Sunteți pe pagina 1din 36

VIRUSURI

 Microorganisme celulare
Flux material, energetic, informaţional

 Microorganisme acelulare - virusuri


Flux informaţional
 Virion = particula matură, infecţioasă
- faza extracelulară a ciclului infecţios
- dimensiuni 20 – 300nm

 Virus = include in plus ARNm si proteine


virale care pot lipsi din structura virionului
Structura

 Genom

 Capsida

 Anvelopa

 Enzime
Morfologie
 cilindrica (v Ebola)

 sferica (rotavirusuri)

 paralepipedica (v variolei)

 de obuz (v rabiei)
Capsida
 rol protector pentru acidul nucleic

 confera forma caracteristică

 rol de legare la receptorii celulari

 conţine antigene - induc răspuns imun


Genom
 contine informaţia genetica

 capsida fără acid nucleic nu este infecţioasă

 determina devierea metabolismului celulei infectate pentru


sinteza unui nou virus
Simetrii nucleocapsida

icosaedrica

helicală

complexă

binară
Anvelopa

 derivă din membrane celulei gazdă

 glicoproteine virale :
 rol de ligand
 funcţie enzimatică
Replicarea virusurilor
 Atasarea /adsorbţia
 Receptor specifica:
• tropism pentru anumite gazde
• tropism de organ, ţesut, celula
 Penetrarea
 Decapsidarea

 Sinteza compenentelor virale


• replicarea genomului
• sinteza de ARNm
• sintezele proteice

 Morfogeneza
 Eliberarea
Taxonomie virala

 Ordin (-virales)
 Familie (-viridae)

 Subfamilie (-virinae)

 Gen (-virus)

 Specie
Enterovirusuri
Enterovirusuri
 familia Picornaviridae
 virusuri mici
 nude
 genom ARN mc +
 simetrie icosaedrică
 capsida virală → rol în ataşarea virusului la
receptorii celulari
 replicare in citoplasmă
 eliberare prin liza celulei infectate
Enterovirusuri
 rezistente la pH acid, enzime proteolitice, săruri
biliare
 transmise predominant pe cale fecal-orală
 poliovirus
 coxsackievirus A, B
 echovirus
 enterovirus 68-71
 determina frecvent infecţii asimptomatice
 nu exista tratament specific
Virusurile poliomielitei
 ~ 90% dintre infecţii = asimptomatice
 paralizii flasce
 forma bulbară - prognostic vital rezervat
Diagnostic
 Direct:
 exsudat faringian
 materii fecale
 izolarea virusului pe culturi de celule

 Indirect = serodiagnostic

 Profilaxie - vaccin
 inactivat (Salk) – administrat pe cale parenterală
 viu atenuat (Sabin) - administrare orală
Enterovirusuri nepoliomielitice

 infecţii subclinice

 manifestări cutanate şi mucoase: herpangina, boala mână-picior-gură

 manifestări neurologice: meningite, encefalite

 manifestări cardiace şi musculare: miocardite, pleurodinia (boala


Bornholm)

 manifestări respiratorii: bronşiolite

 manifestări oculare: conjunctivite, keratite


Virusurile gripale
Virusuri gripale

• familia Orthomyxoviridae
• genul Influenzavirus A, B, C
• genom ARN m.c. (-) segmentat
• nucleocapsidă helicală
• virusuri invelite
• glicoproteine de anvelopă
– hemaglutinina - 16 tipuri (H1-H16)
– neuraminidaza – 9 tipuri (N1-N9)
• Habitat
– Virusul gripal A – om, mamifere, păsări
– Virusurile gripale B, C - om

• Variatia antigenica a glicoproteinelor de anvelopă


(doar la A si B)
minoră – la virusurile gripale A/B
– cauzata de mutaţii
– determina epidemii

MAJORĂ – doar la virusul gripal A


– cauzata de reasortări genomice
– determina pandemii
Gripa

 virusul este replicat la nivelul mucoasei respiratorii - este


prezent în nasofaringe 1-2 zile înainte de debutul
simptomelor si 1-2 zile după vindecarea clinică

 vindecarea survine in aproximativ 3-7zile


 variaţiile antigenice minore – determina forme uşoare de
boală
 variaţiile antigenice majore – determina îmbolnăviri grave
 complicaţii
 Pneumonie lobară – infectia virala duce la dezorganizarea
transportului mucociliar – apar suprainfecţii cu S.aureus, S.
pneumoniae , H.influenzae
 sdr. Reye – afectare hepatică și cerebrală la copii; asociat cu
administrarea de aspirina
 Imunitatea = de lungă durată; reinfecțiile sunt posibile
Diagnostic
• direct
– se examineaza tampon sau spălătură faringiană, nasală
– Izolarea virusului pe culturi de celule sau ouă embrionate
– Evidențierea genomului prin RT-PCR
– Depistarea Ag virale prin imunofluorescenta sau ELISA

• serologic
– pe doua probe de ser: acut si de convalescent
– RFC, RIH, ELISA
– criterii: seroconversia sau dinamica semnificativă a anticorpilor
RIH
ELISA
• Tratament
Inhibitori neuraminidază (oseltamivir)
– Pacienți cu risc crescut – pacienti cu boli cornice,
imunodeprimați
– Nu se administreaza derivate de acid acetilsalicilic

• Profilaxie – Vaccinare anuală


• electivă
• varstnici,
• pacienti cu boli cronice
• selectivă
• personal medical (expunere profesională)
• Epidemiologie
– sursa de infecţie – om, animale
– transmitere – picături Flügge, mâini şi obiecte contaminate
Virusuri paragripale
 familia Paramyxoviridae
 genom ARN mc (-) nesegmentat
 virusuri învelite – glicoproteine de anvelopă = stabile
antigenic
 HN/H/G – rol de ligand
 F (fuziune) – formare de sinciţii
 nucleocapsidă cu simetrie helicală
Subfamilii
 Paramyxovirinae
Respirovirus
 v. paragripal uman 1, 3

Rubulavirus
 v. paragripal uman 2, 4; v. parotiditei epidemice

Morbillivirus
 v. rujeolei
 Pneumovirinae
Pneumovirus
 v. respirator sinciţial
Virusurile paragripale

• Transmitere
• picături Flugge
• contact direct

– Sugar (<6 luni) - bronşiolite, pneumonii


– Copil mic (> 6-18 luni) – infecţii respiratorii
grave (laringotraheite)
– Copil mare, adult – răceală comună

• Imunitate de scurtă durată


• Reinfecţii posibile

• Nu exista vaccin/tratament
Virusul urlian

 Antigenic stabil
 1/3 infecţii inaparente

Parotidita epidemică
 incubaţie 18 zile → replicare în tractul respirator superior → viremie
→ glande parotide

 virusul se elimină în
 salivă (înainte şi după tumefierea parotidelor)
 urină
 Lapte

 complicatii
 Meningite, meningoencefalite
 Orhite – sterilitate în caz de atrofie testiculară bilaterală
 Ovarite
 Poliartrite, pancreatite, nevrite auditive
Parotidita epidemică
Epidemiologie
 rezervor - patogen strict uman
 transmitere – pe cale aerogenă
 contagiozitate redusă

Profilaxie
 vaccin ROR (rujeolă, oreion, rubeolă)
Virusul rujeolei
 Rujeola
 contagiozitate ridicata
 debut brusc
 pete Koplik – patognomonice

 erupţie centrifugă

 inflamație progresivă a căilor respiratorii : faringită –


bronșită – pneumonie
 complicații grave

Virus enters cells of Disseminates


Spreads to local lymph
respiratory tract and hematogenously to skin
nodes
replicates locally and mucous membrane
Rujeola - Complicaţii

 Pneumonie cu celule gigante – la pacienții cu deficit


imunitar
 Otită medie acută
 Laringită severă (crup)
 Encefalita
• Encefalita acuta post-eruptivă = autoimună
• Encefalita acută progresivă rujeolică – la imunodeprimați
• Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) – virus defectiv
 Transmitere
- picături Flügge
- secreţii conjunctivale
 Nu exista tratament specific
 Profilaxie - vaccin ROR
Rujeola - Diagnostic de laborator

Direct
 Cultivare pe culturi de celule
 PCR

Indirect
 ELISA
 RIH
 in PESS – depistare anticorpi antirujeolici
în LCR
Virusul respirator sinciţial (VRS)
 principala cauza a infecţiilor respiratorii la sugarii sub 6luni
 la adulti - răceala comună
 antigenic unic
 transmiterea prin mâini şi obiecte contaminante este mai
importanta decat transmiterea aerogenă
 poate determina infecţii nosocomiale
 pneumonie fatală la pacienții tratati cu imunosupresoare

 Diagnostic direct
 detectare antigene – ELISA
 PCR

 Tratament – ribavirin în aerosoli