Caiet Practica - Modul Psihopedagogic I

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Modul psihopedagogic nivel 1
CAIET DE PRACTICĂ
NUMELE ȘI PRENUMELE METODIST
USTUROIU FLORIN Lector univ. dr. CAMELIA BRÂNCOVEANU
2016 – 2017
Programa
Anexa nr.3 la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 5097/09.09.2009
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
PROGRAME ŞCOLARE
CULTURĂ CIVICĂ
CLASELE a VII-a – a VIII-a
Aprobate prin ordin al ministrului

Nr.5097/09.09.2009
Bucureşti, 2009
2
NOTĂ DE PREZENTARE
Actualele programe şcolare au fost elaborate din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară
centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul anilor ‘90 –
la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este determinată, pe de
o parte, de nevoia de a actualiza formatul şi de a realiza unitatea de concepţie a programelor şcolare la
nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi liceal. Pe de altă parte, acest demers asigură racordarea la
dezvoltările curriculare actuale, orientate prioritar spre rezultatele explicite şi evaluabile ale învăţării.
Prezentul document conţine Programele şcolare de Cultură civică şi se adresează profesorilor care predau
această disciplină în gimnaziu, la clasele a VII-a – a VIII-a.
Programele şcolare stabilesc oferta educaţională care urmează să fie realizată în bugetul de timp alocat în
conformitate cu statutul şi locul disciplinei Cultură civică în planul-cadru de învăţământ; programele sunt
concepute pentru trunchiul comun şi au în vedere:
- curriculumul nucleu (pentru clasele cu 1 oră/săpt.);
- curriculumul nucleu extins (pentru clasele cu 2 ore/săpt.) marcat prin asterisc (*) şi prin corpul
de literă italic.
Pornind de la importanţa competenţelor pentru viaţa activă în societatea cunoaşterii, specifică secolului al
XXI-lea, prezentul document conţine programele şcolare de Cultură civică pentru clasele a VII-a – a VIII-
a, elaborate pe baza modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe – care vizează înzestrarea
elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional.
Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din
perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii
învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţe-cheie:
Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe matematice şi competenţe de bază
în ştiinţe şi tehnologii, Competenţă digitală, A învăţa să înveţi, Competenţe sociale şi civice, Spirit de
iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri
de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii şi de
care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru
incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează
la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, cât şi aspecte
inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul conjugat al mai multor arii curriculare.
Contribuţia disciplinei Cultură civică la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie europene este
nuanţată şi diversificată, incluzând atât contribuţia directă (prin susţinerea formării şi dezvoltării anumitor
competenţe-cheie), cât şi contribuţia indirectă/sensibilizarea cu privire la alte competenţe-cheie. Disciplina
Cultură civică contribuie la formarea progresivă a competenţelor-cheie pentru educaţia pe parcursul întregii
vieţi, recomandate de Parlamentul şi Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce priveşte următoarele
domenii de competenţe-cheie:
• Competenţe sociale şi civice
• Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat
• Sensibilizare şi exprimare culturală
• Comunicare în limba maternă
• Competenţă digitală
• A învăţa să înveţi
Principiile care întemeiază elaborarea prezentelor programe şcolare sunt următoarele:
- centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative;
3
- compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, prin formarea, potrivit specificului
disciplinei şi particularităţilor de vârstă ale elevilor, a competenţelor-cheie formulate la nivel
european;
- asigurarea coerenţei intra- şi interdisciplinare, intra- şi intercurriculare;
- dezvoltarea unor strategii didactice eficiente în raport cu necesitatea asigurării continuităţii şi a
progresului de la o clasă la alta în formarea competenţelor; - asigurarea calităţii în educaţie.
Prin disciplina Cultură civică, în gimnaziu se continuă şi se aprofundează educaţia civică a elevilor, iniţiată
în învăţământul primar, în ceea ce priveşte practicarea unui comportament civic într-o societate
democratică, definit prin valori şi principii democratice, prin practici democratice şi prin cetăţenie activă.
Cultura civică reprezintă în gimnaziu disciplina cu următoarele valenţe şi trăsături definitorii:
- este un demers interdisciplinar şi intercultural care solicită deschidere, comunicare şi
flexibilitate, cultivându-le în acelaşi timp; cultura civică angajează în mod necesar dialogul dintre
diferite modalităţi de cunoaştere şi dintre diferite tipuri de culturi;
- este un demers care îl ajută pe elev să conştientizeze nevoia şi posibilitatea de cultivare a
respectului faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi, în condiţiile acceptării pluralismului, sub
multiplele lui aspecte (politic, economic, religios, cultural etc.); actorii implicaţi în acest demers
trebuie să aibă în vedere caracterul lui îndelungat: formarea culturii civice poate şi trebuie să fie
începută devreme şi are nevoie de consolidare pe parcursul întregii vieţi;
- este un demers contextualizat: informaţiile şi noţiunile de bază îşi întregesc reciproc sensul prin
considerarea lor în contexte specifice diferite şi prin raportarea la societate ca la un tot;
- este un demers complex, în cadrul căruia se manifestă interacţiunea între curriculumul scris
(oficial, intenţionat) şi curriculumul „ascuns”, ca expresie specifică a confruntării dintre valori.
În clasa a VII-a, prin problematica abordată referitoare la viaţa în societate, la sistemul politic din România
şi la raportul cetăţean – stat, programa şcolară îi familiarizează pe elevi cu valori, principii şi concepte
democratice, cu drepturile omului; îi pune pe elevi în situaţia exersării unor atitudini şi relaţii interpersonale
(în grup şi între grupuri), precum şi a exersării calităţii de cetăţean, a cetăţeniei active.
În clasa a VIII-a, prin abordarea unor concepte şi principii de bază ale democraţiei (de exemplu, autoritatea,
responsabilitatea, dreptatea, libertatea, proprietatea etc.) este propusă aprofundarea, discutarea nuanţată a
valorilor/principiilor democratice şi exersarea practicilor specifice unui regim politic democratic, cu care
elevii s-au familiarizat deja, în parte, în clasa a VII-a. În cadrul abordării conceptuale propuse, pot fi
integrate şi revalorizate cunoştinţele dobândite de către elevi în clasa a VII-a şi pot fi formate şi dezvoltate
în continuare, într-un context nou, capacităţile şi deprinderile specifice. În acest sens, în tratarea temelor
propuse se va face apel la enunţuri cuprinse în texte cu care elevii s-au familiarizat deja (Constituţia
României, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului), precum şi la alte referinţe care includ texte,
exemple, cazuri, imagini etc., discutate în clasa a VII-a. Abordarea temelor trebuie să aibă în vedere
perspectivele deschise României prin aderarea la Uniunea Europeană, precum şi aspecte legate de
participarea ţării noastre în cadrul organismelor internaţionale (O.N.U., Consiliul Europei etc.).
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi conţinuturi
- Valori şi atitudini
- Sugestii metodologice
Competenţele generale se definesc pe discipline de studiu, având un grad ridicat de generalitate şi de
complexitate; competenţele generale orientează demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului.
Competenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut; corelaţia propusă are în vedere posibilitatea
ca o anumită competenţă specifică să poată fi atinsă prin diferite unităţi de conţinut, neexistând o
corespondenţă biunivocă între acestea. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu
şi sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în formarea acestora. Conţinuturile învăţării sunt
mijloace prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Unităţile de conţinut sunt prezentate într-o ordine
4
care nu este obligatorie. Profesorii au libertatea de a aborda unităţile de conţinut prevăzute de fiecare
programă şcolară într-o altă ordine, respectând însă logica internă a disciplinei. Conţinuturile nemarcate
prin asterisc (*) se adresează claselor ai căror elevi studiază disciplina Cultură civică 1 oră/săptămână.
Pentru clasele ai căror elevi studiază disciplina Cultură civică în 2 ore/săptămână se adaugă conţinuturile
marcate prin asterisc (*) şi prin corpul de literă italic.
Definirea explicită a competenţelor şi construirea programelor şcolare în raport cu necesitatea formării
acestora orientează demersurile didactice către latura pragmatică a aplicării curriculumului: corelarea dintre
unităţile de conţinut şi competenţele specifice permite profesorului să realizeze conexiunea explicită între
ceea ce se învaţă şi scopul pentru care se învaţă.
Lista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi morală a
învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la atingerea finalităţilor educaţiei.
Sugestiile metodologice cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic, având rolul de a
orienta cadrele didactice în utilizarea prezentelor programe şcolare în ceea ce priveşte proiectarea şi
realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare în concordanţă cu specificul disciplinei.
Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă
semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate
conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, actuala programă şcolară
a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor-cheie la următoarele niveluri: formularea
competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi
corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.
Programele şcolare se adresează atât profesorilor, cât şi autorilor de manuale. Lectura integrală şi
personalizată a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiţii indispensabile
atât în vederea proiectării activităţii didactice, cât şi în procesul de elaborare a manualelor şcolare
alternative.
Programele şcolare sunt în aşa fel concepute, încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea
demersurilor didactice la particularităţile elevilor. Profesorii şi autorii de manuale îşi pot concentra atenţia
în mod diferit asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete
face posibilă şi necesară o diversitate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile programei
nu trebuie privite ca reţetare inflexibile. Echilibrul între diferite abordări şi soluţii trebuie să fie rezultatul
proiectării didactice personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.
5
COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru

organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte,
evenimente, procese din viaţa reală
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în
rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi în analizarea
posibilităţilor personale de dezvoltare
3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme
teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri
4. Manifestarea unui comportament social activ şi
responsabil, adecvat unei lumi în schimbare
5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea
problemelor comunităţii
6
CLASA A VII-A
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI1
Competenţe specifice Conţinuturi
1.1. Utilizarea corectă a termenilor şi a conceptelor cu 1. Viaţa în societate

conţinut civic în diferite contexte • Persoana: unicitatea şi demnitatea omului
1.2. Identificarea, în diferite contexte, a drepturilor • Omul – fiinţă socială
omului şi a responsabilităţilor asociate fiecărui drept - Grupurile: caracteristici, tipuri
2.1. Caracterizarea persoanei în diferite ipostaze:
- Atitudini şi relaţii interpersonale în grup;
membru al unei familii, al unui grup social, al
relaţii între grupuri (de cooperare, competiţie,
comunităţii
solidaritate, conflict, toleranţă, respect,
2.2. Caracterizarea diferitelor tipuri de grupuri sociale
comunicare, influenţare, apreciere, ajutor etc.)
din perspectiva specificului acestora, precum şi a
relaţiilor interpersonale ce pot lua naştere în cadrul - Familia ca grup social; roluri în familia
grupurilor 3.1. Rezolvarea în echipă a unor probleme contemporană
civice, prin asumarea unor responsabilităţi şi prin - Comunitatea locală, naţională şi
relaţionarea pozitivă cu ceilalţi internaţională:
4.1. Manifestarea interesului faţă de problemele a) Comunitatea locală
grupurilor de apartenenţă şi faţă de problemele b) Naţiunea. Cetăţenia. Drepturi şi
comunităţii îndatoriri cetăţeneşti
4.2. Evaluarea unor situaţii concrete de încălcare a c) Procesele de integrare
şi de globalizare
demnităţii persoanei, din perspectiva drepturilor
omului - Drepturile omului
5.1. Participarea la negocierea drepturilor şi a
responsabilităţilor în grupurile de apartenenţă
5.2. Adecvarea conduitei la diferite contexte
situaţionale
1
Unităţile de conţinut marcate cu asterisc (*) şi corp de literă italic nu fac parte din programa de trunchi comun. Ele
vor fi valorificate în curriculumul la decizia şcolii, în situaţia în care se optează pentru curriculum extins.
7
1.3. Identificarea principalelor valori, principii, instituţii 2. Sistemul politic în România
şi practici democratice • Statele moderne şi constituţiile
2.3. Compararea principalelor forme de guvernământ şi - *Teorii despre stat
regimuri politice moderne şi contemporane - Forme de guvernământ şi regimuri politice:
2.4. Explicarea unor valori şi principii constituţionale regimuri democratice, autoritare şi totalitare
din ţara noastră - Statele moderne şi constituţionalismul
2.5. Caracterizarea instituţiilor democratice din - *Constituţiile epocii moderne;
România exemple
4.3. Argumentarea unor opinii în favoarea respectării reprezentative
principiilor şi valorilor democratice • Constituţia României
5.3. Aplicarea unor valori şi principii democratice în - *Scurt istoric al constituţionalismului în
situaţii concrete de viaţă România
- * Schimbările politice din 1989. Elaborarea
Constituţiei României:
a) rolul Adunării Constituante
b) validarea Constituţiei
- Structura Constituţiei
- Valori şi principii constituţionale
• Instituţii şi practici democratice
- Statul democratic şi principiul separării
puterilor - Autorităţile statului român:
a) autoritatea legislativă; legile
*nesupunerea civilă (nerespectarea deliberată şi
non–violentă a legii)
b) executivul; administraţia centrală şi locală
c) autoritatea judecătorească; aplicarea legilor
d) Preşedintele României
1.4. Identificarea rolului votului într-o societate 3. Raportul cetăţean – stat: puterea opiniei publice
democratică şi forţa individului
2.6. Analizarea cetăţeniei active şi a practicilor • Cetăţenia activă şi practicile democratice
democratice
- Dreptul de asociere
2.7. Explicarea rolului îndeplinit de mass-media în
societate şi în formarea opiniei publice - Partidele politice
3.2. Cooperarea cu ceilalţi în vederea exercitării - Societatea civilă, iniţiativele
cetăţeniei active, prin asumarea de drepturi şi cetăţeneşti (iniţiative în comunităţile locale,
responsabilităţi iniţiative legislative etc.) şi organizaţiile
4.4. Manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor nonguvernamentale
probleme ale grupurilor de apartenenţă şi ale - Alegerile şi votul
comunităţii locale - *Participarea la luarea deciziei
4.5. Evaluarea unor comportamente sociale în contexte publice şi la controlul aplicării acesteia în
situaţionale date contextul democraţiei reprezentative şi al
5.4. Manifestarea disponibilităţii pentru participare formelor de manifestare a democraţiei directe
civică şi pentru exercitarea calităţii de cetăţean
• Mass-media şi opinia publică
- Rolul îndeplinit de mass-media în
societate
- Opinia publică; rolul îndeplinit de
massmedia în formarea opiniei publice
8
- Libertatea şi responsabilitatea presei
în producerea, transmiterea şi receptarea
mesajului propagat prin mass-media;
*prejudecăţi şi stereotipuri
VALORI ŞI ATITUDINI
Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a

disciplinei Cultură civică au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:
• respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, faţă de Constituţie şi legi

• recunoaşterea Constituţiei ca lege fundamentală în stat
• toleranţă şi respect faţă de persoane şi grupuri care susţin valori, opinii şi credinţe diferite
• încredere în sine şi în ceilalţi
• disponibilitate pentru dialog, relaţionare pozitivă cu ceilalţi şi cooperare
• asumarea responsabilităţii faptelor personale şi a responsabilităţilor cetăţeneşti
• gândire critică şi flexibilă
• valorizarea rolului îndeplinit de mass-media în societate
• implicare civică în viaţa comunităţii
• cetăţenie activă
SUGESTII METODOLOGICE
Programa şcolară pentru clasa a VII-a este un instrument de lucru care se adresează profesorilor care predau
disciplina Cultură civică, fiind concepută în aşa fel încât să le permită:
• să-şi orienteze propria activitate înspre formarea la elevi a competenţelor specifice
domeniului;
• să-şi manifeste creativitatea şi să-şi adecveze demersurile didactice la particularităţile
elevilor cu care lucrează.
Sugestiile metodologice au în vedere modul de organizare a activităţii didactice în vederea formării la elevi
a competenţelor formulate în programa şcolară.
Valorizarea competenţelor-cheie şi asigurarea transferabilităţii acestora la nivelul diferitelor activităţi
(şcolare şi extraşcolare), considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea
acesteia spre formarea competenţelor specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei
presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printre care:
• utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcţia progresivă a
cunoştinţelor şi consolidarea continuă a capacităţilor; flexibilitatea abordărilor şi parcursul
diferenţiat; cultivarea capacităţii elevului de a se autoevalua, a spiritului reflexiv şi autoexigenţei;
coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare;
• utilizarea unor metode active, care contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de
manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ, la crearea acelui cadru educaţional care
încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă, angajarea elevului în procesul de
învăţare şi de dobândire a competenţelor de participare activă în spaţiul social (de exemplu,
învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz,
simularea, jocul de roluri bazat pe empatie);
• utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate
(individuală, pe perechi şi în grupuri mici);
9
• exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;
• utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care să
permită subordonarea utilizării tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, în vederea
desfăşurării unor lecţii interactive, atractive;
• realizarea unor activităţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul
comunităţii), prin care elevii să fie implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unor
strategii de rezolvare a unor probleme ale colectivului de apartenenţă, ale şcolii sau ale
comunităţii.
Actuala programă şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare din programa anterioară (elaborată
după modelul centrat pe obiective), oferind astfel cadrelor didactice un sprijin concret în elaborarea
strategiilor de predare, care să permită trecerea reală de la centrarea pe conţinuturi la centrarea pe experienţe
de învăţare. Astfel, potrivit specificului competenţelor care trebuie formate, activităţile de învăţare pot
include:
- construirea şi rezolvarea unor rebusuri cu conţinut civic;
- exerciţii de completare a unor enunţuri lacunare, de continuare a unui text, de comentare şi de
rezumare, folosind termeni dintr-o listă dată;
- alcătuirea unor liste de termeni pe o temă dată, care să cuprindă definirea termenilor, termeni
sinonimi, termeni antonimi;
- exerciţii de argumentare;
- realizarea de investigaţii, sondaje de opinie, scrisori etc.;
- discutarea unor cazuri reale sau imaginare de conflicte valorice, de respectare/încălcare a
drepturilor omului;
- dezbaterea unor cazuri preluate din mass-media referitoare la problemele comunităţii şi/sau la
problematica respectării drepturilor omului;
- realizarea unui buletin informativ/ziar/album fotografic/film etc.;
- elaborarea regulamentului clasei cuprinzând drepturi şi îndatoriri, elaborarea regulamentului de
funcţionare a consiliului elevilor;
- invitarea unor reprezentanţi ai puterii sau ai organizaţiilor civice în cadrul activităţilor din clasă;
- vizitarea unor organizaţii civice şi a unor instituţii ale statului, cunoaşterea proiectelor şi a
tipurilor de activitate ale acestora;
- colaborarea cu organizaţii civice, participarea în structurile de decizie ale clasei şi ale şcolii.
Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită
valorizarea pozitivă a acestei experienţe.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. În perspectiva unui demers
educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue,
formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi
instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi,
observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe:
- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;
- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
- recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în
contexte non-formale sau informale;
- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare.
10
CLASA A VIII-A
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI2
1.1. Utilizarea corectă şi adecvată a conceptelor cu 1. Autoritatea

conţinut civic în diferite contexte • Autoritate şi ierarhie
2.1. Analizarea unor concepte şi valori specifice • *Autoritatea în spaţiul privat şi în spaţiul
societăţii democratice public
2.2. Explicarea principalelor tipuri de raporturi • Raporturi între cetăţeni şi autorităţi: de
existente între cetăţeni şi autorităţi conducere, de subordonare, respectarea autorităţii,
3.1. Rezolvarea în echipă a unor sarcini de lucru prin respectarea cetăţenilor, controlul autorităţii de
utilizarea capacităţilor empatice în diferite situaţii către cetăţeni, cooperarea cetăţeni-autorităţi
civice 4.1. Manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor (cooperarea dintre societatea civilă şi stat)
probleme ale grupurilor din care face parte şi ale
• *Consecinţe ale lipsei sau ale excesului de
comunităţii locale 5.1. Participarea civică în situaţii în
autoritate
care este nevoie de acţiune socială
1.2. Identificarea unor forme de libertate
2. Libertatea şi responsabilitatea
2.3. Explicarea raportului dintre libertate şi respectarea • Libertate personală, libertate politică şi libertate
legilor
economică
5.2. Participarea cetăţenească cu asumarea • Libertatea şi respectarea legilor; limite ale
responsabilităţii pentru consecinţele acţiunilor realizate
libertăţii; *delincvenţa juvenilă
• Participarea cetăţenească şi responsabilitatea;
decizie, acţiune şi asumarea consecinţelor acestora
1.3. Identificarea unor forme de dreptate şi de egalitate 3. Dreptatea şi egalitatea
2.4. Compararea formelor şi a situaţiilor de manifestare • Dreptatea. Forme şi situaţii de manifestare a
a dreptăţii şi a nedreptăţii nedreptăţii
2.5. Caracterizarea relaţiilor existente între dreptate şi • *Tipuri de dreptate (distributivă, procedurală,
egalitate în diferite contexte
corectivă sau reparatorie)
2.6. Explicarea modului în care acţionează justiţia
• Justiţia ca instituţie de apărare şi de înfăptuire a
pentru a apăra şi înfăptui dreptatea
dreptăţii
3.2. Analizarea, în echipe de lucru, a unor situaţii de
manifestare a nedreptăţii şi de nerespectare a egalităţii • Egalitatea. Egalitatea şanselor, egalitatea în faţa
de şanse sau a egalităţii în faţa legii legii; problema corupţiei
• *Tipuri de egalitate, ca deziderat (politică,
juridică, economică: problema sărăciei şi a
bogăţiei)
• *Egalitate, diferenţă şi competiţie într-o societate
democratică
• *Rolul statului şi al societăţii civile în realizarea
dreptăţii şi a egalităţii
2
Unităţile de conţinut marcate cu asterisc (*) şi corp de literă italic nu fac parte din programa de trunchi comun.
Ele vor fi valorificate în curriculumul la decizia şcolii, în situaţia în care se optează pentru curriculum extins.
11
1.4. Identificarea formelor de proprietate existente în 4. Proprietatea
cadrul economiei de piaţă • Dreptul la proprietate; calitatea de proprietar;
2.7. Compararea formelor de proprietate specifice
încălcarea dreptului la proprietate
economiei de piaţă
• Proprietatea publică, proprietatea privată şi
4.2. Corelarea dreptului la proprietate cu
economia de piaţă
responsabilităţile asociate acestui drept
4.3. Manifestarea respectului faţă de proprietate • *Economia de piaţă şi democraţia în România
1.5. Identificarea formelor de manifestare a 5. Patriotismul

patriotismului • Complexitatea identităţii personale în prezent:
2.8. Caracterizarea patriotismului în condiţiile integrării identităţi multiple (familială, regională/locală şi
europene naţională, naţională şi europeană etc.)
4.4. Argumentarea complexităţii identităţii unei • Ce este patriotismul, cum se manifestă?
persoane pe baza apartenenţei la diferite tipuri de • Patriotismul şi integrarea europeană
comunitate
• *Alterări ale patriotismului: xenofobia,
şovinismul, demagogia
VALORI ŞI ATITUDINI
Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a

disciplinei Cultură civică au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:
• respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, faţă de Constituţie şi legi

• toleranţă şi respect faţă de persoane şi grupuri care susţin valori, opinii şi credinţe diferite
• încredere în sine şi în ceilalţi
• disponibilitate pentru dialog, relaţionare pozitivă cu ceilalţi şi cooperare
• asumarea responsabilităţii faptelor personale şi a responsabilităţilor cetăţeneşti
• gândire critică şi flexibilă
• egalitate în faţa legii – respectarea legii
• libertate de expresie, a opiniilor, libertatea de constiinţă
• implicare civică în viaţa comunităţii
• cetăţenie activă
SUGESTII METODOLOGICE
Programa şcolară pentru clasa a VIII-a este un instrument de lucru care se adresează profesorilor care
predau disciplina Cultură civică, fiind concepută în aşa fel încât să le permită:
• să-şi orienteze propria activitate înspre formarea la elevi a competenţelor specifice domeniului;
• să-şi manifeste creativitatea şi să-şi adecveze demersurile didactice la particularităţile elevilor
cu care lucrează.
Sugestiile metodologice au în vedere modul de organizare a activităţii didactice în vederea formării la
elevi a competenţelor formulate în programa şcolară.
Valorizarea competenţelor-cheie şi asigurarea transferabilităţii acestora la nivelul diferitelor activităţi
(şcolare şi extraşcolare), considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea
acesteia spre formarea competenţelor specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei
presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printre care:
12
• utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoştinţelor
şi consolidarea continuă a capacităţilor; flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat; cultivarea
capacităţii elevului de a se autoevalua, a spiritului reflexiv şi autoexigenţei; coerenţă şi abordări
inter- şi transdisciplinare;
• utilizarea unor metode active, care contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de
manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ, la crearea acelui cadru educaţional care
încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă, angajarea elevului în procesul de
învăţare şi de dobândire a competenţelor de participare activă în spaţiul social (de exemplu, învăţarea
prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, simularea, jocul
de rol bazat pe empatie, comentariul de text);
• învăţarea prin acţiune (experienţială), realizarea unor activităţi bazate pe sarcini concrete;
• utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate (individuală,
pe perechi şi în grupuri mici);
• exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a cooperării
cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
• utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care să permită
subordonarea utilizării tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, în vederea desfăşurării unor lecţii
interactive, atractive;
• realizarea unor activităţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul
comunităţii), care necesită lucru în echipă şi prin care elevii să fie implicaţi în exerciţii de luare a
deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare a unor probleme ale colectivului de apartenenţă,
ale şcolii sau ale comunităţii.
Actuala programă şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare din programa anterioară
(elaborată după modelul centrat pe obiective), oferind astfel cadrelor didactice un sprijin concret în
elaborarea strategiilor de predare, care să permită trecerea reală de la centrarea pe conţinuturi, la
centrarea pe experienţe de învăţare. Astfel, potrivit specificului competenţelor care trebuie formate,
activităţile de învăţare pot include:
- activităţi de lămurire a înţelesului cuvintelor (alcătuirea de liste de cuvinte, căutarea
explicaţiilor în glosare, dicţionare);
- exerciţii de completare a unui text, de continuare a unui text, de comentare, de rezumare
etc.;
- exerciţii de argumentare;
- dezbaterea unor cazuri mediatizate de încălcare a drepturilor omului;
- dezbatere pe o anumită temă în legătură cu un subiect controversat;
- activităţi de negociere, de luare a deciziei, de alegere a liderului etc.;
- simularea unei situaţii conflictuale şi rezolvarea conflictului;
- exerciţii care necesită exprimarea părerilor, a convingerilor, a sentimentelor personale;
- discutarea unor cazuri reale sau imaginare de conflicte valorice;
- construirea unor strategii de rezolvare a conflictelor valorice;
- invitarea unor reprezentanţi ai puterii sau ai organizaţiilor civice în cadrul activităţilor
din clasă;
- vizitarea unor organizaţii civice şi a unor instituţii ale statului, cunoaşterea proiectelor
şi a tipurilor de activitate ale acestora;
- exerciţii de identificare şi de analiză a unor situaţii în care este nevoie de acţiune socială;
- activităţi de influenţare a deciziei publice (campanii de scrisori prin mass-media);
- colaborarea cu organizaţii civice, participarea în structurile de decizie ale clasei şi ale
şcolii.
Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită
valorizarea pozitivă a acesteia.
13
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. În perspectiva unui demers
educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue,
formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi
instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi,
observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent
pe: - corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;
- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
- recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite în contexte non-formale sau informale;
- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare.
14
Competente exersate
Competențe didactice (proiectarea, conducerea și evaluarea procesului didactic)
- proiectarea unui demers didactic adaptat grupului clasei

- utilizarea funcțională a documentelor școlare în proiectarea demersului
didactic
- abordarea unui demers pluri-, inter-disciplinar
- folosirea unor varietăți de strategii educaționale și, în special, pe a celor
centrate pe elev
- utilizarea adecvată a modelelor de comunicare și acțiune pentru
accesibilizarea cunoștințelor
- integrarea eficientă în procesul didactic a metodelor și instrumentelor de
evaluare adecvate contextului
- elaborarea și utilizarea unor probe de evaluare care să satisfacă anumite
condiții tehnice
- utilizarea în procesul didactic a noilor tehnologii informaționale și de
comunicare
Competențe psihoeducaționale
- identificarea nevoilor și dificultăților de învățare și asistarea elevului în

dezvoltarea propriilor proiecte de depășire a acestora
- creearea de oportunități egale tuturor elevilor
Managementul clasei
- organizarea și conducerea socială a clasei

- asigurarea unui climat socio-afectiv securizant, bazat pe încredere și
cooperare
- selectarea conținuturilor și a metodelor de natură să stimuleze interesul și
motivația elevilor
15
Activitati desfasurate pe perioada stagiului de practica
Activități de pradare, invatare, evaluare.
- Cunoasterea programei disciplinei - ordinul 5097/09.09.2009

- Cunoașterea structurii anului școlar 2016-2017
- Cunoașterea conținutului portofoliului profesorului
o fișă post
o programe
o planificări
o proiecte de lecție
o teste de evaluare
- Participarea la 10 lecții demonstartive (conform “Situației activităților de
practică pedagogică”)
- Pregătirea și susținerea a două lecții de probă la disciplina Cultură Civică
- Pregătirea și susținerea lecției finale la disciplina Cultură Civică
- Întocmirea documentelor pentru portofoliu de practică pedagogică
16
Observații personale privitoare la activitatea depusă
- Am folosit materiale didactice adecvate

- Conținutul lecțiilor a fost adaptat nivelului de pregătire al elevilor
- Am respectat planificarea calendaristică
- Am folosit fișe de evaluare
17
Plan de lecție
1. Autoritatea legislativă. Legile şi raportul lor cu valorile şi normele . Nesupunerea
civilă.
Unitatea de învăţământ Şcoala Gimnaziala Maria Rosseti
Profesor Usturoiu Florin
Clasa a VII a
Disciplina cultură civică
Unitatea de învăţare : Instituţii şi practici democratice
Lecţia Autoritatea legislativă. Legile şi raportul lor cu valorile şi normele . Nesupunerea civilă.
Tipul de lecţie: mixt
Obiectivul fundamental: comunicarea şi însuşirea de noi cunoştinţe privind autoritatea legislativă a statului
român
Obiective de evaluare: la sfârşitul lecţiei , elevii vor fi capabili
• să clasifice autorităţile în statul român

• să argumenteze necesitatea separării puterilor într-un stat democratic
• să distingă diferenţele dintre lege şi normă morală
• să cunoască principalele atribuţii şi structura Parlamentului.
Metode şi strategii didactice :
• Conversaţia , explicaţia , comparaţia

• Activităţi individuale , frontale.
• Copacul ideilor, etape ale brainstormingului, jocul de rol, diagrama Venn
• Ştiu - vreau să ştiu – am învăţat
Resurse :
• Materiale
- Proiector, ppt
- imagini ale unor personalităţi politice ale statului român.
• Umane
- elevii clasei a VII-a
• De timp : 50 minute.
Bibliografie :
1. Manualul de cultură civică, clasa a VII a , ed. All

2. Manualul de cultură civică, clasa a VII a , ed. Humanitas
3. Constituţia României, 2003
18
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Evenimentul didactic Conţinutul ştiinţific Metode , strategii , mijloace didactice Evaluare

I. ORGANIZAREA - pregătirea şi selectarea materialelor conversaţia
CLASEI
- realizarea unui climat optim desfăşurării lecţiei
- exerciţiu de spargere a gheţii – elevii îşi
3 min. caracterizează starea personală de dimineaţă printr-un
cuvânt scris pe un post-it
II. EVOCARE Constituţia României: istoric, valori şi principii Organizator grafic Observare directă
constituţionale, structura Constituţiei
10 min. Activitate frontală Aprecierea verbală a
răspunsurilor elevilor
III. REALIZAREA Autorităţile statului român. Autoritatea legislativă. Apreciere verbală
SENSULUI
Pe grupe elevii reconstituie imagini sugestive ale Puzzle , activitate pe grupe
25 min. autorităţilor statului român.Elevii lucrează în perechi
şi completează fişa „Copacul ideilor” cu idei care
reprezintă cunoştinţele lor despre Parlamentul
României . Se va lua de la fiecare elev câte o idee ,
completându-se tabelul la rubrica „ŞTIU”, atât pe tablă Copacul ideilor
, cât şi pe fişe.
Modelul „ştiu – vreau să ştiu – am învăţat”
Elevii vor nota pe spatele fişei ce ar dori să afle despre
autoritatea legislativă. Se vor culege din nou
întrebările elevilor şi se vor nota pe tablă şi pe fişe la
rubrica „VREA SĂ ŞTIU”.
Citat J.J. Rousseau
Rubrica „AM ÎNVĂŢAT „ se completează după
analiza anexelor primite de elevi.Se realizează o Conversaţia
comparaţie între normele morale şi cele juridice, Explicaţia
găsind asemănări şi deosebiri, reliefându-se
importanţa legilor în stat Diagrama Venn
19
IV. REFLECŢIA Simularea unei şedinţe a celor 2 camere ale - joc de rol aprecierea verbală
Parlamentului , cu scopul aprobării a 2 propuneri de
modificare a Legii învăţământului notare
10 min.
V. EXTINDERE Tema acasă . Căutaţi în presa locală sau centrală

articole care să reflecte activitatea Parlamentului
2 min. României.
20
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT
- putere legislativă - lege şi norme morale Lege=act normativ care este realizat de organul
- adoptă legi legislativ al statului
- este bicameral
- cuprinde Senatul şi Camera Norme morale=reguli nescrise, recunoscute şi
Deputaţilor acceptate de membrii unei comunităţi
- mandat pe 4 ani. Parlamentarii sunt aleşi prin vot universal direct ,
- Procedura de alegere a parlamentarilor egal secret , liber exprimat
- orice cetăţean cu drept de vot, cu vârsta de minim
23 ani pentru deputaţi şi minim 35 ani pentru
- Cine poate fi ales Parlamentar? senator
- adoptă bugetul României
- aprobă componenţa Guvernului
- Care sunt atribuţiile Parlamentului? - organizează armata şi apărarea naţională
- stabileşte sistemul de taxe şi impozite
- organizează sistemul de învăţământ
Cum sunt organizate cele 2 camere? Au fiecare câte un preşedinte, un birou permanent
, grupuri parlamentare , comisii permanente, de
anchetă sau speciale
Parlamentul adoptă legi constituţionale, organice şi
- Ce adoptă Parlamentul? ordinare., în prezenţa majorităţii membrilor.
Guvernul, unul sau mai mulţi parlamentari ,
cetăţenii
- Cine poate propune proiecte de legi?
21
2. Autoritatea executivă
Şcoala Gimnaziala Maria Rosseti

Clasa: a VII-a
Unitatea de învăţare: Instituţii şi practici democratice
Lecţia: Autoritatea executivă
Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe
Timpul: 50’
Profesor: Usturoiu Florin
Locul de desfăşurare: sala de clasa
Mijloace de învăţare: Manualul de cultură civică
Fişe distribuite de profesor; Constitutia Romaniei
Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicatia, învăţarea prin descoperire,lucrul

in echipe,metoda cirochinelui
Bibliografie :Cecilia Deme,Darius Borovic-Ivanov(coord),Ed.Civică-Ghidul
Profesorului,ed.Mirton,Timişoara,2003
Dorina Chiriţescu(coord), manual de Ed. Civica,ed.II,Ed.
Mirton,Timişoara,2004
Competenţa generală: comunicarea şi însuşirea de noi cunoştinţe privind autoritatea
executiva a statului român
Competenţe specifice:
1.să precizeze care e responsabilitatea Guvernului conform Constituţiei ţării
2. sa prezinte structura şi învestitura Guvernului
3. sa enumere atributiile Guvernului
4. să identifice care e raportul Guvernului cu Parlamentul
5. sa explice diferenta dintre administratie locala si centrala
22
Desfăşurarea lecţiei
Succesiunea Succesiunea Metode şi Mijloace

Competenţe momentului elementelor de Activitatea profesorului Activitatea procedee de
lecţiei şi timpul conţinut elevului didactice învăţămâ
afectat nt
Profesorul notează Elevul de serviciu
Momentul absenţele, pregăteşte motivează
organizatoric mijloacele de învăţare. absenţele unor
(1’) elevi
Verificarea Profesorul adresează

cunoştinţelor elevilor întrebări:
anterioare
(5’) 1.Care sunt puterile in
stat?”
2.Ce este Parlamentul Elevii răspund la Conversaţia
Bicameral?” intrebările examinatoar
3.Cum se aleg senatorii si profesorului. e
deputatii?
4.Conform Constitutiei de
cate feluri sunt legile
adoptate de Parlament?
23
AUTORITATEA
Anunţarea EXECUTIVĂ
titlului lecţiei
noi şi a 1.Responsabilitate Profesorul scrie pe tablă
planului ei de a Guvernului titlul lecţiei şi prezintă
predare- 2.Structura planul de predare -
învăţare Guvernului şi învăţare Elevii notează în Expunerea
(2’) învestitura caiete titlul lecţiei
3.Activitatea noi şi schema
Guvernului(actele lecţiei pe măsură
şi raportul cu ce se predă lecţia.
Parlamentul)
4.Administraţia
Publică
Dobândirea Profesorul imparte elevii

C1 noilor in cinci grupe fiecărei Elevii din prima Manualul,
cunoştinţe grupe dand o serie de fise grupă răspund la Fişe,
(35’) 1.Responsabilitate cu informaţii despre solicitările Învăţarea Constituţi
a Guvernului Guvern profesorului, prin a
Profesorul cere elevilor să identificând in descoperire României
identifice pe baza fişelor si primă fază Lucrul pe
a manualului care sunt responsabilitatea echipe
repsonsabilităţile guvernului Conversţia
guvernului;notează
schema pe tablă pe masură
ce elevii identifică
24
obiectivele stabilite la Elevii notează
începutul lecţiei schema de pe tablă
-Guvernul,asigură
realizarea politicii interne
şi externe a ţării şi exercită
conducerea generală a
2.Structura administraţiei publice Elevii din a doua
Guvernului şi grupă răspund în
învestitura urma studierii Învăţarea
Profesorul noteză materialelor care e prin Manualul,
informaţiile descoperite de structura descoperire Fişe,
elevii din a doua grupă guvernului si Lucrul pe Constituţi
Guvernul:-prim-ministru modul in care echipe a
C2 -miniştrii acesta este învestit Conversţia României
-Alti membri Elevii răspund
Profesorul întreabă elevii întrebării puse de
daca stiu de vreun profesor
ministru femei din cadrul
guvernului si in fruntea
cărui minister se află
Preşedintele Romaniei Noteză schema de
desemnează un candidat pe tablă
pentru funcţia de prim-
ministru,care in temen de
10 zile va cere votul de
incredere al Învăţarea
Parlamentului,pentru el şi prin
cabinetul sau Elevii din grupele descoperire
3 si 4 identifică în Observaţia
fisele date de
25
profesor si în
3..Activitatea Guvernul dă hotărâri manual care este
Guvernului(actele pentru organizarea activitatea
şi raportul cu executării guvernului si ce
Parlamentul) legilor;ordonanţe de raport are acesta
C3 urgenţă, în cazuri speciale. cu Parlamentul Manualul,
În ceea ce priveste Fişe,
raportul cu parlamentul :- Constituţi
guvernul prezintă Observaţia a
informări parlamentului României
-guvernul răspunde
C4 întrebărilor sau
interpelărilor formultate Învăţarea
de deputaţi sau senatori Raspunsul elevilor prin
-guvernul îşi poate asuma ar trebui sa fie: descoperire
răspunderea în faţa Da,prin motiune
camerelor asupra unui de cenzura.
program,a unei declaraţii Conversaţia
de politică formulată sau Elevii deschid examinatoar
unui proiect de lege. manualul la e
Profesorul întrebă pe dictionarul de la
elevi: Parlamentul poate pag 92 si raspund
da vot de neîncredere la intrebarea pusa
guvernului?Cum? de profesor
Explicaţia
Utilizand dictionarul Învăţarea

manualului explicati ce prin
descoperire
26
C4 4.Administratia este o motiune de
publica cenzura? Elevii din grupa a Manualul,
ajutorul elevilor, şi care 5 identifica pe Fişe,
va fi completat pe baza fiselor date Constituţi
parcursul capitolului, cu de profesor si a a
noi aspecte ale politicii manulului României
externe. responsabilitatea
Profesorul cere elevilor sa administratiei
citeasca articolele 116 si publice si Invatarea
120 din Constitutia structura ei prin
Romaniei si sa precizeze descoperire
care sunt
responsabilitatile
administratiei publice si Noteaza schema
care este structura ei de pe tabla
1.Administratia publica
centrala-Guvernul si
administratia publica
centrala de specialitate
2.administratia publica
Fixarea locala Elevii răspund la
cunoştinţelor -a.in solicitări:
(6’) oras,comune,municipii completează
-b.in judetete si in spatiile libere
municipiul Bucuresti
Profesorul va folosi Conversatia
metoda ciorchinelui examinatoar
pentru a verifica Elevii notează e
cunostintele acumulate de tema în caiete.
elevi la aceasta lectie
27
Profesorul cere eevilor sa
comenteye o caricatura pe
Tema pentru baza cunostintelor
acasa( 1’) dobandite
Profesorl dă temă pentru

acasă.
(exerciţiu 1, pagina95)
28
1.Responsabilitatea Guvernului
2.Structura Guvernului şi învestitura
3.Activitatea Guvernului(actele şi raportul cu Parlamentul)
4.Administraţia Publică
29
1.Responsabilitatea Guvernului
2.Structura Guvernului şi învestitura
3.Activitatea Guvernului(actele şi raportul cu Parlamentul)
4.Administraţia Publică
30
3. Alegerile si votul
Şcoala Gimnazială Maria Rosseti

Profesor: Usturoiu Florin
Disciplina: CULTURA CIVICĂ
Clasa : a VII –a
Data : 7.06.2017
Tema : CETATENIA SI PRACTICILE DEMOCRATICE
Titlul lecţiei : Alegerile si votul
Tipul lecţiei : mixta
Scopul lecţiei : - sa inteleaga importanta participarii la vot si sa recunoasca sistemul electoral din
Romania
Obiective operaţionale :
O1 – sa identifice prevederea legala a drepturilor electorale
O2 – sa inteleaga caracterul participarii la vot
O3 - sa recunoasca tipurile de alegeri
O4 – sa cunoasca conditiile necesare participarii la vot
O5 – sa recunoasca si sa opereze cu termeni precum mandat, scrutin, sufragiu
O6 – sa inteleaga modalitatea de desfasurare a alegerilor
O7 – sa inteleaga caracteristicile votului
O8 – sa recunoasca conditiile necesare exercitarii dreptului de a fi ales
O9 – sa participe corect la activitatea de vot
Strategia didactică :
1. Mod de abordare al învăţării : mixt
2. Metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, observaţia, exemplificarea, descoperirea,
problematizarea
3. Forma de organizare : frontală şi individuală
4. Evaluare : formativă
5. Material didactic : - Manualul de « Cultură civică », clasa a VII-a, Autori : Elena Nedelcu si
Ecaterina Morar, Editura ALL
- Constituţia României
- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
- Text analiza
- Buletine de vot, lista electorala
6. Durata orei: 50 minute
7. Locul de desfăşurare : Sala de clasă
31
Desfăşurarea metodică a lecţiei
Momentele Obie Unităţi de conţinut Activitatea propunătorului Activitatea elevilor Evaluare
lecţiei ctive
1. Momentul - stabilesc climatul socio-afectiv - îşi pregătesc materialele
organizatoric necesar desfăşurătrii lecţiei, necesare desfăşurării lecţiei
pregătesc materialele necesare în bune condiţii, ascultă şi
desfăşurării lecţiei, notez absenţii. sunt atenţi.
2.Reactualizarea - adresez întrebări pentru a aprecia - răspund la întrebări :
cunoştiinţelor modul în care şi-au însuşit
dobânditae cunoştiinţele dobândite anterior,
anterior din lectia :
Dreptul de asociere
- ce prevede dreptul de asociere? chestionar
- care sunt actele ce prevad acest e orală şi
drept ? individual
- ce spune constitutia cu privire la ă. Se
acest drept ? apreciază
- care sunt principalele forme de corectitudi
asociere ? nea
- ce sunt partidele politice ? răspunsuri
- cum se intemeiaza partidele? lor prin
- cum sunt organizate? adresarea
- care este diferenta dintre de
membrii de partid si militanti? calificativ
- care este rolul partidelor e verbale
politice ?
- exemple
- ce sunt fortele sociale ?
- ce sunt sindicatele?
- care este forma lor de
manifestare ?
-ce sunt ONG-urile ?
-exemple de ONG-uri
3.Captarea -inmanez unui elev un text despre -primeste textul, il citeste
atenţiei un tanar care astepta sa implineasca ai apoi se exprima pareri
18 ani pentru a merge la vot .
4. Anunţarea - scriu pe tablă titlul - notează în caiet titlul

titlului noii lecţii lecţiei
şi scrierea pe
tablă
5. Motivaţia Crearea - discut cu elevii pe tema - ascultă, raspund, sunt
învăţării sentimentului participarii la vot a parintilor lor. atenţi
utilităţii celor
studiate
6. Comunicarea - comunic elevilor obiectivele - ascultă, sunt atenţi

obiectivelor operaţionale ale lecţiei şi le scriu pe
operaţionale ale tablă
lecţiei noi
32
7. Predarea noilor O1 Legea fundamentala a statului
cunoştinţe prevede ca cetatenii romani au
anumite drepturi electorale.
Aceste drepturi electorale sunt
preveyute la art. 36, 37 si 38 din
Constitutia Romaniei 2003.
O2 In tara noastra, ca de altfel in

intreaga lume, dreptul la vot il
aveau cu timp in urma doar
barbatii care faceau parte din elita Evaluare
societatii. Astazi, dreptul la vor continuă
este un drept castigat de catre toti
cetatenii, indiferent de deosebiri.
Participarea la vot insa, nu este
obligatorie. Ea este facultativa
adica fiecare alege daca sau nu sa
participe la vot. Insa, participarea
la vot este un drept dar si o
responsabilitate, in sensul ca cei
care participa demonstreaza ca au
un cuvant de spus si participa
astfel la viata politica.
- notează pe caiete,
analizează, disting ideile
O3 Conform Constitutiei, in tara

noastra exista patru tipuri de
alegeri :
1. alegeri locale pentru
primari si consilieri o
data la 4 ani
2. alegeri parlamentare
pentru deputati si
senatori o data la 4 ani
3. alegeri prezidentiale
pentru presedintele tarii
o data la 5 ani
4. alegeri europene pentru
parlamentul european o
data la 5 ani
O4 Tot conform Constitutiei, pentru a

participa la alegeri trebuie
indeplinite urmatoarele conditii :
- sa fii cetatean roman
- sa ai varsta de 18 ani,
impliniti pana in ziua
alegerilor inclusiv
33
Nu au drept la vot : Observare
- debilii sau alienatii mintal a
- pusii sub interdictie comporta
- persoanele condamnate la mentului
pierderea drepturilor elevilor
electorale
In tara noastra votul se desfasoara

in tururi de scrutin.
O5 Scrutinul reprez. actul de a vota.
O6 El poate fi uninominal cand se
voteaa o singura persoana, ca la
presedinte si primar. Sau de lista
(plurinominal), cand se voteaza
liste de candidati, ca la consiliei si
parlament. Pentru a se ocupa de
alegeri se infiinteaza un Birou
Electoral Central, format din
judecatori de renume, iar in
localitati se infiinteaza Birouri
Electorale de Circumscriptie. - notează pe caiete,
analizează, disting ideile
Caracteristicile votului :
-universal
O7 -egal
-direct
-secret
-liber exprimat
Pe langa dreptul de a vota (de a

alege), cetatenii au si dreptul de a
O8 candida sau de a fi alesi. Pentru
aceasta trebuie sa indeplineasca
urm. conditii :
- sa fie cetateni romani cu
drept de vot
- sa aiba domiciliul in
Romania
- sa aiba varsta de cel putin
23 de ani pentru Camera
Deputatilor, primarii si
consilii, 33 de ani pentru
Senat si cel putin 35 de
ani pentru functia de
Presedinte al tarii.
8. Fixarea O9 - organizez alegerea sefului de - elevii răspund, se Evaluare

cunoştinţelor clasa dupa modelul alegerii organizeaza, participa, orală
Presedintelui Romaniei, utilizand continuă
34
tipul de scrutin uninominal. Doi voteaza, numara voturile,
elevi formeaza BEC, restul exprima concluziile
participa la votare.
9. Încheierea - fac aprecieri referitoare la modul - ascultă aprecierile făcute Evaluare
lecţiei de desfăşurare a lecţiei şi scot în şi îşi însuşesc observaţiile finală
evidenţă elevii care au avut o
prestaţie bună şi foarte bună la oră.
- dau tema pentru acasă - notează pe caiete tema
pentru acasă
35
Evaluarea lecțiilor studentului practicant
Numele studentului practicant : Lecţia 1: Autoritatea legislativă. Legile şi
raportul lor cu valorile şi normele .
USTUROIU fLORIN
Nesupunerea civilă.
Anul de studiu: I
Cultură Civică
Specialitatea principală :
Lecţia 2: Autoritatea executivă
Cultură Civică
Cultură Civică
TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A
Specialitatea secundară : COMUNICATIILOR
Lecţia 3: Alegerile și votul
Observator:
Cultură Civică
NIVELURI DE PERFORMANŢĂ ÎNDRUMĂRI PENTRU EVALUARE
10 Foarte bine a. Vi se cere să indicaţi nivelul de performanţă
pentru
9 Bine fiecare componentă şi să scrieţi nota în căsuţa
8 Destul de bine corespunzătoare
7 Satisfăcător b. Vi se cere să înscrieţi nivelul de performanţă

doar
4 Nesatisfăcător pentru componentele corespunzătoare lecţiei
c. Pe baza lecţiei observate sunteţi invitaţi să faceţi
comentarii la sfârşit pentru pregătirea
feedbackului
Calităţi personale şi profesionale Lecţia 1 Lecţia 2 Lecţia 3
Conduita profesională 10 10 10
Voce 10 10 10
Cunoaşterea limbii 10 10 10
Capacitatea de a stabili o legătură cu elevii 10 10 10
Pregătirea pentru lecţie Lecţia 1 Lecţia 2 Lecţia 3
Claritatea obiectivelor şi motivaţia 10 10 10

Echilibrul/varietatea şi timpul acordat 10 10 10
activităţilor
Pregătirea materialului adecvat 9 10 10
Anticiparea dificultăţilor 9 10 10
Cunoaşterea sistemului educaţional şi a 10 10 10
locului lecţiei în programă
36
Desfăşurarea lecţiei Lecţia 1 Lecţia 2 Lecţia 3
Managementul clasei 10 10 10
Tehnici de prezentare 10 10 10
Tehnici pentru întrebări-răspunsiiri 10 10 10
Tehnici de exersare şi fixare 10 10 10
Ritmul şi încadrarea în timp 9 9 10
Trecerea de la o etapă la alta 9 10 10
Valorificarea materialului şi folosirea 10 10 10

materialului auxiliar
Limbaj de specialitate si corectarea 9 10 10
greselilor
Dinamica clasei 10 10 10
Feedbackul în lecţie 10 10 10
Capacitatea de adaptare/improvizare 10 10 10
Tema de casă 10 10 10
Creativitate/ingeniozitate 9 10 10
Realizarea obiectivelor 10 10 10
Reflexie şi conştientizare Lecţia 1 Lecţia 2 Lecţia 3
Capacitatea de autoevaluare, evaluare a 10 10 10

colegilor şi reacţia la feedback
Capacitatea de a întocmi planuri, 9 10 10

disponibilitatea la experimente, asumarea
de riscuri pentru dezvoltarea profesională
Capacitatea de a lucra în echipă / 10 10 10
independent
Completarea documentelor şcolare 10 10 10
Nota acordată Lecţia 1 Lecţia 2 Lecţia 3
Portofoliu 10 10 10
10
Nota finală pentru PP

Semnătura Mentorului,
37
Raport final asupra perioadei de practică
38
39
Fișa de observare a lecției
Fișa 1 - Problema proprietăţii în România
Școala Gimnazială Maria Rosseti

Observator: student practicant Usturoiu Florin
Numele și prenumele cadrului didactic asistat: prof. Stoenescu Mihaela
Clasa a VIII-a
Disciplina: Cultură Civică
Tema/subiectul lecției: Problema proprietăţii în România
Tipul lecției: mixtă
INDICATORI DE OBSERVARE OBSERVAȚII

I. Studiul programei și al manualului Realizat, conform normelor în
vigoare. Se respectă OM
5097/9.09.2009
1. Cum sunt organizate cunoștințele din manual: A respectat transmiterea
cunostintelor
1.1. Conținutul conduce la formarea și dezvoltarea gândirii Modalitatea de realizare a lectiei
critice si de transmitere a cunostintelor a
condus la realizarea gandirii
critice la clasa
1.2. Asigură asimilarea cunoștințelor necesare doar prin Prin reactualizarea cunoștințelor
activarea memoriei s-a asigurat legătura între lecția de
zi și lecția anterioară
2. Compatibilitatea programei școlare cu manualul Cele două instrumente curriculare
sunt compatibile
II. Observații asupra profesorului
3. Forma de organizare a lecției :
3.1. frontală A explicat lecția
3.2. microgrupală A împărțit fișe de lucru/echipe
3.3. individuală
4.Metode folosite în cadrul lecției:
4.1. expunerea s-a folosit expunerea
4.2. problematizarea
4.3. conversația s-a folosit conversația
4.4. exercițiul didactic
40
4.5. joc de rol
4.6. studiu de caz
4.7. alte metode (specificați) discuții
5.Mijloace de învățământ folosite:
5.1 iconice
5.2. audiovizuale
5.3. mijloace „Gutenberg” (cărți, culegeri, cursuri) Cărți, culegeri de legi
6. Ponderea în lecție a următoarelor momente:
6.1. momente teoretice 50% - s-a explicat teoria
6.2. momente aplicative 50% - s-a aplicat prin fișele de

lucru
7. Evaluarea continuă a elevilor
7.1 Modalități de măsurare a performanței elevilor:
7.1.1. prin întrebări (chestionare orală) Prin întrebări adresate clasei
7.1.2. prin fișe de muncă independentă
7.1.3. prin muncă cu manualul (culegere) s-a folosit manualul
7.1.4. prin observare continuă realizată
7.1.5. alte forme
7.2. Tipurile de performanță care fac obiectul aprecierii
7.2.1. capacitatea reproductivă a elevilor Realizată cu privire la termeni și

noțiuni din lecțiile anterioare și
din cea nouă
7.2.2. reformularea răspunsului folosind propriile cuvinte Elevii au formulat răsunsuri

folosind propriile cuvinte.
7.2.3. capacitatea de analiză în profunzime a subiectului
7.2.4. creativitatea răspunsurilor formulate Răspunsurile formulate de elevi

au dat dovadă de creativitate și
originalitate.
41
7.2.5. capacitatea de argumentare și susținere a răspunsului Elevii au reușit să-și argumenteze
răspunsurile și să își susțină
propriile păreri
7.2.6. atitudini și comportamente constatate proactive

a. proactive
b. conformiste
alte aspecte
7.3. Modalitățile de apreciere a performanței elevilor* :
7.3.1. prin notă
7.3.2. prin aprobare și încurajare s-a folosit aprobarea și

încurajarea elevilor
7.3.3. prin dojană/amenințare
7.3.4. prin critică stimulatoare
7.3.5. alte aprecieri (Specificați)

8. Coerența parcursului didactic/lecției Au fost respectate etapele, iar
trecerea de la un punct la altul al
lecției n-a fost bruscă
9. Particularitățile de personalitate și profesionale ale cadrului
didactic asistat:
9.1. experiența Cadru didactic gradul I
9.2. stilul didactic Profesorul a apelat la o gamă
largă de activități de învățare
stimulând interactivitatea
participanților
9.3. caracteristici personale:
- calm, echilibrat, comunicativ, apropiat elevilor, sociabil, calm, echilibrat, comunicativ,
ușor abordabil, cu umor etc. apropiat elevilor, sociabil, ușor
- atitudine distantă, rece, nervos, irascibil, amenințător , abordabil, cu umor
indiferent
- alte caracteristici (persuasiune, empatie, permisivitate)
10. Modalități de captare a atenției Întrebări
III. Observații asupra elevilor
11. Comportamentul în timpul lecției (ponderea):
11.1. sunt atenți, răspund corect la întrebări Elevii sunt atenți, răspund corect
la întrebări
42
11.2. răspund la întrebări cu ajutorul profesorului Elevii răspund la întrebări cu
ajutorul profesorului
11.3. răspund la întrebări simple ca dificultate și cu sprijin din
partea profesorului
11.4. sunt neatenți și întârzie cu răspunsul
11.5. sunt neatenți și deranjează profesorul și pe ceilalți elevi
11.6. sunt pasivi, nu participă la lecție
11.7. sunt deosebit de activi, creativi, atenți, interesați Elevii sunt deosebit de activi,
creativi, interesați
11.8. alte manifestări
12. Alte observații (reacțiile elevilor în timpul etapelor de Elevii au adresat întrebări, au fost
desfășurare a lecției) atenți, au luat notițe, au dezbătut
problemele puse în discuție, au
formulat ipoteze.
43
Fișa 2 - Fortele politice si sociale

Numele și prenumele cadrului didactic asistat: Mihaela Stoenescu
Clasa a VII-a
Tema/subiectul lecției: Fortele politice si sociale

5097/9.09.2009
cunostintelor
critice la clasa
sunt compatibile
3.3. individuală
4.5. joc de rol Imaginează-ți că ești fondatorul
unui partid și îl organizezi
44
4.6. studiu de caz
5.1 iconice
5.2. audiovizuale Discurs electoral

lucru
7.1.2. prin fișe de muncă independentă Fișe
7.1.5. alte forme

din cea nouă


originalitate.

propriile păreri
45
a. proactive
b. conformiste
alte aspecte
7.3.1. prin notă Au fost notați elevii cu note de la

8 la 10


didactic asistat:
participanților
indiferent
10. Modalități de captare a atenției Întrebări
la întrebări
46
partea profesorului
11.8. alte manifestări Dezbateri
formulat ipoteze.
47
Fișa 3 - Alterări ale patriotismului

Clasa a VIII-a
Tema/subiectul lecției: Alterări ale patriotismului


5097/9.09.2009
cunostintelor
critice la clasa
sunt compatibile
3.3. individuală A vorbit cu fiecare în parte
48
4.5. joc de rol Imagineaza-ti ca esti un cetatean
de alta etnie neacceptat de
comunitate
4.6. studiu de caz De studiat nationalismul extremist
5.1 iconice Diverse simboluri ale gruparilor
extremiste
5.2. audiovizuale Decupaje din ziare

lucru
7.1.5. alte forme

din cea nouă


originalitate.
49
propriile păreri

a. proactive
b. conformiste
alte aspecte

8 la 10


didactic asistat:
participanților
indiferent
10. Modalități de captare a atenției Întrebări, povești
50
la întrebări
partea profesorului
11.8. alte manifestări Dezbateri, discuții cu profesorul
formulat ipoteze.
51
Fișa 4 – Dreptul de proprietate

Clasa a VIII-a
Tema/subiectul lecției: Dreptul de proprietate

5097/9.09.2009
cunostintelor
critice la clasa
sunt compatibile
3.3. individuală
4.5. joc de rol Ce faci daca ai un bun in
proprietate (esti posesorul unui
52
autoturism implicat intr-un
accident rutier)
4.6. studiu de caz
5.1 iconice
5.2. audiovizuale

lucru
7.1.2. prin fișe de muncă independentă s-au folosit fise de lucru
7.1.5. alte forme

din cea nouă


originalitate.
53
propriile păreri

a. proactive
b. conformiste
alte aspecte
7.3.1. prin notă


didactic asistat:
participanților
indiferent
10. Modalități de captare a atenției Întrebări, filme
la întrebări
54
partea profesorului
formulat ipoteze.
55
Fișa 5 - Președintele României

Clasa a VII-a
Tema/subiectul lecției Președintele României

5097/9.09.2009
cunostintelor
critice la clasa
sunt compatibile
3.3. individuală
4.5. joc de rol Ce ai face dacă ai fi președinte?
56
4.6. studiu de caz
5.1 iconice Steag, palatul cotroceni
5.2. audiovizuale imn, mars prezidential

lucru
7.1.2. prin fișe de muncă independentă Fișe individuale de lucru
7.1.5. alte forme

din cea nouă


originalitate.

propriile păreri
57
a. proactive
b. conformiste
alte aspecte

8 la 10


didactic asistat:
participanților
indiferent
10. Modalități de captare a atenției Întrebări, filme, cântece
la întrebări
58
partea profesorului
formulat ipoteze.
59
Fișa 6 - Libertatea Presei

Clasa a VII-a
Tema/subiectul lecției: Libertatea Presei

5097/9.09.2009
cunostintelor
critice la clasa
sunt compatibile
3.3. individuală
4.5. joc de rol
60
4.6. studiu de caz
5.1 iconice Simbolul presei – porumbelul cu
creionul în cioc
3 mai ziua internatională a presei
5.2. audiovizuale Ziare, reviste, filme

lucru
7.1.2. prin fișe de muncă independentă s-au folosit fișe de lucru
7.1.5. alte forme

din cea nouă


originalitate.
61
propriile păreri

a. proactive
b. conformiste
alte aspecte
7.3.1. prin notă


didactic asistat:
participanților
indiferent
10. Modalități de captare a atenției Întrebări, povești, filme
la întrebări
62
partea profesorului
formulat ipoteze.
63
Fișa 7 - Proprietatea privată şi economia de piaţă

Clasa a VIII-a
Tema/subiectul lecției: Proprietatea privată şi economia de piaţă

5097/9.09.2009
cunostintelor
critice la clasa
sunt compatibile
3.3. individuală
4.5. joc de rol
64
4.6. studiu de caz concurența
5.1 iconice
5.2. audiovizuale
5.3. mijloace „Gutenberg” (cărți, culegeri, cursuri) Cărți

lucru
7.1.5. alte forme

din cea nouă


originalitate.

propriile păreri
65
a. proactive
b. conformiste
alte aspecte

8 la 10


didactic asistat:
participanților
indiferent
10. Modalități de captare a atenției Întrebări din fișe de lucru
la întrebări
66
partea profesorului
formulat ipoteze.
67
Fișa 8 - Autoritatea judecătorească

Clasa a VII-a
Tema/subiectul lecției: Autoritatea judecătorească

5097/9.09.2009
cunostintelor
critice la clasa
sunt compatibile
3.3. individuală
4.5. joc de rol Să-și exprime părerea cu privire la
o faptă reprobabilă
68
4.6. studiu de caz
5.1 iconice Simbolul justitiei, explicatie,
interpretare
5.2. audiovizuale filme

lucru
7.1.5. alte forme

din cea nouă


originalitate.
69
propriile păreri

a. proactive
b. conformiste
alte aspecte
7.3.1. prin notă


didactic asistat:
participanților
indiferent
10. Modalități de captare a atenției Întrebări, filme
la întrebări
70
partea profesorului
formulat ipoteze.
71
Fișa 9 – Patriotsim si integrare europeana

Clasa a VIII-a
Tema/subiectul lecției: Patriotism si integrare europeana

5097/9.09.2009
cunostintelor
critice la clasa
sunt compatibile
3.3. individuală
4.5. joc de rol
72
4.6. studiu de caz
5.1 iconice Steagul UE
5.2. audiovizuale Imnul Romaniei, Imnul UE
5.3. mijloace „Gutenberg” (cărți, culegeri, cursuri) Cărți cu tema integrarii in UE

lucru
7.1.5. alte forme

din cea nouă


originalitate.

propriile păreri
73
a. proactive
b. conformiste
alte aspecte
7.3.1. prin notă


didactic asistat:
participanților
indiferent
10. Modalități de captare a atenției Întrebări, povești, cântece
la întrebări
74
partea profesorului
formulat ipoteze.
75
Fișa 10 – Mass-media și funcțiile sale

Clasa a VII-a
Tema/subiectul lecției: Mass-media și funcțiile sale

5097/9.09.2009
cunostintelor
critice la clasa
sunt compatibile
3.3. individuală
4.5. joc de rol Realizarea unui interviu
76
4.6. studiu de caz
5.1 iconice Simboluri, reprezentari mass-
media
5.2. audiovizuale Muzicale – bucati muzicale din
diverse emisiuni
5.3. mijloace „Gutenberg” (cărți, culegeri, cursuri) culegeri de legi

lucru
7.1.5. alte forme

din cea nouă


originalitate.
77
propriile păreri

a. proactive
b. conformiste
alte aspecte
7.3.1. prin notă


didactic asistat:
participanților
indiferent
10. Modalități de captare a atenției Întrebări, povești, filme, cântece
la întrebări
78
partea profesorului
11.8. alte manifestări Dezbateri
formulat ipoteze.
79
Autoevaluare
Completaţi acest formular cât se poate de repede după terminarea orei. Fiţi cât se poate de
deschis, onest şi constructiv.
1. Sentimentele mele imediat după lecţie au fost:

Sentimente de multumire si de satisfactie fata de experienta de predare.
2. În timpul lecţie mi-a plăcut:

Comportamentul elevilor
Atitudinea pozitiva a elevilor fata de cunostintele predate
Implicarea elevilor in interactiunea cu persoana de la catedra
3. N-am fost mulţumit de:

Modul in care m-am incadrat in timp
4. Sugestiile mele la un plan ulterior care ar îmbunătăţi lecţia:

Sa incurajez elevii să îşi identifice propriile surse de informare
Sa organizez mai bine fisele de evaluare
Student practicant
Florin Usturoiu
80
Situația activităților de practică pedagogică
Fișa de observare a lecției
Fișa 1 - Problema proprietăţii în România
Fișa 2 - Fortele politice si sociale
Fișa 3 - Alterări ale patriotismului
Fișa 4 – Dreptul de proprietate
Fișa 5 - Președintele României
Fișa 6 - Libertatea Presei
Fișa 7 - Proprietatea privată şi economia de piaţă
Fișa 8 - Autoritatea judecătorească
Fișa 9 – Patriotsim si integrare europeana
Fișa 10 – Mass-media și funcțiile sale
Plan de lecție
1. Autoritatea legislativă. Legile şi raportul lor cu valorile şi normele . Nesupunerea

civilă.
2. Autoritatea executivă
3. Alegerile si votul
81
Cuprins
Programa................................................................................................................................................................... 2
NOTĂ DE PREZENTARE................................................................................................................................... 3
COMPETENŢE GENERALE .............................................................................................................................. 6
CLASA A VII-A ........................................................................................................................................................ 7
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ....................................................................................................... 7
VALORI ŞI ATITUDINI ......................................................................................................................................... 9
SUGESTII METODOLOGICE ................................................................................................................................ 9
CLASA A VIII-A ..................................................................................................................................................... 11
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ..................................................................................................... 11
VALORI ŞI ATITUDINI ....................................................................................................................................... 12
SUGESTII METODOLOGICE .............................................................................................................................. 12
Competente exersate ............................................................................................................................................. 15
Activitati desfasurate pe perioada stagiului de practica ........................................................................................ 16
Observații personale privitoare la activitatea depusă ............................................................................................ 17
Plan de lecție ........................................................................................................................................................... 18
1. Autoritatea legislativă. Legile şi raportul lor cu valorile şi normele . Nesupunerea civilă. ............................ 18
2. Autoritatea executivă...................................................................................................................................... 22
3. Alegerile si votul .............................................................................................................................................. 31
Evaluarea lecțiilor studentului practicant ............................................................................................................... 36
Raport final asupra perioadei de practică............................................................................................................... 38
Fișa de observare a lecției ....................................................................................................................................... 40
Fișa 1 - Problema proprietăţii în România .......................................................................................................... 40
Fișa 2 - Fortele politice si sociale......................................................................................................................... 44
Fișa 3 - Alterări ale patriotismului ...................................................................................................................... 48
Fișa 4 – Dreptul de proprietate ........................................................................................................................... 52
Fișa 5 - Președintele României ............................................................................................................................ 56
Fișa 6 - Libertatea Presei ..................................................................................................................................... 60
Fișa 7 - Proprietatea privată şi economia de piaţă ............................................................................................. 64
Fișa 8 - Autoritatea judecătorească .................................................................................................................... 68
Fișa 9 – Patriotsim si integrare europeana ......................................................................................................... 72
Fișa 10 – Mass-media și funcțiile sale ................................................................................................................. 76
Autoevaluare........................................................................................................................................................... 80
Situația activităților de practică pedagogică ........................................................................................................... 81
82

Caiet Practica - Modul Psihopedagogic I

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Practica - Modul Psihopedagogic I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

NUMELE ȘI PRENUMELE METODIST

USTUROIU FLORIN Lector univ. dr. CAMELIA BRÂNCOVEANU

Anexa nr.3 la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 5097/09.09.2009

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

CLASELE a VII-a – a VIII-a

Aprobate prin ordin al ministrului

1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Utilizarea corectă a termenilor şi a conceptelor cu 1. Viaţa în societate

Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a

• respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, faţă de Constituţie şi legi

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI2

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Utilizarea corectă şi adecvată a conceptelor cu 1. Autoritatea

Competenţe specifice Conţinuturi

1.5. Identificarea formelor de manifestare a 5. Patriotismul

Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a

• respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, faţă de Constituţie şi legi

Competențe didactice (proiectarea, conducerea și evaluarea procesului didactic)

- proiectarea unui demers didactic adaptat grupului clasei

- identificarea nevoilor și dificultăților de învățare și asistarea elevului în

- organizarea și conducerea socială a clasei

Activități de pradare, invatare, evaluare.

- Cunoasterea programei disciplinei - ordinul 5097/09.09.2009

- Am folosit materiale didactice adecvate

Unitatea de învăţământ Şcoala Gimnaziala Maria Rosseti

Profesor Usturoiu Florin

Disciplina cultură civică

Unitatea de învăţare : Instituţii şi practici democratice

Tipul de lecţie: mixt

Obiective de evaluare: la sfârşitul lecţiei , elevii vor fi capabili

• să clasifice autorităţile în statul român

Metode şi strategii didactice :

• Conversaţia , explicaţia , comparaţia

1. Manualul de cultură civică, clasa a VII a , ed. All

Evenimentul didactic Conţinutul ştiinţific Metode , strategii , mijloace didactice Evaluare

V. EXTINDERE Tema acasă . Căutaţi în presa locală sau centrală

Şcoala Gimnaziala Maria Rosseti

Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicatia, învăţarea prin descoperire,lucrul

Succesiunea Succesiunea Metode şi Mijloace

Verificarea Profesorul adresează

Dobândirea Profesorul imparte elevii

Utilizand dictionarul Învăţarea

Profesorl dă temă pentru

2.Structura Guvernului şi învestitura

3.Activitatea Guvernului(actele şi raportul cu Parlamentul)

2.Structura Guvernului şi învestitura

3.Activitatea Guvernului(actele şi raportul cu Parlamentul)

Şcoala Gimnazială Maria Rosseti

4. Anunţarea - scriu pe tablă titlul - notează în caiet titlul

6. Comunicarea - comunic elevilor obiectivele - ascultă, sunt atenţi

O2 In tara noastra, ca de altfel in

O3 Conform Constitutiei, in tara

O4 Tot conform Constitutiei, pentru a

In tara noastra votul se desfasoara

Pe langa dreptul de a vota (de a

8. Fixarea O9 - organizez alegerea sefului de - elevii răspund, se Evaluare

7 Satisfăcător b. Vi se cere să înscrieţi nivelul de performanţă

Calităţi personale şi profesionale Lecţia 1 Lecţia 2 Lecţia 3

Pregătirea pentru lecţie Lecţia 1 Lecţia 2 Lecţia 3

Claritatea obiectivelor şi motivaţia 10 10 10

Tehnici pentru întrebări-răspunsiiri 10 10 10