Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Marea Britanie
2
I. Începuturile sistemului contabil englez
3
început de mileniu, se întinde o perioadă relativ lungă în care britanicii sunt cei
care au făcut, cel mai adesea, furtună și timp frumos în imperiul practicilor și
gândirii contabile, la nivel mondial.
Revoluţia industrială britanică și-a pus în mod decisiv amprenta asupra
evoluţiei sistemului contabil. Ea a urgentat dezvoltarea sectorului
manufacturier și a comerţului internaţional. În acest proces de creștere
economică și-au adus contribuţia și cucerirea rutelor maritime, precum și
existenţa unei aristocraţii care a fost un factor catalizator al progresului
economic.
În Anglia, cu preţul guvernării, aristocraţia va suporta cheltuielile publice
cele mai grele. În timp ce burghezul francez își folosea economia acumulată în
cumpărarea unei funcţii publice, omologul lui englez investea în negoţ. Ceea ce
a generat două mentalităţi și atitudini diametral opuse: neîncrederea
francezului în bogăţia mobiliară, în comerţ. În special în comerţul cu bani; cultul
englezului pentru tot ceea ce derivă din comerţ(valori mobiliare).
Dezvoltarea generată de revoluţia industrială a adus la rampă nevoia de
capitaluri implicată de finanţarea marilor proiecte de infrastructură, precum
canalele și căile ferate. În faţa unor astfel de investiţii de o importanţă greu de
egalat și astăzi, antreprenorii au dorit să se asocieze pentru a-și împărţi
riscurile. Fapt ce a antrenat o dezvoltare rapidă a societăţilor anonime, cerere
exprimată de acţionari.
Sub aspect juridic, la începutul secolului al XIX-lea, în lipsa unei legi
privind societăţile anonime, crearea acestora se realiza pe baza unui mandat
regal sau a unui acord al Parlamentului. Regulile contabile, daca se poate vorbi
de așa ceva, făceau parte din statutele societăţilor.
Profesia de auditor a apărut și ea la mijlocul secolului al XIX-lea, o dată cu
crearea de asociaţii locale, mai întâi la Edinburgh și Glasgow (Scoţia), apoi la
Londra și Manchester (Anglia). Crearea acestor asociaţii profesionale poate fi
explicată de nevoia și grija de a se asigura un serviciu de calitate. Acest moment
este și punctul de plecare pentru evoluţia principiilor contabile.
Originea celor 6 (astăzi 5) mari societăţi de audit (The Big Six) se
regăsește, în general, în cabinetele create la mijlocul secolului trecut. În acea
epocă, misiunea cabinetelor consta, în mod esenţial, în administrarea bunurilor
societăţilor aflate în stare de faliment. Începând cu 1900, misiunea de audit
devine o funcţie mult mai complexă.
În concluzie, se poate afirma că marile trăsături ale contabilităţii britanice
definite în acest secol sunt schiţate practic în secolul trecut: participarea
nesemnificativă a statului la reglementarea contabilă, orientarea informaţiilor
financiare către nevoile marilor societăţi anonime, reglementarea și evoluţia
4
principiilor contabile prin efortul unei profesii liberale puternice, necesitatea
realizării misiunilor de control al conturilor, prin serviciile puse la dispoziţie de
cabinetele de audit.
5
II. Evoluţia sistemului contabil în Marea Britanie
6
Conform Companies Act 1947, deveneau obligatorii publicarea contului
de profit şi pierdere, se clarificau noţiunile de provizion şi rezervă, iar crearea
de rezerve oculte era interzisă. Legea prevedea că persoanele care efectuau
auditul trebuie să facă parte dintr-o asociaţie profesională.
Legea companiilor a fost din nou modificată în 1981, ca urmare a
implementării cerinţelor Directivei a 4-a europene. Aspectele contabile ale
Companies Act 1981 cuprind: modelele de prezentare ale situaţiilor financiare,
regulile detaliate de evaluare şi informaţiile care trebuie prezentate în notele la
situaţiile financiare. Legea a fost din nou amendată în anul 1989 odată cu
adoptarea celei de 7-a Directive europene.
În Regatul Unit, obligaţia situaţiilor financiare de a prezenta “a true and
fair view” (TFV) („o imagine adevarătă şi onestă”) prevalează asupra
respectării oricărei alte reglementări. Sensul cerinţei TFV este de competenţa
curţilor de justiţie care vor ţine seama de opinia experţilor în domeniu, iar
viziunea organismului de normalizare Accounting Standards Board va avea o
importanţă deosebită. Sistemul contabil britanic are 2 mari trăsături esenţiale
şi anume simplitatea şi libertatea judecăţii profesionale.
7
III. Principiile fundamentale ale sistemului contabil englez
8
IV. Instituţiile ce reglementează și normalizează contabilitatea engleză
9
V. Profesia contabilă în societatea britanică
10
VI. Bibliografie
www.scribd.com
www.scritub.com
www.prezi.com
11