Sunteți pe pagina 1din 7

Ghid

pentru elaborarea lucrărilor practice cu caracter aplicativ, întocmite de fiecare


absolvent al cursului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă – nivel mediu.

Lucrarea nr.1 : Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă

Corespunzător activităţiilor specifice întreprinderii de care aparţine cursantul, se alege un loc de muncă cu
activitate/activităţi proprii (ex. atelier „sudură”, depozit materiale, laborator analize medicale, atelier proiectare etc.),
pentru care se întocmesc Instr. Proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă – IPSSM.
Primul pas:
Descrierea locului de muncă: ( …denumirea locului de muncă… )
- amplasare, spaţiu, nr. de lucrători, dotare, activităţi desfăşurate ;
- calificarea lucrătorilor corespunzător sarcinilor de muncă stabilite;
- starea de sănătatea a lucrătorilor relevată de fişele de aptitudine-medicina muncii;
- surse de energie utilizate la locul de muncă;
- descrierea sintetică a echipamentelor de muncă (caracteristici, mod de funcţionare ), accentuându-se acţiunile
şi interdicţiile ce trebuie întreprinse de operator.
- descrierea sintetică a echipamentelor de muncă, privind caracteristicile şi modul de funcţionare, accentuându-
se acţiunile şi interdicţiile ce trebuie întreprinse de operator.

Al doilea pas: întocmirea instrucţiunilor proprii cu ajutorul informaţiilor colectate de la primul


pas.
Pentru întocmirea instrucţiunilor proprii se recomandă utilizarea, ca instrumente de lucru, a normelor specifice
de securitate a muncii ( foste NSSM-uri, cod 1—115…, elaborate de MMPS..), din care se pot prelua direct textele
articolelor cu conţinut relevant corespunzător activităţii specifice a angajatorului, şi care, introduse în cuprinsul IPSSM-
ului respectiv, fac parte integrantă din acesta.
De asemenea, se recomandă utilizarea HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate, de unde, multe
prevederi, pot fi particularizate şi detaliate, în scopul aplicării efective la locul de muncă pentru care se întocmesc IPSSM-
uri, precum şi alte reglementări (ex. cartea tehnică a EM, proceduri tehnologice, standarde de securitate, etc.) în domeniu.
De exemplu: pct.2.8.1. din anexa 1 a HG nr.1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor de muncă (EM) „Dacă elementele mobile ale unui EM prezintă riscuri de
producere de accidente prin contact mecanic, acestea trebuie să fie prevăzute cu protectori şi dispozitive de protecţie care
să împiedice accesul în zonele periculoase sau să oprească mişcarea elementelor periculoase înainte de pătrunderea în
zonele periculoase.”, precizează obligativitatea dotării EM cu asemenea mijloace de protecţie, care este în sarcina
angajatorului, însă nu precizează şi obligativitatea lucrătorului în ceea ce priveşte utilizarea corectă a EM, să nu procedeze
la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în
special ale maşinilor, aspecte care trebuie să se regăsească în cuprinsul IPSSM-ului.

Model
Avizat,
Angajator

Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă


pentru activitatea/activităţiile de la locul de muncă / unitate. ..( ex. comerţ..).......IPSSM, cod…../200..
Prevederi generale
Art. 1. …(text articol)……………….
!
Art. n. ……(text articol)……………..
Vânzarea mărfurilor
Art.n+1. ....(text articol)....................
!
Art. m. …....(text articol)......... ……

Manipularea şi transportul maselor prin purtare şi cu mijloace nemecanizate

Art. m+1……(text articol)...... ……


!
Art. k. ……(text articol)…………
Întocmit,
Lucrător desemnat pentru prevenire şi protecţie/ Serviciul intern de prevenire şi protecţie
/ Serviciul extern de prevenire şi protecţie.
Lucrarea nr.2 : Planul de prevenire şi protecţie
întocmit pe baza evaluării riscurilor

Acţiunea nr. 1 – Evaluarea riscurilor – metoda celor cinci paşi.

Primul pas: colectarea informaţiilor.


Pentru colectarea informaţiilor de la locul de muncă la care facem evaluarea riscurilor, trebuie
cunoscute : amplasarea locului de muncă, cine lucrează acolo, ce mijloace de muncă sunt utilizate, ce sarcini
de muncă sunt realizate, ce pericole sunt identificate în raport cu factorii de risc proprii componentelor
sistemului de muncă, ce măsuri de protecţie sunt aplicate, ce accidente au fost raportate, care sunt prevederile
legale în legătură cu locul de muncă, folosind următoarele surse: date tehnice despre mijloacele de muncă,
proceduri tehnice şi instrucţiuni de lucru, rezultatele măsurătorilor noxelor, înregistrări ale accidentelor de
muncă, prevederi legale SSM, standarde etc.

Al doilea pas: identificarea pericolelor- factori de risc


Pentru identificarea pericolelor-factori de risc, utilizăm lista de control generală a pericolelor-factori
de risc proprii componentelor sistemului de muncă (anexa nr. 3a (E-S) şi 3b (M-Me) şi lista(ele) de control a
pericolelor specifice pe activităţi ( după modelul anexelor nr. 4-6 ), listă(e) întocmită(e) pentru activităţile
specifice de la locul de muncă, corespunzător IPSSM-ului de la locul de muncă la care se face evaluarea
riscurilor.

Al treilea pas: stabilirea nivelului de risc


Stabilirea nivelului de risc (estimarea probabilităţii de expunere şi gravitatea consecinţelor riscului)
pentru fiecare pericol-factor de risc evidenţiat la „pasul al doilea”, se face cu ajutorul tabelului nr.4.2, prin
care decidem dacă riscul este mic(1), mediu(2) sau mare(3).
Tabelul nr. 4.2.
Gravitatea
consecintelor Vătămare Vătămare medie Vătămare gravă
moderată
Probabilitatea
expunerii
Nivelul de risc

Puţin probabil Mic (1) Mic (1) Mediu (2)

Probabil Mic (1) Mediu (2) Mare (3)

Foarte probabil Mediu (2) Mare (3) Mare (3)

Situaţiile privind probabilitatea expunerii:


- puţin probabil: nu trebuie să se materializeze pe durata activităţii profesionale a lucrătorului;
- probabil : se poate materializa numai de câteva ori pe durata activităţii profesionale a lucrătorului;
- foarte probabil: se poate materializa în mod repetat pe durata activităţii profesionale a lucrătorului.

Tipurile de vătămare privind gravitatea consecinţelor:


- vătămare moderată: accidente şi îmbolnăviri care nu cauzează suferinţe pe termen lung (cum ar fi
mici tăieturi, iritaţii ale ochiului, dureri de cap etc.);
- vătămare medie: accidente şi îmbolnăviri care cauzează suferinţe moderate, dar prelungite sau care se
repetă periodic (cum ar fi răniri, fracturi simple, arsuri de gradul doi pe o suprafaţă limitată a corpului, alergii ale pielii etc.);
- vătămare gravă: accidente şi îmbolnăviri care cauzează suferinţe grave şi permanente şi/sau decesul
( ex., amputări, fracturi complexe care produc invaliditate, cancer, arsuri de gradul doi sau trei pe o suprafaţă mare a
corpului etc.)
Al patrulea pas: planificarea acţiunilor
Planificarea acţiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor şi implementarea
măsurilor de prevenire şi protecţie.
Planificarea acţiunilor trebuie să ţină cont de următoarele:
- dacă riscul este mare şi evaluat ca fiind inacceptabil, acţiunile de reducere trebuie
luate imediat;
- dacă riscul este mediu şi evaluat ca acceptabil, se recomandă acţiuni pentru
reducerea nivelului acestuia;
- dacă riscul este mic şi evaluat ca acceptabil este necesar să se asigure că acesta va
rămâne la acelaşi nivel.
Măsurile de prevenire şi protecţie trebuie implementate în următoarea ordine de
prioritate:
- eliminarea riscului – eliminarea/anihilarea acţiunii factorilor de risc care pot
activa pericolul;
- reducerea la minim a riscului, prin măsuri organizatorice;
- reducerea la minim a riscului, prin măsuri de protecţie colectivă;
- reducerea riscului, prin utilizarea EIP.

Al cincelea pas:
Elaborarea documentaţiei de evaluare a riscurilor: Fişa de evaluare a riscurilor,
după modelul din tabelul urmator:

FIŞA DE EVALUARE A RISCURILOR Data……. Fişa nr. ……..


Numele şi adresa întreprinderii: Evaluarea riscurilor efectuată de : (numele persoanelor)

Locul de muncă: (denumire) Numele reprezentantului(lor) lucrătorilor: (de la locul de muncă)


Nr. Pericole - Factori Măsuri de prevenire Estimare/ Acţiuni planificate în scopul
crt. de risc evaluare realizării măsurii de
risc prevenire şi reducerii
proprii:E/S/M/Me riscului
(Categorii de măsuri:
T.=tehnice;
(E.=executant; O.=organizatorice;
S.=sarcina de muncă; Ig.san.=igienico-sanitare )
M.=mijloace de muncă
Me.=mediu de muncă )
0 1 2 3 4

Semnătura persoanelor care efectuează evaluarea riscurilor:


Semnătura reprezentantului(lor) lucrătorilor de la locul de muncă.

În cuprinsul fişei de evaluare a riscurilor, se precizează:


- la col. „pericole-factori de risc”, fiecare pericol identificat şi cărui element din
sistemul de muncă (E-S-M-Me) îi este propriu;
- la col. „măsuri de prevenire”, măsurile de prevenire pentru reducerea riscului şi
cărei categorii de măsuri ( T-O-Ig.san.) îi aparţine;
- la col. „estimare/evaluare risc”, nivelul de risc: mic/acceptabil, mediu/acceptabil
sau mare/inacceptabil;
- la col. „acţiuni planificate în scopul reducerii riscului”, acţiuni în scopul realizării
măsurilor de prevenire şi reducerii riscului.
De asemenea, în cuprinsul fişei de evaluare se mai precizează: întreprinderea, locul
de muncă, evaluatorul(ii), reprezentanţii lucrătorilor de la locul de muncă, data evaluării
riscurilor.
Acţiunea nr. 2 – Întocmirea planului de prevenire şi protecţie Anexa nr. 7 NM-LSSM

Informaţiile cuprinse în fişa de evaluare a riscurilor de la locul de muncă, şi


anume: riscuri evaluate, măsurile de prevenire stabilite pe categorii (tehnice, organizatorice
şi igienico-sanitare) şi acţiunile planificate, sunt transferate în cuprinsul planului de
prevenire şi protecţie, la care se adaugă: termenele de realizare a măsurile de prevenire şi
persoanele responsabile.

Planul de prevenire şi protecţie


Anexa nr.7 la NM-LSSM
Nr. Loc de Riscuri Măsuri Măsuri Măsuri Măsuri Acţiuni Termen Persoana
crt. muncă/ evaluate tehnice organiz ig-san. de altă în de care
post de natură scopul realizare răspunde Obs
lucru realizării de
măsurii realizare
a măsurii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Avizat, CSSM / reprez. lucrătorilor Angajator

În situaţia în care nu se identifică pericole în formă activă, ci se constată numai


pericole în formă pasivă (când se respectă prescripţiile tehnice şi reglementările SSM), în
planul de prevenire şi protecţie se consemnează măsuri de prevenire în scopul menţinerii
stării de fapt corespunzătoare.
De exemplu, dacă în instalaţiile şi echipamentele electrice de la locul de muncă nu
se identifică pericole-factori de risc privind electrosecuritatea, în planul de prevenire şi
protecţie, ca măsuri de prevenire, se va preciza, de exemplu: verificarea instalaţiei de
protecţie contra electrocutării, care este proprie sarcinii de muncă şi face parte din categoria
de măsuri organizatorice.

* În lucrare se prezintă numai fişa de evaluare şi planul de prevenire şi protecţie,


pentru locul de muncă stabilit.
Lucrarea nr.3 Cercetarea unui eveniment-accident: Procesul verbal de cercetare.

Se stabileşte o situaţie ipotetică de accidentare a unui lucrător de la locul de muncă pentru care s-a făcut
evaluarea riscurilor.
Situaţia ipotetică de accidentare se va concretiza printr-o scurtă descriere a modului în care s-a produs
evenimentul, în cuprinsul căreia să se regăsească:
- locul producerii evenimentului;
- echipamentul de muncă implicat în eveniment;
- sarcina de muncă a victimei şi realizarea acesteia în funcţie de asigurarea şi respectarea măsurilor de
prevenire şi protecţie;
- modul de lucru necorespunzător, care a condus la producerea leziunii;
- natura şi locul leziunii.

Exemplu: Situatia ipotetica de accidentare a unui lucrator

În data de……., în jurul orei ……, vânzătorul SP (cod 522004) se afla la locul de
muncă (sector preparate din carne) unde executa, la maşina de tăiat mezeluri, sarcina de
muncă programată – felierea unui salam. Datorită neutilizării dispozitivului din dotarea
maşinii (dispozitiv cu mânere de presare a produselor şi manevrare a mesei mobile), în
timpul funcţionării normale a maşinii de tăiat mezeluri, SP a suferit rană deschisă falanga
I, degetul mijlociul de la mâna dreaptă.

Dintre capitolele PVC a evenimentului, se vor dezvolta, respectând prevederile NM-LSSM,


următoarele:
i). Descrierea detaliată a locului, echipamentului de muncă, a împrejurărilor şi
modului în care s-a produs evenimentul.
Se dezvoltă pe subcapitole: i.a), i.b), i.c), i.d)..
------------------------------------------------------------------------------------------------------
k). Cauza producerii evenimentului ( care este cauza principală şi dependentă de
componentele E sau S din sistemul de muncă);
l). Alte cauze care au concurat la producerea evenimentului (care sunt cauze
favorizante pentru cauza principală şi care pot fi dependente de toate
componentele sistemului de muncă) ;
---------------------------------------------------------------------------------------------
s). Măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele
responsabile pentru realizarea acestora;
t). Termenul de raportare la ITM Timiş privind realizarea măsurilor dispuse pentru
prevenirea altor evenimente similare.
---------------------------------------------------------------------------------------------

Referitor la întocmirea PVC a unui eveniment-accident, se poate uzita modelul


prezentat în anexa nr.2 la cursul SSM-nivel mediu.

* In lucrare se prezintă numai capitolele ( i, k, l, s şi t ) precizate mai sus.


Lucrarea nr. 4. Material pentru efectuarea instruirii introductiv-generale .
Materialul pentru efectuarea instruirii introductiv-generale trebuie să cuprindă următoarele
probleme (art. 88 din HG 1425/2006):

1. Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă.


Se precizează principalele acte normative în domeniul SSM – Legea nr.319/2006, HG nr. 1425/2006,
HG-uri privind cerinţele minime de securitate şi sănătate, IPSSM-uri, Standarde de securitate, Codul Muncii –
iar pentru fiecare, în material se prezintă sinteza acestora, accentuându-se aspectele relevante pentru lucrător.
De exemplu, dacă ne referim la Legea nr.319/2006, trebuie accentuat „obligaţiile lucrătorilor”; dacă
ne referim la HG nr.1425/2006, trebuie accentuat „reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în
domeniul SSM” şi CSSM – în unităţile cu cel puţin 50 de lucrători; dacă ne referim la Codul Muncii, trebuie
accentuat Regulamentul intern etc.

2. Consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de


securitate şi sănătate în muncă.
Consecinţele necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei SSM se regăsesc în cuprinsul temei „ Măsuri de
prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale”, fiind consemnate la subtitlul „Consecinţele
accidentelor de muncă”.

3. Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii.


La acest capitol, se recomandă folosirea, ca instrument de lucru, a situaţiilor în care
se poate produce leziunea, situaţii care reprezintă de fapt riscuri de accidentare.
Exemplu de riscuri de accidentare :
1. căderea accidentatului la acelaşi nivel;
2. căderea accidentatului de la înălţime;
3. căderea, prăbuşirea de materiale şi obiecte;
4. proiectarea de materiale şi obiecte;
5. prinderea, lovirea sau strivirea de maşini, utilaje în funcţiune;
6. prinderea, lovirea sau strivirea cu scule acţionate mecanic;
7. prinderea, lovirea sau strivirea cu scule acţionate manual;
8. prinderea, lovirea sau strivirea mijloace de transport;
9. prinderea, lovirea sau strivirea cu obiecte şi materiale transportate;
10. contact cu curent electric (atingere directă, indirectă sau tensiune de pas);
11. contact cu substanţe fierbinţi;
12. contact cu substanţe nocive;
13. explozii;
14. scufundare;
15. incendii etc.
Fiecare risc de accidentare, preluat din lista riscurilor şi considerat specific unităţii,
trebuie precizat în ce condiţii poate să apară.
De exemplu, riscul de accidentare: căderea accidentatului la acelaşi nivel poate să
apară în timpul deplasării pe suprafeţe (pardosele, căi de circulaţie etc) denivelate sau
alunecoase (care pot cauza alunecări, împiedicări, căderi etc), cu precizarea amplasării
acestor suprafeţe.
În material trebuie să se precizeze, după caz, zonele cu risc ridicat şi specific de
accidentare, aşa după cum au fost nominalizate şi localizate în cadrul unităţii.

4. Măsuri la nivelul unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea


incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.
Corespunzător fiecărui risc de accidentare şi efectului asupra organismului, în
material se precizează măsurile de prim-ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor.
De asemenea, în material trebuie să se precizeze, pentru a fi cunoscuţi, lucrătorii
desemnaţi de către angajator, care aplică măsurile de prim-ajutor, de stingere a incendiilor şi
de evacuare a lucrătorilor.
* In lucrare se prezintă succint cele patru probleme –1. legislaţia de…….….., 2.
consecinţele posibile…..……, 3. riscurile de ……………………. şi 4. măsurile de prim
ajutor…. ………………………..