Sunteți pe pagina 1din 16

Pentru examen la PSB !

Pg.30-46 citit calumea


77-82 citit calumea

2. Consolidarea şi evoluţia sistemului bancar românesc în perioada 2000-2009


Sectorul bancar în România este principala componentă a pieţei financiare, „concentrând, în
anul 2006, 83,3% din totalul activelor financiare şi reprezentând 51% din PIB. Creşterea
activelor bancare în PIB a reflectat cu prioritate evoluţia ascendentă a creditului
neguvernamental, cu efect asupra diminuării intermedierii financiare interne. Cu toate că
volumul creditului guvernamental a crescut 31 între 20 şi 45% pe an, intermedierea
financiară, măsurată ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, s-a majorat de la 9,33%
în 2000, la 27,31% în 2006, fiind încă cea mai mică în rândul statelor noi membre ale UE şi la
mare distanţă faţă de UE-15 (123,1%) sau UE-25 (118,9%)

Principalele evenimente ce s-au desfăşurat în perioada 1999-2009 sunt prezentate în


continuare:
-în anul 1999 BRD a fost prima bancă cu capital de stat ce a fost privatizată către grupul
francez Société Générale, a urmat Bancpost iar Bancorex-ului, cea mai mare bancă
românească din punct de vedere al activelor, i-a fost retrasă autorizaţia de funcţionare.
-Anul 2002 a fost anul unor schimbări majore: a avut loc fuziunea dintre Banca Agricolă şi
Raiffeisen (România) SA, s-a definitivat privatizarea Bancpost,
-În anul 2005 a avut loc preluarea pachetului majoritar al Bancpost de către Banca Naţională a
Greciei, a început fuziunea dintre HVB Bank Romania şi Banca Comercială Ion Ţiriac şi s-a
înfiinţat o nouă instituţie financiară, HVB Banca pentru Locuinţe
-Primul an al aderării României la Uniunea Europeană -2007- a adus băncile româneşti în
competiţie directă cu cele străine. De altfel, obţinerea statutului de membru al Uniunii
Europene de către ţara noastră are ca efect în mediul bancar autohton o concurenţă acerbă
între bănci unde câştigarea unei cote de piaţă în detrimentul celorlalţi competitori şi
fidelizarea clientelei sunt obiective majore ale instituţiilor de credit.Din această perspectivă,
principalele modificări înregistrate în anul 2007 în cadrul sistemului instituţiilor de credit din
România au fost următoarele:
- autorizarea Băncii Millenium, membră a grupului portughez cu acelaşi nume;
- fuziunea prin absorbţie de către Banca HVB Ţiriac a Băncii UniCredit România, noua
entitate desfăşurîndu-şi activitatea sub denumirea UniCredit Ţiriac Bank
- deschiderea în Cipru a unei sucursale aparţinând Băncii Transilvania.
Anii 2008 şi 2009 nu au adus schimbări esenţiale în structura veniturilor sistemului bancar dar
au adus modificări dramatice în sensul diminuării lor ca efect al întreruperii traiectoriei
crescătoare a activităţii de creditare, majorării necesarului de provizioane pentru acoperirea
riscului de credit şi creşterii costurilor de creditare şi finanţare.Se observă şi o creştere a
ponderii şi volumului veniturilor din titluri ca efect al intensificării creditării statului.
3.Cele 8 scopuri date de Keynes:
Keynes enumera opt scopuri principale care îi determină pe oameni să ia anumite decizii în
legătura cu destinaţiile posibile ale banilor de care dispun:
1. pentru a-şi crea o rezervă, în eventualitatea anumitor situaţii neprevăzute;
2. pentru a se asigura în vederea unui viitor raport previzionat între venitul şi trebuinţele
individului sau ale familiei sale, raport diferit de cel existent (şi determinat, de exemplu, de
îmbătrânire, de studiile efectuate de unii membrii de familie sau de necesitatea întreţinerii
unor persoane dependente);
3. pentru a putea beneficia de dobânzi şi de sporuri de valoare, dat fiind că se preferă un
consum real mai mare, la o dată ulterioară, unui consum imediat mai mic;
4. pentru a putea majora treptat cheltuielile, ceea ce satisface instinctul în virtutea căruia
oamenii se aşteaptă la îmbunătăţirea treptată a standardului lor de viaţă şi nu la contrariu,
chiar dacă, eventual, capacitatea de a simţi acest standard cescut se reduce;
5. pentru a avea senzaţia de independenţă şi de libertate de mişcare, chiar şi fără o idee clară
sau o intenţie bine definită în privinţa unor acţiuni anume;
6. pentru a-şi asigura o masă de manevră în vederea punerii în aplicare a unor proiecte
speculative sau comerciale;
7. pentru a lăsa o avere moştenitorilor;
8. pentru a-şi satisface pur şi simplu avariţia, adică inhibiţiile lipsite de temei raţional, dar
persistente, în faţa actului de a cheltui ca atare.

4. Structura ofertei bancare.


Unii specialişti structurează oferta bancară în funcţie de modul de solicitare a acesteia, în:
- produse bancare – oferite de bancă clientelei sale care include: acordarea de credite,
plasamente de obligaţiuni emise de stat sau societăţi particulare pentru procurarea de fonduri,
atragerea de economii în depozite pe diferite termene, consultanţă, gestionarea portofoliului
de hârtii de valoare, schimb valutar, închirierea de seifuri, etc.
- servicii bancare – solicitate de clienţi, cum ar fi: evidenţa operaţiunilor în conturi curente,
operaţiunile de casă, operaţiunile privind instrumentele de plată şi de credit, emiterea de
scrisori de garanţie bancară, etc.
Alţi specialişti grupează oferta bancară în: credite, depozite şi servicii.
Creditele şi depozitele sunt produse care pun în joc capitaluri.
Serviciile sunt produse născute din operaţiunile pe care banca le efectuează în contul clienţilor
săi

5.Clasificarea serviciil0r bancare


După natura lor există mai multe tipuri de servicii bancare:
- servicii pure obţinute exclusiv prin munca personalului, se referă la consultanţă, etc,
- servicii mixte ce îmbină munca personalului şi utilizarea bunurilor de echipament - printre
acestea se numără efectuarea plăţilor pentru clienţii băncii,
- servicii ce au ca suport capitalul- în formele lor de bază acestea sunt pe de o parte depozitele
constituite iar, pe de altă parte, creditele acordate.
6. Furnizarea de produse şi servicii financiare se realizează prin diferite tipuri de instituţii:
a. serviciile bancare prestate cu precădere de către bănci şi instituţii financiare (agenţii de
schimb, case de economii, case de împrumut, case de amanet, )
; b. serviciile de asigurare prestate de societăţi comerciale specializate (companii de
asigurare), în schimbul primelor încasate de la persoanele fizice şi juridice asigurate.
c. serviciile bursiere prestate cu precădere de către bursele de valori, dar şi de către bănci şi
agenţii de schimb,

7.Din ce perspective poate fi abrdat un serviciu


1. potenţialul prestatorului serviciului (exprimat prin capacitatea, reputaţia şi performanţele
acestuia);
2. procesul de prestare a serviciului (caracterizat prin capacitatea procesului de a satisface
toate cerinţele clienţilor referitoare la calitate);
3. rezultatul imaterial al prestării serviciului (informaţii, cunoştinţe, deprinderi, aptitudini,
motivaţie).

8.Clasificati serviciile financiare.


- servicii prestate de bănci;
- servicii prestate de societăţile de asigurare;
- servicii prestate de casele de pensii;
- servicii de administrare a proprietăţilor;
- servicii de vânzare/ cumpărare a imobilelor;
- servicii de contabilitate.

9. Care sunt caracteristicile generale ale serviciilor bancare?


imaterialitatea, intangibilitatea, indivizibilitatea, perisabilitatea, individualitatea.
1. Imaterialitatea se referă la faptul ca orice serviciu este un produs imaterial.
2. Intangibilitatea se referă la faptul că deşi anumite servicii pot fi însoţite de o componentă
materială, ca de exemplu contractul de depozit, contractul de credit, în general, partea
materială a unui serviciu variază cantitativ în limite largi. Deoarece serviciile sunt intangibile,
poate fi dificil pentru un client să înţeleagă sau să evalueze valoarea lor înainte de cumpărare.
3. Indivizibilitatea se referă la faptul că procesul de prestare şi cel de achiziţionare a
serviciului nu pot fi separate.
4. Perisabilitatea se referă la faptul că depozitarea sau producţia pe stoc a serviciilor este
imposibilă. Serviciile au nevoie de un canal cât mai scurt de distribuţie - astfel încât ele să
poată fi furnizate la cerere - ceea ce poate reprezenta o problemă pentru bancă. Dacă cererea
pentru un serviciu este constantă, banca îşi poate planifica şi asigura personalul pentru ca
acesta să fie instruit şi disponibil pentru prestarea serviciului (de exemplu se poate angaja
personal cu norma parţială pentru perioadele aglomerate, se poate instala un bancomat
suplimentar).
5. Individualitatea se referă la faptul că fiecare serviciu are caracteristicile sale specifice.

10. Enumeraţi câteva criterii utilizate de clienţi în evaluarea serviciilor.


- acces: uşurinţa abordării personalului prestator şi a menţinerii relaţiei cu acesta;
- competenţa: existenţa aptitudinilor, deprinderilor şi cunoştinţelor necesare la personalul cu
care clientul intră în contact;
- comunicare: abilitatea personalului de a informa clienţii în mod accesibil, clar şi inteligibil;
- înţelegere: cunoaşterea corespunzătoare a clientului şi a necesităţilor, asteptărilor şi
cerinţelor sale;
- capacitate de răspuns: dorinţa şi capacitatea personalului de a servi clientul
- siguranţa: abilitatea personalului de a inspira încredere clienţilor
11. Caracteristicile subiective si obiective ale serviciilor bancare.
Subiective:
a)Caracteristici senzoriale:- • nivelul zgomotului
b) Caracteristici relaţionale:- politeţe
c) Caracteristici temporale:- • punctualitatea
• durata unui contract
• timpul de aşteptare la ghişeu
• timpul de raspuns la o reclamaţie
d) Caracteristici socioculturale: -imaginea de marcă
• stilul şi vocabularul folosit de către personalul băncii

Obiective:
a)Caracteristici fizice: • mărimea sălii ghişeelor
- aspectul agreabil, primitor al sălii
b)Caracteristici funcţionale: • existenţa unei unităţi bancare în zona avută în vedere
• programul de lucru

c)Caracteristici economice: -tarife şi comisioane


- • rata dobânzii
d)Caracteristici ergonomice: • securitatea zonei de amplasare a băncii sau bancomatului
• interfaţa cu programul de operare (internet banking, e-banking)
• accesul la informaţia necesară

11.. Ce este inovarea de produse şi servicii şi cum se manifestă aceasta pe piaţa bancară?
Fiecare produs bancar are o serie de parametri referitori la: cost şi randament, condiţii
de securitate, probleme de fiscalitate etc.
Inovarea de produse poate presupune stabilirea acestor parametri sau a unor modificări
faţă de cei anteriori. De obicei, inovarea se bazează pe reglementări bancare sau de regim
fiscal.
Banca trebuie să continue procesul de inovare în scopul satisfacerii cerinţelor tot mai
sofisticate ale clienţilor.

12. Ce este abandonarea produselor?


Abandonarea produselor bancare se realizează de obicei odată cu modificarea reglementărilor
în vigoare. Un astfel de exemplu, la nivelul României, l-ar reprezenta cambia. Dezvoltarea
unor produse mai performante duce şi ea la abandonarea altora

13. Care sunt factorii care au determinat profund transformarea activităţii bancare?
În primul rând, sunt procesele de globalizare care au caracterizat economia mondială în
ultimii 20 de ani.
În al doilea rând, reducerea intervenţiei băncilor centrale, a influenţat industria bancară din
multe ţări.
Cel de-al treilea factor din spatele transformărilor este introducerea noilor tehnologii.
14. Prin ce se caracterizează piaţa de produse şi servicii bancare?Analizaţi fiecare
caracteristică.
Piaţa de produse şi servicii bancare se caracterizează prin: arie, structură şi capacitate.
1. Aria pieţei reprezintă spaţiul geografic unde apare nevoia şi din care se naşte cererea
pentru produse şi servicii bancare
2. Structura pieţei reprezintă dimensiunea care ia în considerare o anumita diferenţiere
a relaţiilor de piaţă. Astfel, se disting următoarele categorii: piaţă monetară, piaţă valutară,
piaţă propriu-zisă a produselor şi serviciilor bancare.
3. Capacitatea pieţei reprezintă mărimea acesteia exprimată prin indicatori specifici ca
de exemplu: volumul creditelor ipotecare, volumul depozitelor pe termen mediu.

16.Definirea pietei produselor si serviciilor bancare:


Totalitatea actelor de vânzare – cumpărare desfăşurate de bănci cu clienţii lor, atât în
postura de furnizori, cât şi de beneficiari de disponibilităţi băneşti.

17. Enumeraţi tipurile de canale de distribuţie a produselor şi serviciilor bancare


Tipurile de canale de distribuţie a produselor şi serviciilor, aparţinând băncilor
europene sunt, în ordinea descrescătoare a ponderii, următoarele:
- subunităţi teritoriale;
- telefonie fixă;
- internet;
- telefonie mobilă;
- salariaţi proprii cu rol de distribuţie a serviciilor şi produselor;
- intermediari..
18. obiective primare şi secundare aferente fiecărui canal de distribuţie a produselor şi
servicilor
Sucursala
- obiective primare:
- deschiderea conturilor clienţilor;
- acordarea de consultanţă financiară â
Obiective secundare
: - rezolvarea problemelor cu care se confruntă clienţii;
- efectuarea tranzacţiilor.
ATM
obiective primare:
- retragerea de numerar;
- efectuarea de depozite.
Obiective secundare:
- diverse informaţii;
- promovare prin oferte de produse şi servicii afişate pe monitorul lui.
Call center
- obiective primare:
- rezolvarea problemelor cu care se confruntă clienţii;
- vânzarea de produse bancare de bază;
Obiective secundare:
- efectuarea tranzacţiilor bancare;
- furnizarea informaţiilor solicitate de clienţi.
Robot telefonic sau telefon mobil
- obiective primare:
- informaţii cu privire la starea financiară şi tranzacţii;
- tranzacţii efectuate de către clienţi;
Obiectiv secundar:
- transferul tranzacţiilor nestandardizate solicitate de un client către alt canal de
distribuţie (în general Call center).

Internet
- obiective primare
: - furnizarea tuturor tipurilor de informaţii;
- efectuarea de tranzacţii;
Obiective secundare:
- vânzarea de produse de bază;
- punerea la dispoziţia clienţilor a sfaturilor financiare.

19.. Care a fost modul specific de deservire a clienţilor de către bănci până la sfârşitul sec.
XX?
Produsele şi serviciile bancare implică o relaţie bancă-client cu multiple semnificaţii care a
evoluat diferit în timp. Până către sfârşitul secolului XX, în centrul atenţiei se situa banca care
urmărea să asigure produsele şi serviciile cerute de piaţă şi mai puţin modul de deservire al
clienţilor, după principiul „cine are nevoie de mine mă găseşte”. În această perioadă, clienţii
se deplasau la bancă pentru operţiuni „faţă la faţă”, iar băncile erau preocupate să inspire
încredere, să asigure onorabilitate, să dispună de sedii impunătoare şi de personal bine
calificat.

20. Care este, în opinia dvs. rolul funcţiei de consilier client?


Rolul funcţiei de consilier client (consilier bancar/administrator de client) este de a
oferi asistenţă clienţilor în selectarea produselor instituţiei de credit, în concordanţă cu nevoile
şi posibilităţile acestora, şi asigură îndeplinirea solicitărilor privind produsele şi serviciile
pentru diferitele categorii de clienţi (persoane fizice, persoane fizice autorizate şi persoane
juridice).
Obiectivul acestei categorii de funcţionari bancari este de a vinde cât mai multe
produse clienţilor şi de a promova în acelaşi timp produsele instituţiei de credit, eventual,
chiar ale întregului grup financiar din care face parte.

21. Principalele etape in vanzare


Principalele etape ale procesului de vânzare sunt: pregătirea vânzării, identificarea
priorităţilor clientului, accentuarea şi corelarea beneficiilor, obţinerea feedback-ului,
încheierea tranzacţiei.
Forţa de vânzare trebuie să înţeleagă şi să răspundă priorităţilor clienţilor săi, prin
identificarea aşteptărilor şi nevoilor acestora, pentru a-i ajuta la rezolvarea problemelor legate
de afaceri. În acest context, funcţionarii bancari incluşi în forţa de vânzare trebuie să
demonstreze că sunt competenţi, oneşti, de încredere şi obiectivi, şi trebuie să convingă
clientul că furnizează informaţii corecte.
23. Care sunt principalele acţiuni avute în vedere de bănci în scopul diferenţierii
serviciilor pentru clienţii importanţi?
- particularizarea produselor/serviciilor;
- stabilirea unui manager de relaţii cu clienţii dedicat;
- promovări de produse dedicate;
- îmbunătăţirea preţurilor serviciilor/produselor oferite;
- asigurarea altor canale de distribuţie a produselor;
- oferirea gratuită a unor servicii.

24. Prezentaţi categoriile de management al relaţiei cu clienţii şi importanţa lor în


procesul de vânzare.
Marketingul relaţional este definit ca reprezentând sistemul de atragere, de menţinere şi
de consolidare a relaţiei cu clientul. Se consideră ca există trei categorii de management al
relaţiei cu clienţii, şi anume: management analitic, management operaţional şi management de
colaborare.
Managementul analitic vizează îmbunătăţirea cunoaşterii şi a înţelegerii clienţilor.
Managementul operaţional este axat pe gestiunea zilnică a relaţiei cu clientul, prin
intermediul tuturor punctelor de contact: call center, internet, front office. Managementul
analitic şi cel operaţional se completează reciproc.
Managementul de colaborare se traduce prin punerea în aplicare a tehnicilor de
colaborare menite să faciliteze comunicarea între organizaţie şi clienţii acesteia, precum şi
între departamentele ei.

25.. Cum poate o bancă să schimbe percepţia despre activitatea ei?


pot fi delimitate trei tipuri de strategii de abordare a percepţiei clienţilor:
1. schimbarea percepţiei - dacă cea existentă nu este favorabilă;
2. schimbarea caracteristicilor serviciului, ceea ce implică o serie de dificultăţi;
3schimbarea caracteristicilor procesului de prestare a serviciilor, ceea ce poate fi şi mai dificil
de realizat.
26. 4. Care sunt factorii interni determinanţi ai tarifelor?Dar cei externi?
Factorii externi determinanţi ai tarifelor sunt:
- factorii concurenţiali: tariful încasat de băncile concurente pentru un serviciu similar
sau identic;
- climatul economic: creştere economică, recesiune;
- reacţiile clienţilor (faţă de anumite tarife şi comisioane): acceptare sau respingere,
satisfacţie sau insatisfacţie;
- guvernul şi autorităţile naţionale: existenţa sau inexistenţa unor constrângeri legale
referitoare la stabilirea tarifelor şi comisioanelor
Factorii interni determinanţi ai tarifelor sunt:
- factorii financiari: băncile urmăresc să acopere cheltuielile şi să obţină o marjă de
profit;
- mix-ul de marketing: modul în care celelalte elemente ale mix-ului de marketing vor
afecta politica de stabilire a tarifelor;
- obiectivele organizaţiei: majorarea profitului sau câştigarea unei poziţii de lider de
piaţă (deci posibilitatea stabilirii unor preţuri mai scăzute pentru a atrage noi clienţi) sau
apărarea produsului pentru a preveni acţiunile concurenţilor
27. tipuri de tarife pentru serviciile bancare
- tarif tranzacţional (tarif pentru o tranzacţie);
- preţ pe pachet de servicii
- tarif promoţional
- tarif la valoarea percepută de client
- tarif raportat la concurenţă
- tarif tactic
- tarif fixat
28. Principalii factori de care ar trebui să ţină seama băncile în elaborarea strategiilor
lor de marketing sunt următorii:
- factorul juridic
- factorul politic
- - factorul economic
- factorul social
- factorul tehnologic
29. Factorii care influenţeaza comportamentul de cumpărare al clienţilor persoane
fizice sunt următorii:
- factorii culturali, asociaţi credinţelor de bază, eticii, moralei, limbajului, tendinţelor
artistice, fidelităţii, valorilor personale şi tradiţiilor;
- factorii sociali, asociaţi cu grupurile de influenţă (denumite de specialiştii în
marketing şi grupuri de referinţă), care au o anumită experienţă şi ascendenţă asupra celor din
jur;
- factorii personali, asociaţi vârstei, ocupaţiei, etapei din viaţa, schimbărilor în stilul
de viaţă;
-factorii economici, asociaţi veniturilor disponibile, economiilor, atitudinii clienţilor
privind cheltuirea şi economisirea;
- factorii psihologici, asociaţi necesităţilor psihologice ale unei persoane, influenţaţi de
motivaţie şi de percepţie

30. Comportamentul de cumpărare al clienţilor persoane juridice este influenţat de


următorii factori:
- mărimea şi statutul organizaţiei;
- domeniul în care îşi desfăşoară activitatea;
-tilul de conducere, vârsta persoanelor din echipa de conducere şi profesionalismul lor;
- politicile şi obiectivele organizaţiei;
- amplasarea geografică a organizaţiei;
31. produsele şi serviciile bancare pot fi grupate astfel:
I. în funcţie de statutul clienţilor:
- servicii bancare pentru clienţi persoane juridice;
- servicii bancare pentru clienţi persoane fizice;
II. în funcţie de caracterul de continuitate al serviciului:
- tranzacţii singulare, în cadrul cărora clientul apelează punctual şi ocazional la un
singur serviciu;
- servicii cu caracter multiplu - în cadrul cărora clientul apelează la mai multe servicii
Având în vedere acest criteriu, clienţii băncilor pot fi clasificaţi în funcţie de
dimensiunea şi frecvenţa relaţiei pe care o au cu banca, astfel:
- clienţii activi - care sunt susţinători ai băncii, satisfăcuţi în mod constant de
serviciile şi prestaţia acesteia;
- clienţii obişnuiţi - care apreciază oferta şi prestaţia băncii în mod pozitiv;
- clienţii ocazionali - care sunt indiferenţi la oferta şi prestaţia băncii; -
clienţii potenţiali - care ar trebui să fie foarte importanţi, ca obiectiv al strategiei
băncii

III. din punctul de vedere al segmentului de clientelă căreia i se adresează, produsele


bancare sunt:
- destinate clientelei retail
- destinate clientelei corporate
IV. din punct de vedere al posturilor din bilanţ în care sunt evidenţiate:
- de activ (produse de tip credit);
- de pasiv (depozite şi produse asimilate);
- în afara bilanţului (acreditive).
V. din punct de vedere al valutei în care sunt exprimate:
- produse bancare exprimate în lei;
- produse bancare exprimate în valută
VI. din punct de vedere al termenului de valabilitate:
- produse bancare la „vedere”: credite overdraft, depozite overnight, depozite la
vedere, contul curent;
- produse bancare „la termen”: credite pe termen scurt, mediu şi lung, depozite la
termen (1 lună, 3 luni, 6 luni, 12 luni).
VII. din punct de vedere al modalităţii de vânzare:
- produse simple;
- pachete de produse

32. Explicaţi pe scurt produsele bancare extrabilanţiere.


Produsele bancare evidenţiate în afara bilanţului sau extrabilanţiere - reprezintă
angajamente date şi primite în relaţiile cu terţii, precum şi unele bunuri şi operaţiuni ce nu pot
fi incluse în activul sau pasivul bilanţier bancar. Angajamentele sunt de fapt drepturi şi obligaţii
ale căror efecte asupra mărimii şi structurii patrimoniului băncii sunt condiţionate de realizarea
unor operaţiuni ulterioare. De exemplu, banca se angajează printr-o scrisoare de garanţie să
plătească la scadenţă, în locul unui client, dacă acesta nu o face. Până la scadenţă, angajamentul
băncii nu crează fluxuri financiare, nu aduce modificări în patrimoniu. Acestea sunt
condiţionate de o altă operaţiune şi anume de neexecutarea obligaţiei de plată. În acel moment,
angajamentul înregistrat în conturi extrabilanţiere se transformă într-o operaţiune bilanţieră.

33. Enumeraţi câteva servicii specifice altor domenii, prestate de către bănci.
- transportul de valori;
- preschimbarea bancnotelor uzate.
- servicii de consultanţă
- home banking;
- investigaţii;

CE TREBUIE RETINUT LA CONTURI CURENTE ŞI SERVICII ATAŞATE


PENTRU PERSOANE FIZICE CONTUL CURENT PENTRU PERSOANE FIZICE

Contul curent reprezintă contul deschis în baza unei cereri de deschidere, completată,
semnată şi datată de către client, în care sunt evidenţiate disponibilităţile clienţilor şi
operaţiunile de încasări şi plăţi, dispuse de aceştia, distinct, în mod cronologic şi sistematic.
Contul curent poate servi deopotrivă la păstrarea banilor şi la efectuarea de plăţi, încasări
sau transferuri bancare. În funcţie de cerinţele clientului, se poate deschide un cont curent în
RON, USD, EUR sau în alte valute fără limită minimă de deschidere, fără restricţii de menţinere
a unui sold minim. Sumele depuse în cont beneficiază de dobândă la vedere şi nu au un termen
prestabilit de menţinere.
Contul curent poate fi alimentat oricând, fie prin salariul care poate fi virat în acest cont,
fie prin alte depuneri. Accesul la sumele depuse în cont se face fără restricţii.De regulă, contul
curent are ataşat un pachet de produse şi servicii: credite, carduri, depozite, plăţi directe
furnizori (direct debit), plăţi la dată fixă (standing order).
Principalele caracteristici ale contului curent sunt:
Beneficiari: persoane fizice cu vârsta de minim 14 ani.
Moneda: RON, USD, EUR, sau alte valute.
În general nu se solicită o sumă minimă la deschidere
Depuneri sau alimentări pot face oricând titularii sau orice alte persoane prin:
– depunerea de numerar la sediul unităţii bancare,
– virament intrabancar/interbancar,
– transfer de fonduri din contul de card de debit, – alimentarea de la extern
Retrageri: sunt posibile oricând, orice sumă disponibilă în cont prin:
– numerar,
– transfer intrabancar/interbancar,
– virament în conturi de card de debit şi/sau credit ale titularului,
– constituirea de depozite la termen.
Împuterniciţi: titularul de cont poate desemna unul sau mai mulţi împuterniciţi care pot
efectua operaţiuni în cont, în limita sumelor aferente existente în acesta.
Dobânda: este în general variabilă, poate fi diferenţiată pe tranşe valorice sau se poate
impune o sumă minimă pentru bonificare sau o perioadă de deţinere a fondurilor în
cont.Datorită faptului că sumele din contul curent rămân în sold foarte puţin timp, banca
neputîdu-se folosi de ele, nivelul dobânzii bonificate este cel mai mic dintre toate dobânzile
practicate de bancă.
Costuri: - comision de deschidere a contului curent,
- comision de menţinere/gestiune/administrare cont curent,
- comision de închidere cont,
- comision de administrare cont inactive,
- alte costuri cum ar fi:comisioanele pentru retrageri de numerar/alimentări/plăţi.
Avantajele produsului: – acces rapid la sumele din cont fără alte restricţii de timp,
– transfer rapid de sume din contul curent,
– alimentarea rapidă a contului curent, - control asupra tranzacţiilor.
Documente necesare deschiderii contului curent: Buletin/Carte de Identitate sau
Paşaport.
Aşa cum am mai arătat, contul curent poate fi vândut ca un produs simplu sau poate
avea ataşat un pachet de produse şi servicii, cum ar fi: carduri, conturi de economii, depozite,
plăţi directe furnizori, plăţi la dată fixă (standing order), servicii electronice, credite. Pachetele
de produse includ, deci, pe lângă contul curent în lei, produse de activ şi produse de pasiv,
facilităţi şi alte produse ataşate.Aceste pachete sunt structurate pentru a răspunde nevoilor
multiple ale clienţilor: de tranzacţionare, de creditare şi de economisire. Serviciile bancare
electronice pot fi împărţite în trei categorii: Mobile Banking, Internet Banking şi Home Banking

MOBILE BANKING

Acest serviciu oferă posibilitatea obţinerii informaţiilor şi efectuarea tranzacţiilor


bancare în timp real, prin intermediul telefonului mobil. Informaţiile despre cont sunt
disponibile direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS.
Serviciul poate fi activat prin încheierea unui contract, fiind necesară existenţa unui cont curent,
de depozit, de credit sau de card, precum şi a unui telefon mobil abonat la oricare din operatori.
Principalele caracteristici:
Se adresează: persoanelor fizice şi persoanelor juridice, clienţi ai băncii cu cont curent
în lei.
Clientul trebuie să posede telefon mobil.
Documente necesare: Buletin sau Carte de Identitate.
Modificări ulterioare: sunt posibile.
Funcţionalităţi: se oferă diverse informaţii financiar bancare private în funcţie de tipul
contului (curent, de depozit sau de credit), astfel:
- pentru conturile curente: soldul şi rulajul creditor al contului la data ultimei actualizări
(data efectuării ultimei tranzacţii în cont), dobânda creditoare lunară sau dobânda debitoare
lunară acumulată până la data actualizării;
- pentru conturile de depozit: soldul contului, suma repezentând ultima dobândă plătită,
data acordării următoarei dobânzi, suma pentru următoarea dobândă ce se va plăti (în condiţiile
în care dobânda nu suferă modificări pe parcurs) şi data scadenţei depozitului;
- pentru conturile de credit: soldul contului, data de plată a următoarei dobânzi,
următoarea sumă de plată (rata + dobândă), avertizări rate credit.
- informaţii private referitoare la lista ultimelor „n” tranzacţii (maxim 5) dintr-un
anumit cont: toate tranzacţiile, tranzacţiile de debit, tranzacţiile de credit.
- informaţii publice: cursul de schimb valutar al băncii şi cursurile BNR
Avantajele serviciului:
- flexibilitate: clientul nu depinde de orarul băncii pentru a efectua tranzacţiile necesare
sau pentru a obţine informaţiile dorite şi poate efectua operaţiuni bancare direct din meniul
telefonului mobil,
- disponibilitate: permite accesul direct, non-stop, la informaţiile despre cont, oferă
opţiunea de a solicita informaţiile când ai nevoie, sau cu o frecvenţă adaptată activităţii fiecărui
client,
- control: oferă posibilitatea de a păstra informaţiile importante în memoria telefonului
mobil,
Principalele costuri sunt:
- comision pentru mesaj SMS de răspuns primit la mesajul de comandă iniţiat de client
sau în urma setării alertelor,
- abonament lunar, numai pentru utilizatorii serviciului Mobile Banking SMS +
Browsing.

PHONE BANKING
Este un serviciu oferit, prin care clienţii băncilor, cetăţeni români rezidenţi, pot ordona
efectuarea tranzacţiilor bancare prin telefon şi pot obţine informaţii despre situaţia conturilor
deţinute.Poate fi accesat, de luni până vineri între anumite intervale orare dar şi sâmbăta şi
duminica sunând la un număr de telefon prestabilit. Numărul este apelabil gratuit, fără prefix,
din întreaga ţară, de la posturi telefonice fixe, poate fi apelat şi din străinătate. Acestea sunt
operaţiuni ordonate prin Call center operaţional pe care fiecare bancă modernă îl are.
Prin interemediul acestui serviciu se pot efectua aproape toate tipurile de operaţiuni care
se pot ordona şi la ghişeul băncii – excepţie fac transferurile în valută către conturi deschise la
alte bănci sau către conturi cu alţi titulari deschise la aceeaşi bancă.
Operaţiunile ce pot fi efectuate prin intermediul acestui serviciu sunt :
obţinerea de informaţii specifice privind conturile deţinute la bancă;
- transfer de fonduri (RON/FCY)81 din conturile titularului către alte conturi ale sale
deţinute la bancă;
- transfer de fonduri (RON) din conturile titularului către conturi deţinute de titular la o
altă bancă;
- transfer de fonduri (RON) din conturile titularului către conturi deţinute de o altă
persoană fizică sau juridică la aceeaşi bancă sau la o altă bancă;\
- deschidere depozite la termen (RON/FCY);
- lichidare depozite la termen (RON/FCY);
- schimb valutar între conturile utilizatorului de luni până vineri între orele 09:00
– 15:30. Toate aceste operaţiuni se fac în conformitate cu limitele stabilite în contract
care pot fi 6.000 RON/lună – 2.000 RON /tranzacţie pentru persoane fizice şi 200.000
RON/lună – 20.000 RON/tranzacţie pentru persoane juridice.
Se poate percepe o taxă pentru abonamentul de utilizare a serviciului sau poate fi
gratuit.Comisioanele şi dobânzile pentru operaţiunile efectuate prin acest serviciu sunt aceleaşi
ca în cazul operaţiunilor efectuate în unităţile băncilor.
Se poate percepe o taxă pentru abonamentul de utilizare a serviciului sau poate fi
gratuit.Comisioanele şi dobânzile pentru operaţiunile efectuate prin acest serviciu sunt aceleaşi
ca în cazul operaţiunilor efectuate în unităţile băncilor. Pentru garantarea securităţii
operaţiunilor efectuate, utilizatorul va folosi mijloacele de identificare (PIN-ul şi grid cadrul
puse la dispoziţia sa de către bănci. În cazul pierderii acestora, pentru a accesul la serviciu,
clientul se va identifica cu întrebarea suplimentară prevăzută în contract urmând întocmai
instrucţiunile Telebankerilor

DIRECT DEBIT
Debit Direct („direct debit” în engleză) se adresează atât persoanelor fizice, cât şi celor
juridice care au cel puţin un cont curent în RON deschis la banca respectivă.
Clientul dă instrucţiuni băncii să plătească din contul său curent facturile emise în
numele său sau în numele terţilor de către furnizorii de servicii, pe baza convenţiilor încheiate
între bancă şi furnizor şi a contractului încheiat între bancă şi client.
Banca nu este responsabilă pentru sumele trimise de furnizor pentru a fi debitate din
contul clientului. Singura responsabilitate a băncii este de a face plăţile cerute de client prin
contractul de direct debit.
Prin intermediul acestui serviciu:
a. beneficiarul cere direct băncii plătitorului să stingă o creanţă asupra plătitorului cu
consimţământul acestuia, sub forma recunoscută de părţi;

b. sunt îndeplinite obligaţiile părţilor contractante pentru ca banca plătitorului să


execute cu consimţământul plătitorului fiecare dintre ordinele de plată în suma şi la data cerute
de client;
c. părţile convin să recunoască această modalitate de plată sub una dintre denumirile
protejate prin reglementările şi activitatea Băncii Naţionale a României, fie ca plată prin
prelevare consimţită, fie ca plată prin debitare directă sau, prescurtat, direct debit, în
conformitate cu practica internaţională.
Clientul poate indica o limită maximă pentru fiecare plată. Dacă solicitarea de plată
trimisă de către furnizor depăşeşte limita stabilită de client, plata nu va fi efectuată.Clientul
poate indica o frecvenţă maximă, o dată de început şi de sfârşit a plăţii.
Serviciul este disponibil în două variante, pentru persoane fizice, caz în care fiecare
client din această categorie contractează serviciul şi pentru persoane juridice.

INTERNET BANKING
Prin intermediul serviciului de Internet Banking, utilizatorul are posibilitatea să
realizeze operaţiuni bancare în lei şi valută, on-line, de la distanţă fără a fi necesară deplasarea
la sediul băncii. Serviciul este destinat tuturor clienţilor băncii, persoane fizice şi juridice de la
orice calculator conectat la Internet
Pentru a obţine acest serviciu clientul trebuie să:
- deţină cel puţin un cont curent în RON, EURO sau USD,
- deţină un card de debit sau de credit activ emis de bancă,
- semneze contractul pentru activarea serviciului la orice unitate bancară.
Prin intermediul acestui serviciu, clientul are la dispoziţie următoarele opţiuni:
a. vizualizarea tuturor conturilor sale deschise la bancă precum şi un scurt istoric al
fiecărui cont cu toate detaliile tranzacţiilor efectuate prin acesta;
b. efectuarea de transferuri între conturile sale deschise la bancă;
c. efectuarea de transferuri (în lei şi valută) către conturile altor persoane deschise la
bancă;
d. transferuri în lei către conturi deschise la alte bănci în România;
e. transferuri în valută către conturi deschise la alte bănci din România sau străinătate;
f. obţinerea confirmării SWIFT84, generarea automată a DPE-ului (Dispoziţie de Plată
Externă);
g. schimb valutar între conturile proprii;
h. constituirea de depozite (în lei şi valută);
i. lichidarea de depozite (în lei);
j. definirea de transferuri planificate şi efectuarea în acest fel de transferuri repetate
către conturile proprii sau către conturile unor terţi;
k. activarea serviciului Plăţi Directe Furnizori pentru plata facturilor de utilităţi;
l. plata facturilor (în lei şi valută) şi generarea codului de confirmare a plăţii pentru
anumiţi furnizori ( de exemplu Vodafone);
m. obţinerea şi tipărirea de confirmări electronice pentru instrucţiunile transmise băncii;
n. vizualizarea întregii activităţi legate de serviciul de internet;

Principalele caracteristici ale serviciului sunt:


- securitate maximă pentru operaţiunile bancare prin introducerea metodei de
autentificare şi autorizare tranzacţii cu ajutorul card reader-ului şi a Smart Cardului,
- mobilitate, serviciul putând fi accesat din ţară sau din străinatate, de la orice calculator
conectat la Internet,
- toate tranzacţiile se realizează în timp real, soldurile conturilor fiind permanent
actualizate,
- se pot alege şi defini codul de utilizator, precum şi parola de acces,
- vizualizarea întregului istoric al activităţii online (maximum 6 luni).
- economie de timp şi eliminarea stresului provocat de deplasarea la bancă sau coadă la
ghişee
Principalele costuri sunt:
– taxa anuală de mentenanţă,
– pentru operaţiunile realizate prin serviciul Internet Banking se pot percepe aceleaşi
comisioane ca şi pentru operaţiunile realizate la ghişee sau mai mici în funcţie de strategia
fiecărei bănci.

E-COMMERCE

Este un serviciu ce asigură posibilitatea de a se achiziţiona bunuri şi servicii de la


magazinele virtuale prin intermediul unui card. Cardurile internaţionale pot fi folosite pentru a
plăti pe site-uri internaţionale şi locale (exemplu Visa85, MasterCard86). Cardurile cu utilizare
doar în România pot fi folosite pentru a plăti pe site-urile româneşti ale comercianţilor virtuali
(exemplu Visa Classic în RON, MasterCard Classic în RON).
Pe Internet există magazine virtuale care oferă cumpărătorilor grade de siguranţă
diferite.Asigurarea unei cât mai bune protecţii a acestora se poate oferi prin mai multe opţiuni
cu grade diferite de securitate.
Astfel există mai multe situaţii:
1. Pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii de pe Internet când clientul nu este
preocupat de riscul expunerii cardurilor la eventuale fraude, acesta poate solicita înscrierea într-
o bază de date specială. Astfel, ori de câte ori va dori să tranzacţioneze pe orice site de Internet,
sistemul de carduri va transmite cererea clientului spre autorizare deoarece va constata că
opţiunea acestuia se găseşte în această bază de date specială.
2. Dacă se doreşte să se apeleze la magazine virtuale care asigură un anumit grad de
securitate (exemplu SSL, TLS87) şi afişează un simbol de forma unui lacăt pe bara de jos a
ecranului la momentul cumpărării, tranzacţiile vor fi autorizate fără a fi nevoie ca acel client să
avizeze înainte banca despre intenţiile pe care le are. Sistemul de carduri detectează faptul că
site-ul este securizat, cardul clientului nu este expus fraudei prin captarea informaţiilor în timpul
tranzacţiei şi aceasta este autorizată în limita sumei din contul clientului. Această modalitate nu
elimină total riscul apariţiei unor tranzacţii fictive (au fost generate de fraudatori care folosesc
programe de generare a unor numere de card şi apoi le folosesc pe diferite siteuri pe care
lansează zeci de tranzacţii).
3. Pentru eliminarea riscurilor clientul poate apela la serviciul 3-D Secure, pus la
dispoziţie de bancă împreună cu Visa International şi MasterCard. Acesta înglobează concepte
şi tehnologii hard/soft de ultimă oră care concură la asigurarea unui grad înalt de securitate a
tranzacţiilor pe Internet.
Câteva caracteristici ale serviciului E-commerce sunt:
Există carduri acceptate numai în mediu virtual, pe orice fel de site, nefiind autorizată
utilizarea la comercianţi sau la bancomate;
Cardurile pot avea conturi în echivalent altă valută decât în moneda naţională sau în cea
în care se efectuează plata;
Se pot transfera sumele între conturile de carduri;
Utilizarea cardului virtual este o metodă comodă, ieftină şi destul de sigură de a cumpăra
bunuri şi servicii pe Internet;
Autorizarea plăţii cumpărăturilor se face automat în limita sumelor din cont;

STANDING ORDER (FIX PAY)


Reprezintă modalitatea de plată prin care, banca plătitorului execută ordine de plată la
date şi în sume fixate în prealabil, în baza contractului încheiat cu plătitorul.Caracteristicile
serviciului sunt: Serviciul se adresează titularilor de cont curent/depozit, persoane fizice sau
persoane juridice; Permite efectuarea unor plăţi cu caracter regulat, la date fixe şi pentru sume
prestabilite (rate de leasing, chirii), fără a fi necesară prezenţa la bancă a plătitorului.

Procedura se desfăşoară astfel:


- clientul plătitor încheie la unitatea teritorială a băncii „Contractul privind plata prin
Standing Order”;
- contractul se întocmeşte la sediul băncii pentru fiecare beneficiar cu care plătitorul
întră în relaţii de decontare prin Standing Order;
- prin semnarea contractului, clientul plătitor mandatează banca să execute, la datele
fixate şi pentru sumele stabilite în prealabil de comun acord, ordine de plată în favoarea unui
prestator de servicii/furnizor şi totodată se obligă să-şi alimenteze contul, astfel încât la data
scadenţei să existe fonduri suficiente acoperirii plăţilor prestabilite;
- banca execută ordinele de plată conform planificării din contractul încheiat, la datele
şi în sumele convenite cu clientul plătitor, transferul în contul prestatorului de servicii/furnizor
realizîndu-se numai în baza contractului încheiat, fără a se mai solicita un alt consimţământ din
partea clientului plătitor.
Principalele costuri sunt: – serviciul poate fi gratuit în funcţie de strategia băncii;
– pentru plata utilităţilor se pot percepe aceleaşi comisioane ca şi în cazul operaţiunilor
realizate la ghişee
; – operaţiunile de încasări se vor comisiona de către banca prestatorului de
servicii/furnizor, potrivit tarifului de comisioane al acesteia.

Avantajele serviciului sunt: - economie de timp, prin posibilitatea efectuării unor plăţi
cu caracter de regularitate, fără a fi necesară prezenţa la bancă a clientului plătitor,
- evitarea deplasării la bancă

S-ar putea să vă placă și