet ce un schelet centilaginos (x pieie Piclea imbraca imeriorutSE es Tebnologie farmeaceutioe industriala Solventul cel mai des folosit este apa distilta sau vehicule izotonice si sterile, Vehiculele uleioase se folosesc mai rar (lei de floarea soarelui neutralizat si steriliza) Grupsl adjuvantilor este diferit: izotonizanti pentru coliele hipotonice ( clorura de sodiv, acid boric, fosfati). Daca substantele rmedicamentoase sunt in proportic sub 1% se pot folosi solventi izotoniza. dar. daca substanta rmedicamentoasa depaseste 1% se prefers calcularea cantitati necesare de izotonizant ( cap. Sohitti injectabile, -fubstente tampon , pentru asigurarea pH-ului dorit. Dace substanta medicamentoass este stabila la un pH apropiat de cel fiziologic se folosese ammestecuri tampon ( tampon fosfati pentru colir cu sulfat de atropine, clorhidrat de pilocarpina); daca stabilitatea substantsi este la un pH difeit de cel fziologie se ‘sustenza pH a valoarea pH de stabilitae ( pH¥=5 pentru colirul cu rezorcinol.adrenalna ). Valorile de pH tolerate de ochi sunt intre 6.4 - 7,8. Soiuile alcaline sunt mai usor suporite decit cele acide. antioxidant se asociaza substantelor medicamentoase usor oxidabile ( adrenalina) : bisulfit de sodiu, rmetabisulfit de sodiu in concentratii de 8,1-0,3 % . Se asociaza si acid ascorbic, acid citric EDTA disodic. -conservantii sunt adjuvanti care se adauga obligatoriv la colirele multidoza. Ei trebuie sa fie bactericizi si fungicizi. Se pot folosi astfel clorura de benzalconiu 0,01% , nitrat, acetat sau borat fenilmercuric 0,002-0,004%( exeeptie ionii halidelor cu care formeaza saruri greu solubile), diacetat de clorhexidina. -agenti de crestere a viscozitati: se folosesc la suspensii, der si pentru prelungires contactului preparatului cu cornea , sau pentru usurares manipulari si tolerante lentilelor de contact. Viscozitatea colirului nu trebuie sa depasesca 25-55 cP, iar indicele de refracie sa nu fie difrit de al Incrimilor (w 1,334-1,337). Se folosese metilceluloza, carboximetilceluloza sodica, hidroxipropilmetilceluloza, alcootu! polivinitic, polvinilpiolidona dextranii ete -tensioactiv: se folosese drept umectanti, de obicei neionici (polisorbat £0). 3.3.182.1.3.Produse farmaceutice uri penird och, Sunt solu, emus (rar) sau suspensi, sterle, eotoniee Se administtoaza pa] frst nei pictur in sacl cooonjuncivl, Dezavantajl major exe bio sponbiltitenredus, duran ura de actiune. Daca este nevoie de sustnerea efectul, administrarea se poate face la intervale msi ume, uneori chiar de 30 minute ( unele amtbiotice). Solvental obisnuit este apa distilta,uneori uleiul [vege In cea mai mare parte se prepara solu. Se conditioneaza in acoane ey sistem de picurare, dey Th caiegoria solutilor fac parte si baile oculare care se prepara in eantita mai mar (cca 50-100 Suspense se prepara dupe regulile prezentate la cap.Suspensi asgurind caltatea de medicament oftalmic. Suspensile ofalmice nv au actiune prelungits, datorita marimiireduse a aparticulelorimpuse dle farmacopei ( micronice) cit si datorita dizolvart rapide prin miscares pleaapelor. Uneori se conditioneazapulberi(iflizat) din care se prepara ex temporae solutia sau suspensia oftalmic, inguemte oftalmice. Prelungesc durata contactului cu. comeca, dar din cauza unei vizbilitati reduse © produc, se prefera administrarea in timpul noptii,Vehiculele sunt vaselina, uleiul de vas lina, stevlizate.Trebuie sa asigure etalaren i prezenta unui emulgator este nec Teebw's 5a se tope reglile prevents s ‘cap, Preparate dernatol gee, \ sat otal sigurind cata ie colulii perfuzebile oculare se folosese peru spalarea continua 2 globulyi ocwla snedicumentoasa, ( lavaj continuu) eu debit lent (3-6 ml/ora) sat unei soluti ofalmice, “Zoli injectabile si soluit periuzabile pentru administrare intraoculara se prepara cu caraceristicile iedicamentclor de uz parenteral.Este important ca adjuvant se fie redusi la maximum, daca este posibil Sa nu se foloseasca, deoarece pot fi ritanti pentru anumite formation intraoculare/ Se folosesc solutii cu ina, carbatol, alibioice, conicosteroii, sa solutié perfuzabi pentru spalarea cisnpului operatorTehnologie farmaceutica industriata concentistii de clonurs de sodiv inte 0.6 st 1. hiipotonice. De accea solutile hipotonice se izotoaizenea, ecit in masara in care abateres de fx i2otenie ar leza epit lacrimal -foiosirea agemtilor de crestore a viscozitetii pentru prelungirsa contactului cu curneea, seu # agertilor ‘ensicactivi ca umectanti ar putes aves efecte favorubile, dar trebuie evitate atuneci cind pot conduce la interactiuni cu substanta medicamentoasa din care absorbiia s-ar face dificil. Tensioactivit tensiunea superficiale si prin aceasta si marimes picasurib de lich { cu cea 20%). 33.18.2.1.2.Formularea medicamentslor oftalnice Fosmulsrea urmares s2 asigure cafitatea medicamentului oftalmic: Este nevoie caine di -puritatee are o importante primordial. cerinta pemru aceste medicaments fiine ste! Si de o puritate chimica exprimats de limitele impuritailor chimice, cit si lipsa particuleior soluti, Sterilitetea colirelor este cersts de riscul infeetilor cu Pseudonsonas aeruginosa cs erermina pierderea vederii in cazul instilcit pe un ochi cu comces lezata Se asigura in eazu Uunidoza prin sterilizare prin autoclavare dace substants este termostabila, sau prin filtare pris raembrane fitrante ( porit sub 0,22 micrometr) daca substanta medicamentoasa este termolabila. In cazul colirelor milkidoze sterifitatea se asigura prin adaugarea unui conservant bactericid si fungicid (borat fenilmercuric, clorura de benzalvoniu.acetat de clothexidina, ete) si conditionarea medicamentului in ‘acon sterilizat prevazut cu sistem de picurare. Lipsa pariculelor strane la soluti se asigura prin filtrarea medicamentului -stabilitatea chimica a substantei medicamentoase este un al care asigura prezenta_acestefa in lmitele prevazute, pe toata periouda de valabilitate n medicemen Degradarea substantei medicamentooase poate avea fae prin procese de hidrotie etc. La preparare se iau masurile adeovaie hidroiiza ( fzostigmina, sulfur de etropina, clorhidrat seu nitat de pilocarpina) sau (pitocarpina) ; folosirea de antioxidan ru eviterea lor { realizaren unui pH slaa seid = onizant, Stabifitaten fzica 2 ige la cap. Suspensi boric poate asigura ch pR=S si sa fle folosit 0 i eterogen { suspensie) se ssigua prin macuri advovate inocuitatea produsului medicamentos va asigura toleranta ta administra, Ace iaoconizarea colirelor hipotonice. sclutii sau suspensit ( metoda s-a descris lx realizarea unui pH fiziologic daca aces! cru este posibil,atfel se va asigura pPt de substantei active, prin gjustare; indepartaree particulgior straine ( fltrare}; fatnsin medicamentoase mai putin irtante { nitrar de piloceroina i ficients terapentica am weree substastel medieasnentoase dovedite in afectiunea care trebuie Gatata si asigurarea biodisponihilitatii oculere prin mij dicamentului ce ssigura grin Materiie prinie Naterite prime folosite sunt subsianta medicamenteacs, veiculul si adjuvant, presana si resipie sonditicnare. Substantele medicamentoase se farmacocinetice si_farmaceut (pilocarpina, timoloi), wide “uoresceina (diagnostic) cele ev sctiune fa bile. Clascle cele 2 jee (astopina), antiseptice, antb!Teinologie formaceutica industriala jonice ( Smart Hydrogel, Gelrte),folosirea de emulsiule/apa (Timoptic XE) ,folosirea de lipozomi, nnanoparticule suu microsfere. In acest sens poate fi mentionat studiul pris care s-au preparat microsfere din polimeri naturali biodegradabili,albumina si gelatina, si in care sa incorporat pilocarpine, agent miotic, antigiaucomatos, si care sau adminis t la iepuri, doterminind farmacocinetica si biodisponibilitates oculara pe baza _masuratorilor efectului farmacologic (2). Microsferele au avut o marime sufficient de mica pentre a mu putea fi detectate de ochi ca particule straine, dar suficient de mari spre a rezista drenajului lacrimal. Masurarea diameteului py farmacocinetici ai raspunsului Modiicarea iemetrful pupitr Fig.3.40.Profilul efectului miotic dupa administrarea unor doze egale de azotat de iepuri sub forma de solutie apoase (cercuri negre), solutie apoase cu agent de crestere a viscozit ED BIRO LO HT 30 Timp (min) lar a permis evaluarea efectuiui farmacologic si calcularea parametrilor ilocarpina la (sinn grafic x), suspensie de microsfere de gelatina (triunghi) si suspensie de microsfere de albumina (patra). Tabelul ne.3.8. Valorile medii ale parametrilor farmacocinet pilocarpinei administrata sub forma sistemelor disperse in ochi la iepuri (formularile 1-4: solutie apoasa, solute cu agentde viscozitate, dispersia microsferelor de gelatina, dispersia microsferelor de albumina) jmula- | Varian | Tmax Tania [TB abs [Teli | ASC BDeshine rea maxima a | (mis) (aia) (in) (in) oro) | cs) iamesrului pupilar (aD?) 2 a ne] a8 30,95 196 ie 73 Ti26 Wt 67.28 281 0 18.4 3447 [78.25 | 446 138, m4 36.66 108,28 | 647 Studio! a aratat ca dispersile apoase oculare ale pilearpinel in ih, f2Fepsri, prelung albumina instlate ia ¢ fe ul formacotogie in co rporata in microsferele de gelatina si 1 solutiile apcase ale piocampinei, cu sau fara aycat ¢ crestere a viscozitati, S-a constatat ca paramtrii farmacocinetici au earacieristicile’ unui produs cv aspucsul biologie, 0 intirz fotositea tnsportorilor coloidal Pentru formele farmaceutice co lace si impiedicarea re une prele alegerea substantel medicamentoase cu props de repart preperarea o rselizarea izatoniei sia unwi pH apropiat de ita, dovedita di 4 apatite’ efectutui mavim, dar 0 crestere a intensitati sctiuni: prin cial colire, se pot Iu ati convenabile traversar lipide/apa favorabi! traversari acesteia iului le un pH favorabil actiunii farmacologice ( 7. fizico-chimia si nu prin tamponare, spre a grabi_aducerea la pH fiziok -2 unui colir intent, datorita substantei medicamentosse, ) sau ajustarea la pH de stabil de catte si resterea timpului de injumatavire a va nasuri pentr cresterea nul tampon alTehnologie farmaceutica industriala lipofil, de unde va aves loc distribuirea in segmentul anterior al ochiului unde se gasese tesuturile tints pentru actiunea farmacologica, Solutiile oftalmice au inss deseori un pH indepartat de cel optim pentru actiunes farmacologica ¢ pkT*7,4} spre 8 asigura stabilitatea ica a substantei medicamentoass, Acest fant este shiectiv orineipal in formulare, realizares pi siabilitate fizico-chimica, dar este prev. 2 reslizat priv sjustarea pH-ului si ne pric folosires a lor tampon, Ja acest fe, si pues aduce rapid vulaatee pH-uiui coliului instilat le pH-ul neutre favorsti & Un colir tamponat cv sisteme tampon it cute Rziolngice ve fd se prin declentar 0 alla modal fate de ce repanttie lipides aetratich p Astieldipivaiait epi ‘Marimea biadisponibilitatit ocwlare depinde si de ali factor. Sa eonstatas astiel @ aosort substantelor medicamentoase hidrofile in cazu sdministii coliruin: pe 0 comme I inflamator Administrares medicame als scopul taterit afeewuni foloosita.in = spunzatr si sSingelachi se fa Fact iehnofogici care pot infiuents bindisponibilitatea acciare re pot interveni in absorbtie substantelor medi ase im segrieatsl 3, biodisponibilicaiea eculara dupe institaree. medi ilitadi oculare s-au Iolosit diferite Datorita factorilor multi amterior af ochului, discus) ame depaseste 1-2 % din doza apticata topic. Pentru cresterea biodispont incetcari Unele se refera a tipul forme: farmaceusice Folosirea unor agenti de crastere ai viscozitati_colitcior _ (hidroxipropilmetiteetuleza, ‘arboximetilceluloza sodica, sleooiul polivitie, acldut potiacrilie-Carbopol}. In cherie proparare omercalizate evista astfel de agent, Towsie:cctul lor este minim, Folosirea unguentefor sex gelor, Jetermina © usoess prelungire a timpului de rezidenca procornesta ( Pilopine HS gel). Ineerceri folosi aoceleratori de po vetrare wu 5-2 soldat cu rezultate practice ate:itacaraeteruuliritant Folosirea de precursori medicamentosi are unumitesuceese ( Propin). Inceccarile mai noi cu ssteme terspeutice cu cedare conteclata ay dus la comercializarea woul imetent {insert insoubil ( Ocusert) di care pilocarpins este cedata eu viteza constanta pe durats unei saptactai, clementu! de contol al cedari find un film polimeric sintete cu porozitate controlsta, Dini implantete ~ solubiles-2comercalizat produsul Lactiser. - ~Cercetarile mai noise axeaza pe folosirea uncesiseme de formare in stu de geluri din care se se cod lent substanta medicamentoasa, dupa insilarea lor ca lichide , prin modi 446Tehnologie farmaceutica industriala Factor responsabili de micsorarea disponibilitati farmaceutice oculare @ produsului medicamentos intl, arata ea 0 diminuare a acest fenomen poate fi efectusta prin adminstrarea unei singure picatur de medicament lichid de aproximativ 20 microltri, administrarea de colire bine tolerate proprictate ssigurata prin modul formulari, si luarea_unor masuri de prelungire 2 contactului medicamentuiui cv comnees spre a prelungi durata absorbtiei favorizind biodisponibiitatea oculara. Acestuitim obiectiv se poate face prin folosirea unor vehicule mai viscosse,folosirea unor sisteme farmaceutice microparticulate ipozomi, nanosfere, microsfere), sau a unei medicatiidiferite; unguente, implante, perfuzi ec Absorbtia intraoculara prin cornee ‘Comeca este compusa din structuri suecesive avind proprietatidiferite: epiteliullipofl, stroma hidrofila si endoteliul lipofil. Att epiteliu! cit si endoteliul contin de 100 de ori mai multe lipide decit stroma, ‘Aceasta structura este factorul fiziologic major care influenteaza patrunderea substantelor ‘medicamentoase prin cornee in umoarea apoasa spre a realiza biodisponibiltatea oculara, ‘Traversarea comeei depinde de proprietatile lipofile sau hidrofile ale substantei medicamentoase. Structra sa chimiea ar trbui se asigure pe lings interactiunea cu receptori specific si un echilibru al propriewtlor lipofile si hidrofile, care sa-i permita sa taverseze comneea. La multe medicamente oftalmice exista un echlibru al formelor ionizate si neionizate. Formele neionizate sunt mai solubile in de, fapt pentru care absorbtia lor prin comnee este crescute fata de a formelor inizate. Proporta de molecuie neionizate este dependenta de pKa substantei medicamentoase si pH-ul mediului , conform ecuatiei Henderson-Hasselbach. Pentru substantele medicamentoase bazice, cum sunt uncle redicamente importante in medicatia oculara ( alealoiz), pKa - pH = concentratia specilorionizate / concenatia spesilor seionizate . Presupunind ca se admioistteaza 0 soluticapoasa de closhidrat de pilocarpina, in filmul lacrimal precomeal care are pH=7.4 va exista un echilibry intre forma ionizata si neionizata(pilocarpina baza). Moleculele nconizatestrabat usor comeea, in timp ce molecule ionizate su se absorb (fig3.39). G-=—G Ae ‘rome hidrofile vor ioniza si vor putea strabate wionizate din epiteliu vor ioniza si vor 445menivens Deso erecestal Fig.3.38. Structure corneed celule st reprezinta cca 10% din Eplteiul este de nud din inter‘or, de '2 wembrau 1 lipidice este format dia mai multe strwar! de at ( e2a 24 9:0) prtu vel sgrosimea comeei ding: Dazala. Stroma exie lo raivra ier inno cea 90% 6 es wortesi. Se eompune 2 » visas: Eng separata de spite s ane Bomawn Jar de endatetu pei membrera Descen: find 0 sarecturs de ore regular, 8 endotutivl 0 Al conjunctved) ‘Administrarea locals a unei forme farmaceutice oftalmice de obicsi in sacul conjunctival inferior, este urmata de interventia unor factori care pot influenta biodisponibilitatea substantclar medicamentoase, Preparatele cel mai freevent administrate sunt picaturile pentru ochi. Farmacocinetica substantelor medicamentoase din produsele farmaceutice instlate depinde de factorii care influenteaza cinetica substantei_medicamemtoase in sacul conjunctival, de permeabilitatea comeei fata de substante ‘medicamentoase side cineice climinarii substantei medicamentoase de le locul apiicariisi din och Un factor care infiuenteaza disponibilitatea subscentei medicamentoase in fiimul tacrimsl precorncal este pierderea se prin fisura palpebrala in canatul nasolacrimal, Sacu! conjunctival contine aproxinsativ 7-9 microlitsi lacrimi. Viteza tumoverului fziologic este c lacrimal este cea 1 microlitu pe minut. Cantitatea maxima de lichid care poate fi retimuta Conjunctival este de cea 30 microtitr. Intrucit 0 picatura de oolir are cea 49-50 microlitr, o pare dio acesta se pierde imediat dupa instilar=. Cresterea volunilui de lichid is sacul conjunctival éezermina drenarea lacrimala,intensificate de clipe. = cate poste inflventa disponibititatee ceviara cute reflex de. fac lace mare determina o producte spurt de faesimi, prin eanaiele de evacu: tov, aangind i din cantistes de substanta medicamentoasa insvlata, Fenccnenu! ami ‘gusiol coliruiul fara ca e! sa {i fos: administeat re postbits 2 disponibiliteti ceulare 2 medica: ala si bulbare mel medicamenscse sirguin perifer,Tebnoiogie farmaceutca industriala ‘Sclerotica este opaca, dar in partea anterioara devine subte si transparenta si formeaza comeea, iar in ‘partea posterioara permite iesirea nervului optic, Sclerotica este acoperta ca si fata interne a pleoapelor + conjunctiva, bogat vascularizata, si care formeaza cute la nivelul forixului superior si inferior. Aceasia zona acoperita de conjunctive formeazs sacul conjunctival unde sunt aplicate de obicei preparatele oftalmice topice, Coroide asigure nutrtia globlul ocular. Are © patura externa pigmentate, sclerotica, si o patura vasculara, Portiunea anterioara a coroidei formeaze corpul ciliar, 0 portiune sgrosata aleatuita din cule radiare. in partes anterioara coroida se cominus cu irisul. o membrane neteda, colorata, care la mijloc are un orficiu numit pupita. Coroids, corpul de natura nervoasa, situatz pe dinauntrul giobului ocular . Es fare si irisul formeaza ansamblul cuveal (uveea). Retina este © mem cuprinds elementele receptoare pentru fumine, Cristalinul este lentile biconvexs, asezata inapois irisului.sce lipsit de vase si fre nervoase, Are o consistenta de gel rigid. Segmenul anterior al ochiulut are douasubdiviziuni: camera anterioara situate intr iris is endoteliui camera posterioara situata inte iris sieristain. In ambefe camere se gaseste un lichid apos si corpul lar, umoarea apoasa, Inapoia cristalinuluiintre cristalin si retina, se aila o camera mai mi vumoarea sticloasa in care se gaseste o substanta gelatinoasa, transparrenta ( acid hialur sascopelizaharide). Anexele glebului ocular sunt sprincenele, pleoapele, aparatul lacrimal si locomotor. Aparatul lacrimal c nale, Glands lacrimala este situate it unghiul supero-extern orbitel, Secretia lacrimals care se scurge continua impiedica, prin miscarea pleoapelor, uscarea imal precor le se aduna in unghiul intern, inte-o imal, De aici, prin dou oi male care se ungse , inte portiune distata, sacul lacrimal. Sac preluageste in jos in fosa navela unde se desehid. medicatia lovala interesezza comneee si conjunctiva. Formele parenterale se adminisirea subconjunctival, sub capsula Tenon, sau retrobulbar, sa in timpul interventiilor chirurgicale, in interioral ‘chiului la nivelulinterventit efecruat. Jn cosa ce privestecircutatia sanguine oculara, se remarca cele doua anere , vaseie retine! si vasele care Jn coroide si zona uveola anterioara este colectat in vend orbitala care este in conjunctivele, iar singele din sclerotica posterioara este colectat in sau uveale, Singele sgutura cu venele subzonjunct, ciliare posterioare. Plexul venos af scleroticii comunica cu venele subconjunctivale si conjunctivale precum si cu umoarea apoase prin canalul Schlemm. ° covlara a medicameniclor «Aalr-ee, ie deos-bita merita structure comeci prin impuitanta sa pentru shsorbtia si biodisponibititatca Corseea rste alcatuita din niai multe tesuturi suprapuse,‘ipsite de voseularizatie, branes find efectusss prin imbibare in eiementete si lichidele invecinate (fig.3.38). La om grosimea corneei este eca 0,5 mm in regiunea centrala, Plecind de Is fa anterioare epre fata posterioare a comeei se pot deserie sase tesuturi cesentiale: epitetiul, membrana bazsla, membrane Bowman, srome, membrana Descemet si endotTehnologie farmacentica industriala Uncle dintre acesten sau descris in capitole separate . in acest capitol se vor prezenta picarwiie pentra chi, nas si pentru wechi, in care noe conceit biofarmaccutice au completatprincipilie de iSrmulace si Preperare curoscute in mod traditioaat, celellte tipuri de produse svind reguli de preparers cacucteristice solutiflor in general, 33.1.8.2.1, Nedicamente ofiatmice Medicamentcle oftalmice cuprind preponderem picaturile pentru ochi ( colire) folosite pentru diagnosticul si tatamentul bolilor de ochi, dar si solutii perfuzabile, soluti injectabile, implore oculare ‘moi sau rgide, soluti sjutatoare peniru wilizarea lentlelor de contact, unguenie oftaimice, aerosol, eta Medicatia oftalmica poste fi topica intraoculare (inject, perfuzii), precum si medicatie orate cu efeet la nivel ocular, Calea de administrare necesite produse cu o formulare adaptata particulsritatior administra si tipuiui de produs farmaccutic. In fecare caz in parte se procedeaze la alcgeree substantel medicamentoase, « proprietatlor sale Rzico-chimice si biofurmaceutice convensbite si a caraser de cedare realizate prin excipientii alesi, Regimui de administrare va tine scama de caracteristci farmacocinetice ale compusului acti si de partieulariatite de cedare din forma fermaccutica (1-8), Modicatia oftaimica nu este reprezsiitata de © proporiie apreciabila de preparate in ansainblul formelor farmaceutice, dar se adreseaza unui organ deosebit de sensibil. Din acest motiv asigurarea steriliati preparatclor oftalmice, inocuitatea Ia administrare, e calitate care trebuie conferite pit 33.1.8.2.1.1 Aspecte biofarmaceutice In scopul formutari judiciosse, pe linga proprieiaile fizico-chimice ale substamelor medicamentoase, un clement important il constituic alegerca proprietatlor biofermaceutice convenabile. Pentru aceasta esie nevoie de cunoasterea structuri anatomice 2 ochiului si a barierelor care se opwn patcunderii subsiantelor medicamentoase. Globui ocular este inconjurat e wei tunici suprapuse (fig.3.37) : pomind de la exterior spre interior cesta sunt tunica fibroasa ori sclerotica, wunice vasculara sau coroids si tunica nervoasa sau retina. comers posterioara cones eternaTehnologie farmaceutiea industriala Soiutlt extractive fitoterapeutice, Exista mai multe categori: solutii extractive aposse ( macerats infuzit si decocturil; sincturi ( solutit extractive hidroaleoolice), si extracte Muide. Prin concentraree extractelor fluide se prepara extraete mai si extracte solide Materia prima pent obtinerea lor o constituie produsele vegetale useate (sar proaspete) Prin useare celulele vegetale mer, membranele biologice se dezorganizeeza, dar la umectare cu solvent ‘re loc 0 reparttie © principiilor active intre doun faze nemiscihile: continutel celular si soive procesele fiziso-chimice care au loc in extractio sau prezentat le cap.1.3.Jn procesul extractiv se ie © extragere selectiva si cantitativa a principiiior active . tn acest sens se at prevazuti de farmacopee: proporia de produs vegetal, gredul de maruntire al avestuia, lumectarea preslabila; procedeu! de exiragere folosit; temperatura de luera si durata extractiei; agitarc pH-ul: ete Cbrinere soluior extractive apoase depinde de natura produsulul vegetal si proprieatile fzico-chimice , Acestes determina alegerea unuia din urmatoaree procedee: wnacerarea, infuzars sae decostis, procedee deseise de furmacopee. Solute exvactive apoase , macera, infuzii sav decosturi se foiesese ca vehioule te. prepararea potunilor Prepararea tinctutlor, solutit excrative hidroslcoaice din produse vegetal, se fae prin macerare, macerarerepeiata sau percoare, dupa th deserise de farmecopes. In industrieexista modificari 2 procedeulul de percolare, peniru evonomisirez solventulul si crestevea randamentalvi de estracte, Tinctuile se folosese in preparate de uz intern ( potiun) si mai rar ea atare sub forma de pieaturi Extractele fuide se obtin prin macerare, macerare ‘epetata sab pereolare dups o hia modifica faa de tinctur, prevazute de frmacopee, jar uncori prin is solventul care e olosit is obtinere. Extractele moi si uscat se obtin dia ca prin maccrare, macerare repeiata sav percolare, concentrarca ucesinia si in fe potiuni) far cele useate in pulber! sau . te stractiva proparat tractele se folosesc in mecicameate ih 2 solide \ PPreparatele medicamentozee lichide pentrs uz exter cuprind o gama variata de produse picaturi pe it ps chipin penn sas, etn pe rch repre parr tame! oor fet al Ei le. gargarisme, colweerii), spalaturi (ape de gura, spalaturi vaginale bal comprese ett,Tehnologie farmaccutica industriala RTS RATE Pere Sra ASLOR _ t re eee tan. esa Coaee L__onomomne vow | [eer —_— t Lise | amcmcns | | aa || 5 cae ES J | a | | | Fig3.34. Schema a unor etape in fluxul tehnologic de preparare a siropurilor ‘Ape aromatice. Sunt solutii apoase obtinute prin dizolvarea uleiurilor voiatile in apa saw prin distilare (anirenare eu vapor de apa) si sunt destinae liar ca vehicle pena medicament G= Uz imery In dustrie se prepra solu hidrolcoolce(aquae decerples) care se Gikiaaz cu apa 9 la BIGHE Prepararea apeior aromatice se preteaza Ia tchnologii indusiiale(fig.3.35, tig. 3.36). 2, tus; 2, conden; 3. ein, Fig, 3.35 Schema a procedeulu' * oF+wre s apetor aromatice si a separariiuleturilor volatile 340,‘Yelmologie fartaceutica industriaia Piceturi de w2 oral Sunt solu apoase prepare en subsite medicemenioase puleric wetive, Se Yo) dministreaz in pcr cr sjutorl ni instar eaten, ya) Elise } Sut solutii medicamemtoase cu un continyt de substante medicamentoase puter zetive intr-un veiicul ‘eoolic, Se adininistreaza cu ingurita savin picatur, ‘Soli buvabile conditionate in fole, Solutile huvabile conditionste in foie sunt medicament Hichide, solutit apoase, in doze unitare, Ls preparare se asigura stabilitatea substantei medicamentoase, gustul jy.) Jnlscut st seria produsului, De obieet fooma fiolei din sicla este cilindrica avind ambele eapete DM Jeiilate si inchise, Pentru eliberarea medicamentului se taie ambele capete ale fiolei. Pentru evitsrea formutii de cioburi de sticls, se folosese flole auto-casabile, avind © zon subviata, marcata de un ine! al sau Cu un punt al {lumina care usurewza tienes. (Pulberi sau granule pentru solutii_cau_suspensii orale.]in cazul unos substanie medicamenioase TPaBTie in solu apoase, se prefers conditionarea acesora in forme sweat, Gar in morveml lilizari se edivga 0 aunts caniate de apa penieu a obvine o soluie sat 0 suspensie , ca gus placut, cae se onions co neu (Pubenepoae fia ar yamlle Ge biel sit oben ‘Siropuri. Siropurile sunt preparate apoase cu un contin ridicat de zaher, avind o consistenta visenusa. si sunt destinate adnvnisiraié interne. Se prepara de obicei din zahar in eoaceutratie epropiats de 6: | densitwesa 1,32 prin care se asigura gi 0 proteetie antimicrobiana, Se folosese uneoti sirop \isperserea nor polimeri hidrosolubili si indulcire cu eduleoranti prin ici, Siropuzile pot contine Ssubstunts medicamentasse, iar atanet cind nu contin princi uetive se folosese pentru corectarea pustului woe patil rurarex siropolul din “ala (siropul sinplu) se face prin dizalvarea zaharalat Teal Terhere ceva iinule, confor prevedeilor fsttascopeei,cind are lve si o elarifisare prin precipt albuminelor vegetale din zahar. Prepararea Ia rece este do dwata mai mare, exista rise. sporit de contaminare micvobiana, dir siropul mu sufereinvertizea Qa zahar invert, usor fermentescbil) care are Joe la cal Prepararea siropurior se face fie prin dizolvares zaharulu into solute unedicansentoass (sirop de hatsm ce Tolu). fe prin amestecarea siropulisimphs cu soluis medisamentoasa (sirop de codeina 0 prior la eae concenttatia in zahar ese mai taica de 65% enista riscul eantainari imirobiene, de acsea esie-necesara adaugatea de conservangfprevazuli de famnacopee ( nipuescr) Preparares siropnrilor se preteaza [a TehnaTogi-indseise ig 3.33, fg 3.34), Fig.3.33 Schema a unei install industriale de tancuri de digoivare @ zaharutai si altor componente peniru preparares sropurilor ayTelmologie farmaceutica industriota tut de conditionare se inchi sf patrunde in Saterioral flaconiui, iar 2 do. derit, Se realizeaza vid in recipiett, ceca ce flacon. Nivetul lichidutui urea pina ajunge te niveic) tubului de evacuare, excesul fi circuit. Tn sistema gravitate- vid tancul de stocare a lichidului ese situst deasupra niveluiui s e umplere incit gravitatca si presiunes negative realfzata in recipient constituic forts de deplesere o Tichidulyi. ja provedenl presiune-vid se exercita © presiane pozitiva asupra lichidulai din tance! de slocere, ceea ce sureaza umplerea chiar si eu lichide ou viseozitate ceva mai ridicata na din problemete tehnice care epar in timpul umpierii este formazea de spuma. Acest i replecut Ia masinile cu mare viteza. Evitarea feo ‘se pote face prin achizitonaces de wmplut cu vieza corespunzaoare, cy evitaree iniroducerit scrui ja sistemu) de umplere se sisteme meccnice de indepartare @ spumei, O aita problems 0 ‘ind inchide BIELIOCRAFIE I Boylan J.C:Liguidscap.ASin: The Theory and Practice of Industrial Pharmacy, LiLo H.Lieberman, LL Kanig, Eds.,3-rd ed..Lea &Febiger, Philsdeiphie, 1986, pS? M.R: Sclutioas, cap.14 in: Pharmaceutics, The scieace of dosage form cesign, ME.Aulton, d., Churchil Livingstone, Edinbourgh,1988,p.254 3.Leucute S.E.Tehnologia formelor farmaceutice,Editure D: ia, Caj-Napace, 1995 4.Le Hir A:Pharmacie galenique,7-¢ ed., Masson, Fans,1997 S.Popovici I, Lupuleasa D, -Tehnologie farmaceutice. voi ditura Polirora lasi,1997 6.Mariin &.-Physical Pharmacy, " ed. Lea & Febiger,Phiiadelphis, 1993 7xxxFarmacopeea Romana ed. X-a B.Leucute SE, Preda M., Achim Mz Prepararea medicamenteior. Editura Universitare “Yuliu Hatieganu”,Ctuj-Nepoca, 2000 9.Stanescu V,;: Tehnica farmeceutica, Editura Medicsta, Bucuresti, 1983, pluie extractiva, Contin eduleoranti si gromatizant. 438hbecFA dna Lecone (Olea Saute) ALM hole L603 SUPOZITOARE Supozitoareie sunt preparate farmaceutice solide, care contin produse unitare din una sau ‘ai multe substanje medicamentoase, destinate administrarii pe calea mucoasei rectale, vaginale sau uretrale. Supozitoarele se topese sau se dizolva la temperatura corpului, exercitand o actiune locala sau sistemic. functie de calea de administrare au forme, mase diferite si se numese: = supozitoare rectale, au forma cilindro-conica ~ stipozitoare vaginate, au forma sferica - supozitoare uretrale, au formé cilindricd, ascufite la un capat In functic de gradul de dispersie a subsianjei medicamentoase supozitioarste pot fi: +s sporitoare solu - supozitoare emulsii, de tip A/U sau U/A - supozitoare suspensii - supozitoare polifazice Prepararea supocitoareleor Metoda de modelare manuatdi Se aplict Grecvent in practic’, folosind drept excipient untul de cacac Metoda de preparare cuprinde urmatoarele faze - calcularea cantitatilor necesare de substanje medicamentoase si de baz de supezitoare ~ alegerea unui mojar corespunzitor - pulverizarea substanjelor medicamentoase si maruntirea untului de cacao prin radere - amestecarea substanjelor cu untul de cacao ‘btinerea unei mase usor de modelatAceste operatii se executi in conditii de igiend si aseptic. Amesteca: componentelor: substanje medicamentoase, excipient gi alte substante auxiliare, urmregte objinerea sistemului dispers corespunzator, uniform omogen, care va fi prelucrat in supozitoare. Prepararea supozitoarelor prin modelare manuald este un procedeu accesibil, nu necesita aparatura speciala si poate fi aplicat pentru prelucrarea unui amentoase. Pentru plasticizarea amestecului numar mare de substante medi se poate adiuga: ulei de ricin ig %, lanolind 1 g%. Masa plastica se desprinde de pe peretii mojarului gi se aduce pe o planseta, care se acopera cu un strat fin de agent conspergant (amidon, lactoz3. carbonat de calciu). Masa plastic’ se rulezi sub form& de cilindra, uniform de gros si de lungimea necesara incai s& se poati diviza corect in numarul indicat de fragmente, corespunzétor numirului de doze. Supozitoare cu substante dizolvate © serie de substanje medicamentoase sunt solubile in baza de supozitoare. In mod obignuit substanta se dizoiva in excipient la cald si amestecul semilichid se toarnd in tipare sau dupa racire se transforma in supozitoare prin modelare manuala. Substanfele medicamentoase (camfor, mentol, uleiuri volatile) care modifica punctul de topire al untului de cacao se vor asocia cu componente care si conduci fa supozitoare de consistenta necesara. Clorhidrat Unt de cacao a0 se pot prelucra manual Supozitoarele cu clerhidrat in unt de ca prin adiugarea de pulberi inerte: lactozi, sulfat de barfu, etc. Clorhidratul se putverizeazd in mojar cu o cantit (sulfat de bariu), se adauga 10 g de unt de cacao rizuit, se malaxeazi, si se in supozitoare de forma cilindre~ 2 egald de pulbere iner divizeazi in 6 fragmente care se modeies conicd saa torpila. ~2-Clorhidratul se topeste intr-o capsula pe baia de ap fa 53°C gi se amestecd o cantitate egala de pulberi inerte incéizind in continuare si agitand pani ce amestecul fluid (ia inceput) devine vascos idifica, Dupa ra apoi se s se amestec cu untul de cacao rizuit (10g) pulverizeaza si pulberea obtinuta pana la omogenizare, apoi se malaxeaza si se obfin supozitoarele. Spozitoare cu glicero! Glicerol... a soo 88E Carbonat de sodiu anhidre........2¢ Stearina.. 16g, Carbonatu de sodiu anhidru se dizolva in glicerol prin incdlzire pe sita, intr-o capsuié de porjelan, Se adauga stearina, in mici portiuni gi se continuii inc&lziree agitand usor pana nu se mai degaja bioxid de carbon si se clarified amesiecul. Numai 0 saponificare integrala asiguré calitatea corespunzitoare a supozitoarelor, Amestecu! se prelucreazi prin tumare. Supozitoarele solide sunt incolore sau alb galbui, cu o usoaré opalescent’ translucida si cu miros caracterist e de spun, Se conditioneza int aluminin termosudabiie. Se vidual prin in folii ambalez in cutii de carton inscripjionate. Se pastreazi 1a loc ricoros, ferit de umiditate. Supozitoore cu substante emulsionate in cazul substantelor medicamentoase insolubile in excipient, foarte solubile in apa sau ulei, solutiile apoase vor fi emulsionate intr-un excipient ofil. iar cele uleioase jintr-un excipient hidrofil. Se fine seama de si daca este necesar sa Va capacitatea de emulsionare a bazei de supozito: necesard fri si se modifi adauga acesteia emulgatori in concentrati: upozi tip A/U (lanolind, ceara 5-10%, colester si consistenta s punctul de topire urelor. Se utilizeazi emulgatori de 2%, alcool cetilic 5%) sau de WA (lecitina 3-5%, tween).us care se prepara din ceara 4g, Se poate folosi gi untul de cacao com! i colesteral 2g si unt de cacao 94%, xtract de beladond... ....0,02¢ Clorhidrat de papaveriné.....0.03¢ Clorhidrat de procaina.......0,05¢ thtiol, Excipienti Untui de cacao are o micA capacitate de emuisionare a apei sau a axtrectul de beladona se solu iilor apoase, sub forma de cvasi mojar cu o cantitate egalé din amestecul de apa, aicool, zat $i pulverizeaza ratul de papaverina fin puiveri glicerind (6:1:3). Se adaug’ apoi clorhi ju,atate din untu! de cacao si se omogenizeaza. Jhtiolil se aduce peste restul de unt de cacao se omogenizeaza, si se disperseaz’ apoi in resuu! masei, nizare. Se obtin supozitoare omogene, amestecdind pant fa completa omoge vezi ja loc racoros fert de jumina de culoare bruni, cu miros specific. Se gi timiditate. Se utilizeas niru acfiunea antispasticd oare cu antibiotice Sup Antibioticele care se administreaza gi sub forma de supozitoare sunt neomicina, ertromicina. Tehnologia de preparare este cloramfenicotn!, 4 cu cea descrisi Is supozitoare, prin modelare manual sau topire si turnare, cu devsebirea cB se lucrezi prin metoda aseptica. Bazele de : untul de cacao fa 160°C timp de 1 ora, iar supozitoare se sterifizea’ asi amestecurile de polietilenglicoli ta 150°C timp de ior Cleraim! Cloram ‘vat gi se prefucreaz’ prin modelareSIROP URE de zahar, de cot lcontin 40-64% zabar} farmaceutice destinate realizirii de siropuri: - pulberi pentru siropuri: pentru unele produse cu stabilitate limitati, care nu pot fi pastrate sub forma lichida ( ex. unele antibiotice); - granulate pentru siropuri: forme farmaceutice solide care contin granulate bogate in zahir gi substante medicamentoase; = concentrate pentru siropuri: preparate exclusive cu volum redus, obtinute din produse vegetale; se dilueaz’ cu sirop si alcool pentru obtinerea de siropur thse hbo. ak Lusleae 240 -desdblele” Modul de fabricate — — Diiboteo ta toled ib 10 -spumolnpuritté ) toy ~ Siropusi obtinute prin dizolvarea Ja rece sau Ja cald a zahirului in api, Mp sucuri de plante, solutii medi amentoase sau in solutii extractive; tobe ae Si - Siropuri obtinute prin amestecarea siropului simplu cu alte forme a lichide, tincturi, extracte, solutii medicamentoase. Mod de utitizare: - Siropuri medicamentoase-care confin substanfe medicamentoase cu actiune terapeutics; ~ Siropuri aromatizante si edulcoraate, pentru a acoperi gustul neplicut al unor substange sau @ indulc? preparatul lichid; Pentru prepararea siropurilor se utilizezi urmatoarele materii prime: - substante medi ‘amentoase - substante auxiliare: - zahar - vehicule ca: apa distilata, ape aromatice, solulii extractive; ~ adjuvanti:- agenti de mérire a solubilitatii; stabiizantizcotor aromatizanti; eduleoranti cozifianti.ul de lucry la masa prevazuta (m/m)". Prepararea siropurilor cuprinde urmatoarele etay - cantarire; - dizolvare: - completare la masa prevazutfi (m/m); ~ filtvare, eventual clarificare sau decolorare: - conditionare; - depozitare. Siropurile se prepara prin dizolvarea zaharului in apa (siropul simplu) sau fn solutia apoasd ce confine substante active (sirop de baisam de Tolu), sau prin amestecarea siropului simplu cu o soluiie extractivat alcootied ce contine substantele active (siropui de matraguna ), sau cu o solutie alecolici de codeind (siropul de codeina) Zabirul din compozitia siropurilor poste fi dizolvat in apk (sau in solutii apoase): - larece prin agitare sau percolare; lacald. Dizolvarea zahérului la rece se aplic&é in cazul in care vehiculul utilizat confine substanfe termostabile. Se eviti. alterarea substa: telor iO serie idroliza si caramelizarea zaharozei dar prezint medicamentoase, de dejavantaje cum ar fi: - operatia de filtrare decurge cu vitezi mic’: ~ posibilitatea contamintirii cu microorganisme si fungi; ~ nu rezulté siropuri limpezi in toate cazuri Dizolvarea zaharuluj la cald, in apa sau in alt vehicul, este 0 metoda freevent utilizata. Se efectueaz tn baia de api (60-100°C) sau direct pe foc, © agitare prin fierbere menajat in tot timpu! operatiei este necesari . pe sitcontinua, alba joc moderat Dupa dizolvarea zah’h si aromatizante ca atre sau ca solutie 2 Comy jetarea la masa prevazuts siropului i decolorarea siropurilor se efectueaza in scopu Clarificarea, filtrarea ecanice gi substante obtinerii de preparate limpezi, lip balast, de natura albuminoidica din zahar care pot altera siropul. Aceasté operatic se efectueazi @ imediat dup’ preparare, fie dupa un Jor care conjin sucurt ore sau zile, mai ales aul sire aus de cates pu sau alte extracte vegetale Exemple de siropuri | J, Siropuri obtinute prin dizoivarea zahdrului in api 1, Sirop simplu (Sirupus simplex) Zahir. Api distilata vt yyy be 100g fe weet boobs. Mod de lucru ~ Dizolvarea zaharului in ap& se realizeazd Ja inedlzire, pentru a gribi dizolvarea gi totodati pentru a impiedica hidroliza, fenomen care se accentueaza Ja o inealzire mai Indelungata si care faciliteza fermentatia, prio glucoza si fructoza obtinut&. minute, agitind continu, Fierberea siropului se Se fierbe timp de efectueazd in scop de clarificare, cand se indepirtez’ impuritatile de natur’ albuminoida, care se coagulez’ gi se ridicd Ja suprafaié. Spuma formata in timpul fierberi . Daca este cazul se va proceda la clari (> pasta de hértie de filtru 1% sau la decolorarea cu carbune activ 3-: se indepartez: eeein timpul fierberii se poate evapora o parte din apa. in acest caz se completeaza apa evaporata, cu apa incalzita (70°C), la 100g, se amestecd siropul si apoi se filtreaza fierbinte. Practic, pentru a sti ce cantitate de apa s-a evaporat, se determina tara vasului.de preparare. apoi se cdntéreste siropul. Prin diferenta se afl cantitatea de ap in exces sau evaporatd. Siropul mai concentrat se dilueaz’ la concentratia sau densitatea corespunzatoare. Filtrarea se efectueazé rapid prin vati cu tifon si numai cand filtratul nu este destul de limpede sa va filtra prin hartie de filtru, folosind o palnie metalica, cu pereti dubli, de filtrare la cald si acoperita pentru a impiedica contaminarea cu microorganisme. Siropul preparat la cald se toarnd in flacoane si se agita pentru ca voporii de apa condensati pe varful flaconului sa se includa in sirop. Este un lichid vascos, limpede, incolor sau slab gilbui, fri miros, cu gust dulce. Se conditionezi in flacoane bine inchise, in cantithti de pa pastrezi ia loc racoros si uscat. Siropul simplu se utilizeaza ca eduicorant si vehicul fa prepararea solutiiior si siropurilor medicamentoase Siropul simpta are: Densitatea relativa: d® -1,3005-i,3247 Indice de refractie: n® = 1,4464-1,4550 n IL. Siropuri obtinute prin amestecarea siropuluai simpli cu sotutit medicamentoase sax extractive 1. Sirop de codeinés (Sirupus codeini 0,2 %) Codeini.., Alcoot Sirop simplu, 0,2 18gMod de lueru: Codeina se dizolva in alcool si se amestecé cu Codeina baz’ este foarte putin usor solubild in alcool 1:2 ml, astfei c& aicoolul prescris in formula are rol de ropul simple, chubila in apa 15125 mi, dar este foarte solvent. Prepararea siropaiui se efectueaz’ cu fosfat de codeind, solubi in apa 1:4 ml folosind cantitatea corespunzitoare (0,266g ) dizolvaté in 2 mi apa. Nu este indicat’ folosirea clorhidratului de codeind care, flind greu solubil (1:25 ml), ar necesita o cantitate mare de apa. Siropul este un lichid vascos, limpede, incolor sau slab galbui, cu gust ui, fran Conditionare: recipiente de sticla de culoare brand, cu capacitatea pana fa 100g. Este intrebuinfat in calmarea tusei, astm, bron: inted in or extractive ia solutiilor medicamentoase de uz intern gi al sol compari apoase Densitatea relativa: #3! =1,280-1,320 74490-14570 Indice de refracti 2. Si Wp de matrgund (Sirupus belladonnac) Tinctur’ de beladona. Sirop simplu Mod de lucru: Siropurile medicamentoase care se pr & din tneturi cu princip ra de beladon’ puternic active, au o concentratie de 5% tinctura, Tin contine 0,027-0,033% aicaloizi totali exprimafi in hiosciaming. Se amestecd tinctura de beladond cu siropul simplu si se omogenizeazé. Este un lichid vascos, limpede sau alb-opalescent, cu gust dulce gi miros slab caracteristic de beladon’. Se preparl in cantititi mici, potrivit consumului.Conditionare: in recipiente de sticia de cuioare bruna, de capacitate mica. 265-1.305 4416-14496 Densitatea relativa: d? indice de refractie: 3. Sirop de purtocate (Sirupus aurantioram} Tinctura de portocale.... Talc. Sirop simple. Mod A J Tinetura de portocale se ames ucrt ec cu 10g sirop simplu si 2g talc, sterilizat (la 180°C- 1h), se las ta repaus timp de | ord agitand din cand in cand gi se filtreaza. Filtratul se completeaz la 00g ca sirop simple. Tinctura de portocale este 0 solutie extractiv’ objinuta prin macerarea de portocale cu alcool diluat. sigura dis; uleiului volatil din ui se foloseste pentri a Hinetura de coji de portcale, cu rol in clarificarea siropului. Se recomanda s se prepare in cantitaii mici, care sé 9 depigeasck consumul de céteva zile. Este un lichid timpede, gilbui, cu gust dulce si miros de coji de porteale, Co ditionare: in recipiente de si cla, de capacitate mica. Siropul de portocale se foloseste ca aromatizant, corector de gust. mai ales sulfamide sau antibiotice. pentra solufiile cu siruri minerale, afcaloizi Densitatea relativa:fog Corum SOLUTIL / Solutiile sunt preparate farmaceutice lichide care contin una sau mai multe substanfe medicamentoase dizolvate intr-un solvent sau amestec de jsolventi. Se folosese ca atare, pentru administrare intern’, externa sau rvesc la prepararea altor forme farmaceutice. Solutiile medicamentoase au ca solvent: apa, alcoolul,gliccrolul, uleiurile vegetale si sunt intalnite sub diferite denumiri: limonade, siropuri, potiuni, licori, elixire, spirturi, mixturi, picaturi, lotiuni. Solutii cu tincturi si extracte vegetale Tincturile si extractele vegetale pot intra in compozitia preparatelor farmaceutice singure sau asociate cu alte substante. Acestea sunt sub forme farmaceutice preparate din plante medicinale. Tincturile sunt preparate farmaceutice lichide, sub forma de solutii alcooti¢e, hidroalcoolice sau etero-alcoolice obtinute prin extractia produselor vegetale. Extractele sunt preparate farmaceutice obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi, urmati de evaporarea partiala sau total a solventului si aducerea masci reziduale sau a pulberii la concentratia sau consistenta prevazuta. Dependent de consistent pot fi: extracte fluide, moi sau uscate, Solutiile extractive care contin substante foarte active, toxice si stupefiante li se vor verifica dozele maxime. Prepa rea solutiilor cu tincturi si extracte vegetale se efectueaza in felul urmaitor: substantele solide prescrise se dizolva in api, solutia se filtreazi, se adauga siropul si in final se cdntaresc tincturile gi extractele fluide Extractele moi sau useate se aduc in solutie prin triturare in mojar cu o mica cantitate de apa sau solvent, care a fost utilizat in procesul de extractie. -A-Cantitati relatiy mari de extract moale se pot cAntari intr-o capsula in care se realizeaza si dizolvarea. Extractele uscate se pot inlocui cu extracte moi, fluide sau cu tineturile respective, prin calcul stoechiometric, finind seama de continutul in substanta activa. I. Mod de lucru: Fenobarbital sodic. Citrat de sodiu. ‘Tinctura de beladoni.... Zaharina, Apa distilata... Fenobarbitalul sodic si citratul de sodiu se dizolva in 20g apa, s az solutia si se aduce in sticla de expeditie. Separat se dizolva zaharina filtres in 1 ml alcool sau se poate folosi un comprimat, si se completeaz cu api la 100g. Se masoaré 20 picdturi de tinctura de beladon’, dupa care se completeaza cu apa, la masa de 200g Se obfine o solutie limpede, galben-verzuie, cu gust duleeag si miros le brune, bine inchise. caracteristic de tnetura, Se pastreaz in st 2 colicilor Este intrebuintat ca antivomitiv, sedativ gi pentru calma abdominale la copii (antispastic). Il. Mod de lucru: Dionini..... Extract de belador Tinetura de aconit. ‘op simplu. Apa distilati......Dionina este solubila i apa (Ig la 12 ml). Extractul de beladona uscat se va dizolva in cdteva picaturi de alcool diluat Extractul de beladona uscat se dizolva in mojar in cateva picaturi de alcool diluat. Solutia obtinut se aduce intr-un balon peste siropul cdntirit in prealabil. Mojarul se spala cu cdteva porfiuni de apa care se aduc in balon Se adauga dionina dizolvata separat in 10 ml apa gi se filtrazd dac& este nevoie peste solutia din flacon. Se masoara tinctura de aconit in pic&turi (1g= 60 picaturi) si se completaza cu api la 150g, Se obtine un lichid ugor opalescent, galben-verzui, cu gust specific. Se conditionez in recipiente de sticlé brund, bine inchise. Se pastreaza la loc racoros si lipsit de lumind. Se fs ih Colyiolie « aye! ) | Solutii‘apoase cu uleiuri volatile. Ape aromatice (Hy 0 ch 4°, qe ob orath ‘ Apele aromatice sunt solutii saturate apoase de uleiuri volatile, destinate a fi utilizate ca atare, sau ca vehicule la prepararea medicamentelor de uz intern sau extern. Stabilitatea apelor aromatice este limitati, oxigemul si lumina favorizand reactiile oxidative ale componentelor uleiurilor volatile, fapt ce impune adugarea de coloranti ex. nipagin, nipasol. Materiile prime necesare pentru prepararea apelor aromatice sunt: = produse vegetale care contin uleiuri volatile sau uleiuri volatile ca atare; - substante auxiliare: solventi (apa distilat’), adjuvanti (agenti de dispersi agenti de conservare): = materiale si articole de conditionare (recipiente). Prepararea apelor aromatice se poate efectua prin urmatoarele metode: - dispersarea direc a uleiului volatil in apa distilata ~ metoda aplicata in laboratorul farmaciei: - antrenarea cu vapori de ap& a componentelor volatile din diferite parti de plante proaspete sau uscate ~ metoda aplicata industrial Bere permite Metoda aplicataé in laborator este un procedeu rapid, prepararea de ape aromatice in cantitati mici Ulei volatil...... Tralee . 2 Solutie conservanta (35-40°C).. ...1000g conservanti, incalzita la Uleiul yolatil se tritureaza cu taleul gi solu 35-40°C si addiugat treptat. Amestecul se agit puternic 3 minute, apoi din S in 5 minute, timp de aus In intuneric. Dupa 24 ore se fi se obtine solutie limpede sau cel mult opalescent& si dac& este necesar se completeaza prin acelasi filtru, cu apa, la greutatea prescrisa. Pentru a favoriza dizolvarea componentelor uleiului volatil in apa se indi triturarea cu talc. Aceasta serveste la: dispersarea uleiului volatil, clarificarea solutiei, id suprafata de contact intre uleiu! volatil si ay retinaénd prin adsorbtie excesul de ulei volatil nedizolvat. Se recomanda at de . deoarece poate fi contamil utilizarea unui talc sterilizat la e microorganisme. Apa distilaté trebuie si fie proaspat preparata si fart pentru dezaerare Apele aromatice sunt solutii limpezt sau slab opalescente, incolore sau colorate, cu mirosul si gustul caracteristic de obicei uleiului volati! respectiv, cu reactie neutra sau slab acida. Exemple 1. Apa de tei Flori de tei Alcool. Apa distilat........00. 10008Mod de hue Prepararea (pei de tei}urmir obtinerea unei solutii apoase de uleiuri volatile. UleiaT volaii] este conjinut in inflorescentele diferitelor specii de tel in proportie de 0,038-0.4g Florile de tei maruntit mentin in contact timp de 12 ore cu un amesiee de 100g apa si 34g alcool, dupa care se supun antrenarii cu vapori de apa pana se objin 1000 g apa de tei. Apa de tel esie un lichid incolor, ¢ 1 miros puternie de flori de tei, cu pH usor acid sau neutru. Se conditioneza in recipiente de sticla, de culoare finchise, a abile. Se foloseste ca vehicul aromatizant, diaforetic in a bruna, pline, bine and capacitatea de 250g. Se ambalezi in cutii de carton inseripti cfiuni ale aparatului respirator (bronsite), calmant in stiri nervoase, in gargare, spalaturi bucale, maschez gustul si mirosul nepkicut al unor componente, are si actiune carminativa, antispasmotica si sedativa. Este deposi fumina, Sub influenta oxigenului din aer, a luminii, e&ldur at la loc ricoros, lipsit , uleiurile volatile se oxidez& ducand la aparitia de precipitate in apa aromatica si la schimbarea pH-ului, culorii, mii cat saul care ska ului si gustului. Apa aromaticd care are miros modi pierdut aroma nu se mai foloseste. H. Apa de ment Ulei volatil de menta. Tale in Apa de ment se prepari prin dispersarea cu tale a uleiului volatil de mentaé in solutie conservanté. Uleiul volatil de menté se obtine pi hidr ‘odistilare din frunzele si var farile aeriene inflorite ale piantei. Uleiut volatil de ment se dispersez cx tale intr-un mojar, se adaug& solutia conservanta incalzita la 35-40°C, treptat. Amestecul se agita puternic,= 3 minute, apoi din 5 in $ minute timp de 0 ord, dupa care se las in repaus, la intuneric. Dupa 24 ore se filtrez& si se completeaza la 1000g. Se obtine o solutie limpede sau slab opalescent’, incolora sau galben- deschis pana la galben verzui, cu miros caracteristic de ment si gust arz&tor, racoritor, Uleiul de menta este un antiseptic, anestezic gi antispastic usor, avaind gust plicut, ricoritor, ceea ce face ca apa de menti s& fie utilizata ca aromatizant si carminativ. cli, brune, de cel mult 100g, pline, Conditionare: recipiente de st bine inchise. Se ambalez in cutii de carton inscriptionate. Se pastreaza la loc racoros $i ferit de lumina. Solutii cu solventi anhidri: ulei, glicerol, glicoli Solufiile medicamentoase cu solventi anhidri prezinta o serie de avantaje: - un numar mare de substante medicamentoase insolubile in apa se pot prepara sub forma de solutii - solventii anhidri confer substantelor o stabilitate chimicd mait - nu sunt medi bune pentru dezvoltarea microorganismelor; - asigura mentinerea substanjelor un timp mai indelungat la locul de aplicare. Cei mai utilizati solventi anhidrii sunt: uleiul de floarea soarelui, glicerolul, propilenglicoiul gi polioxietilenglicolii lichizi Solutii uleioase Uleiurile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide obtinute ntelor active in uleiuri grase de natura minerala. prin dizolvarea subst vegetal’ sau animala, folosite pentru administrare oral, pe piele sau mucoase. Ca solventi se folosesc: uleiuri vegetale (uleiul de floarea soarelui, ulei de ticin), uleiuri animale si uleiuri minerale