Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 1 (dr.

Scafa) – Anatomia cordului

 examenul practic: la patul pacientului – prezentare de caz, cu interpretarea analizelor (imagistice


etc)
 examenul scris: 3 subiecte de sinteză + 30 de grile
 posibile subiecte: FiA, ischemie

 examene paraclinice:
o radiografia pulmonară:
 e bine ca la internare să îi facem pacientului o radiografie pulmonară
 AS nu se poate vizualiza pe radiografie (doar într-un singur caz particular)
o exemplu de utilizare a ecografiei în urgențe: tamponada cardiacă – după eco, puncționăm
pacientul și scoatem lichidul
o angioCT – arată neinvaziv cum arată vasele inimii
o RMN cardiac
o scintigrafie miocardică – arată perfuzia la nivelul miocardului
o metodele invazive: coronarografia și cateterismul cardiac (sunt la capătul lanțurilor de
investigație deoarece sunt invazive); complicații: hematom la locul puncției, disecție de
aortă
 inima are 4/ (6) cavități: (2 auricule), 2 atrii și 2 ventriculi
 pacienții înjunghiați supraviețuiesc de cele mai multe ori deoarece sunt înjunghiați în VD (el ocupă
fața anterioară a inimii și prezintă presiuni mai mici decât VS)
 diametre cord:
o de la bază la apex = 12 cm
o transversal = 8-9 cm
o antero-posterior = 6 cm
 între cele 2 auricule se formează coroana cordului, în care se găsește aorta ascendentă și trunchiul
pulmonar
 plenitudine gastrică, palpitații, dureri epigastrice → pot sugera atât o patologie gastrică (după
perioade cu mese copioase), cât și un infarct miocardic acut inferior
 durerea tipică din IMA este retrosternală (mai rar precordială), ce iradiază în ambii umeri
 „inima se stoarce singură de sânge”, ajutată de toate structurile ei și felul în care sunt dispuse; orice
lucru care modifică această modalitate de curgere a sângelui duce, în timp, la insuficiență cardiacă
(exemple de factori de risc care modifică curgerea: HTA, ischemia, valvulopatiile, miocarditele etc)
 valva semilunară Eustachio de la nivelul AD poate fi confundată ecografic cu un tromb
 în tromboflebită și TEP crește presiunea în cavitățile drepte ale cordului → se deschide foramen
ovale → există riscul ca un tromb format la nivelul membrelor inferioare să nu mai ajungă în
circulația pulmonară, ci în cea generală (paradoxal)
 valva = inel + cuspide + cordaje tendinoase + mușchi papilari
 grosimea peretelui VS e aproape dublă față de grosimea peretelui VD
 cavități drepte = cavități de volum; cavități stângi = cavități de presiune
 în VD, sângele are un traiect de forma literei U (se întoarce 140 grade) și parcurge 2 cm
 în VS, sângele se întoarce 180 grade
 auriculul stâng poate apărea pe marginea stângă a inimii (radiologic) atunci când este mărit
 FiA este cea mai frecventă aritmie întâlnită; pericolul este reprezentat de formarea de trombi
 în fibrilația ventriculară, ventriculul (stâng) STĂ; similar, când pacientul se află în FiA, ventriculii se
mișcă neregulat, haotic, iar atriile stau → se formează trombi în urechiușe, care sunt vizibile doar
prin ecografie transesofagiană (deoarece auriculele se află în spatele atriilor)
 valva mitrală arată ca o parașută, ciupercă
 mușchii papilari sunt vascularizați odată cu miocardul → în IMA este afectat și mușchiul papilar →
valva nu mai funcționează corespunzător
 în timpul sistolei, valva mitrală anterioară se aproapie foarte mult de septul interventricular și se
lipește de el → semn de cardiomiopatie hipertrofică
 arterele coronare:
o se deschid în mod obișnuit lângă creasta supravalvulară a aortei
o clinic, spunem că avem 3 coronare: coronara dreaptă, interventriculara anterioară
(vascularizează cea mai mare parte a inimii; s.n. artera morții subite) și circumflexa
o particularitatea cea mai importantă: este o circulație de tip terminal (o coronară irigă un
teritoriu și numai unul → dacă unui pacient i se astupă o anumită coronară, știm în
principiu ce modificări vor apărea)
o există 2 situații diferite de IMA:
 pacienții prezintă semne de ischemie înainte ca artera coronară să se astupe de tot
→ se deschide circulația colaterală = fenomenul de precondiționare ischemică
(„vezi că te împing” – pacienții au episoade anginoase înainte de infarct) →
pacienții evoluează mult mai bine
 „l-am împins fără să îl atenționez”
o diametrul arterelor coronare variază foarte mult, între 1,5-5,5 mm
o există și situația în care coronarele, în loc să se plimbe pe suprafața inimii, intră sub fibrele
miocardice (sunt acoperite de mușchi) = punte musculară → pacientul poate simți durere
deoarece în timpul contracției musculare e prinsă coronara (cu toate astea, coronara este
normală) → soluție chirurgicală, de îndepărtare a mușchiului
o din trunchiul comun al coronarei stângi nu se desprinde nicio ramură până la bifurcația în
IVA și CX
o ramurile ventriculare stângi? ale IVA sunt ramuri diagonale
o ramurile ventriculare anterioare ale CX sunt ramuri marginale
o dominanța coronariană nu e dată de vasul cel mai important (IVA), ci de cine formează
artera interventriculară posterioară (65% coronara dreaptă, 15% circumflexa, 18%
codominanță)
o irigația porțiunii inițiale a sistemului excitoconductor se face fie de coronara dreaptă, fie de
circumflexă → importanță practică deosebită, deoarece dacă se închide coronara respectivă,
este afectat și sistemul excitoconductor (nodul sinoatrial și nodul atrio-ventricular) → BAV
 din această cauză, în IMA inferior → este pregătită o sondă de stimulare temporară,
în caz de nevoie
 încă o particularitate în acest caz este că BAV nu schimbă prognosticul pacientului
deoarece, în momentul în care am deschis vasul, s-a rezolvat și blocul
 țesutul excitoconductor: datorită distribuției speciale a țesutului excitoconductor, primii care se
contractă sunt mușchii papilari, apoi contracția merge de la vârful ventricular către bază
 inervația inimii: sportivii de performanță sunt bradicardici (puls 40) în mod fiziologic; ei au o
evoluție bună a inimii tocmai datorită faptului că la efort, inima lucrează în condiții în care ar lucra
în mod normal
 în caz de disecție de aortă poate apărea tamponada cardiacă ca și complicație, deoarece prima
porțiune a aortei ascendente se află în cavitatea pericardică și acolo se va revărsa sângele