Universitatea Babeş-Bolyai

Facultatea de Psihologie şi ŞtiinŃe ale EducaŃiei

Departamentul de Psihologie

PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII
II
(PSIHOLOGIA
ADOLESCENTULUI ŞI A
ADULTULUI)

Prof. univ. dr. Oana BENGA

Conf. univ. dr. Thea IONESCU
I. InformaŃii generale

1.1.Date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de curs: Date de identificare curs şi contact tutori:

Nume: Conf. univ. dr. Thea Ionescu
Birou: Birou 12-14 sediul Fac. de
Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei, str.
Republicii 37
Telefon: 0264-590967
Fax: 0264-590967
E-mail: theaionescu@psychology.ro
ConsultaŃii: martie 2017, mai 2017
Numele cursului - Psihologia Dezvoltării II
Codul cursului - PLR1414
Anul, Semestrul – anul 2, sem. 2
Tipul cursului – Obligatoriu
Număr credite: 6
Pagina web a cursului- http://
psychology.psiedu.ubbcluj.ro
Tutori –dr. Georgiana Susa, drd. IonuŃ Mone
E-mail: dezvoltariitutor@psychology.ro

1.2. CondiŃionări şi cunoştinŃe prerechizite

Înscrierea la acest curs este condiŃionată de parcurgerea şi promovarea următoarelor discipline
Introducere în psihologie, Psihologie cognitivă, Introducere în neuroştiinŃe, Psihologie experimentală şi
analiza datelor (anul I) şi Psihologia dezvoltării (Psihologia copilului) (anul 2). În totalitatea lor, aceste
prerechizite vor fi foarte utile în promovarea cu succes a examenului de evaluare finală.

1.3 Descrierea cursului

Cursul de Psihologia dezvoltării face parte din pachetul de discipline fundamentale ale specializării
psihologie, nivel licenŃă, din cadrul FacultăŃii de Psihologie şi ŞtiinŃe ale EducaŃiei a UniversităŃii „Babeş-
Bolyai” din Cluj-Napoca. Disciplina continuă familiarizarea studenŃilor cu problematica psihologiei umane,
situându-se într-o prelungire firească a cursului de Psihologia dezvoltării (Psihologia copilului). În
particular, după parcurgerea acestei materii, studenŃii vor fi capabili să privească procesul de dezvoltare al
fiinŃei umane din mai multe perspective şi să înŃeleagă funcŃionarea psihică matură ca derivând dintr-un
proces ontogenetic complex. Astfel, modelele teoretice abordate, paradigmele de studiu prezentate şi
aplicaŃiile propuse pentru rezultatele obŃinute de cercetările actuale din domeniu vor ajuta studenŃii să
analizeze critic şi să integreze cunoştinŃele într-o viziune unitară a dezvoltării umane, care să cuprindă, pe de
o parte, elementele esenŃiale privind dezvoltarea fizică, cognitivă şi socio-emoŃională, iar pe de altă parte,
cât mai mulŃi factori care influenŃează procesul de dezvoltare (ereditari, contextuali, situaŃionali, etc.).
 1.4. Organizarea temelor în cadrul cursului
Cursul este structurat pe patru module de învăŃare. Primul modul abordează problematica
adolescenŃei, cel de-al doilea este consacrat vârstei adulte tinere, al treilea modul este focalizat pe vârsta
adultă de mijloc, iar ultimul pe vârsta adultă târzie. Modulele aprofundează aspecte ce Ńin de dezvoltarea
fizică, socio-emoŃională şi cognitivă, începând din adolescenŃă până la vârsta adultă târzie. Toate aspectele
prezentate pe parcursul modulelor derivă din cercetări riguroase care reflectă nivelul de cunoştinŃe actual din
psihologia dezvoltării.
Nivelul de înŃelegere şi, implicit, utilitatea informaŃiilor pe care le regăsiŃi în fiecare modul vor fi
optimizate dacă, în timpul parcurgerii suportului de curs, veŃi consulta sursele bibliografice recomandate. De
altfel, rezolvarea temei de semestru impune, cel puŃin, parcurgerea referinŃelor obligatorii, menŃionate la
finele fiecărui modul.

1.5. Formatul şi tipul activităŃilor implicate de curs

Aşa cum am menŃionat mai sus, prezentul suport de curs este structurat pe patru module. Parcurgerea
acestora va presupune atât întâlniri faŃă în faŃă (consultaŃii), cât şi muncă individuală. ConsultaŃiile, pentru
care prezenŃa este facultativă, reprezintă un sprijin direct acordat dumneavoastră din partea titularilor si a
tutorilor. Pe durata acestora vom recurge la prezentări contrase ale informaŃiilor centrale aferente fiecărui
modul, dar mai cu seamă vă vom oferi explicaŃii alternative şi răspunsuri directe la întrebările pe care ni le
veŃi adresa. În ceea ce priveşte activitatea individuală, aceasta o veŃi gestiona dumneavoastră si se va
concretiza in parcurgerea tuturor materialelor bibliografice obligatorii si rezolvarea proiectului de semestru.
Reperele de timp si implicit perioadele in care veŃi rezolva fiecare activitate sunt monitorizate de către noi
prin intermediul calendarului disciplinei. Modalitatea de notare şi ponderea acestor activităŃi obligatorii în
nota finală sunt precizate în secŃiunea Politica de evaluare şi notare.
Pe scurt, având în vedere particularităŃile învăŃământului la distanŃă dar şi reglementările interne ale
CFCID al UBB parcurgerea şi promovarea acestei discipline presupune antrenarea studenŃilor în
următoarele tipuri de activităŃi:
a. consultaŃii – pe parcursul semestrului vor fi organizate două întâlniri de consultaŃii faŃă în faŃă;
prezenŃa la aceste întâlniri este facultativă; acestea vor avea loc la sediul facultăŃii, str. Sindicatelor
nr. 7, prima se va desfăşura în luna martie 2017, iar a doua în luna mai 2017. Programul şi locaŃia
exactă a consultaŃiilor vor fi anunŃate pe site-ul departamentului de psihologie;
b. consultaŃii on-line prin intermediul google chat, adresa dezvoltariitutor@gmail.ro – ziua şi ora la
care vor avea loc aceste consultaŃii săptămânal vor fi anunŃate în momentul începerii semestrului
al doilea pe site;
 c. realizarea unui proiect de semestru, care va fi anunŃat cu cel puŃin 30 de zile înaintea datei de
depunere a acestuia (va fi menŃionat la ANUNłURI pe site-ul facultăŃii şi pe platforma dedicată
ID).

1.6. Materiale bibliografice obligatorii

În suportul de curs, la finele fiecărui modul, sunt precizate referinŃele bibliografice obligatorii.
Sursele bibliografice au fost astfel stabilite încât să ofere posibilitatea adâncirii nivelului de analiză si,
implicit, comprehensiunea celor prezentate. Volumele de referinŃă pentru parcurgerea modulelor, care se
află la BCU, sunt următoarele: Poole, D., Warren, A., & Nunez, N. (2007) The Story of Human
Development, Prentice Hall (capitolele 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15) şi Schaffer, H. R. (2005, 2007, 2010 -
capitolul 10) Introducere în psihologia copilului. Cele 4 articole obligatorii propuse detaliază fiecare câte
un aspect punctual din cadrul celor 4 module, facilitând astfel înŃelegerea capitolelor generale (fiecare
articol este menŃionat la finalul modulului aferent). CărŃile menŃionate la bibliografia obligatorie pot fi
împrumutate de la Biblioteca FacultăŃii de Psihologie din cadrul Bibliotecii Centrale „Lucian Blaga”, iar
articolele se află pe CD-ul cu suporturile de curs.

1.7. Materiale şi instrumente necesare pentru curs

Optimizarea secvenŃelor de formare reclamă accesul studenŃilor la următoarele resurse:
- calculator conectat la Internet (pentru a putea accesa bazele de date si resursele electronice suplimentare
dar şi pentru a putea participa la secvenŃele de formare interactivă on line);
- imprimantă (pentru tipărirea materialelor suport, a temelor redactate, a studiilor de caz);
- acces la resursele bibliografice (de ex., abonament la Biblioteca Centrală „Lucian Blaga”);
- acces la echipamente de fotocopiere.

1.8. Calendar al cursului

Pe parcursul semestrului IV, în care se studiază disciplina de faŃă, sunt programate 2 întâlniri faŃă în
faŃă (consultaŃii) cu toŃi studenŃii; ele sunt destinate soluŃionării nemediate a oricăror nelămuriri de conŃinut
sau a celor privind sarcinile individuale. Acestea sunt programate astfel: prima se va desfăşura în luna
martie 2017, iar a doua în luna mai 2017. Programul şi locaŃia exactă a consultaŃiilor vor fi anunŃate pe
site-ul departamentului de psihologie . Pentru prima întâlnire se recomandă lectura atentă a primelor două
module; la cea de a doua se discuta ultimele două module şi se realizează o secvenŃă recapitulativă pentru
pregătirea examenului final. De asemenea, în cadrul celor două întâlniri studenŃii au posibilitatea de a
clarifica diferite nelămuriri împreună cu titularul şi/sau cu tutorii, nelămuriri referitoare la rezolvarea
anumitor lucrări de verificare sau a proiectului de semestru. Pentru a valorifica maximal timpul alocat celor
două întâlniri studenŃii sunt atenŃionaŃi asupra necesităŃii suplimentării lecturii din suportul de curs cu
parcurgerea obligatorie a cel puŃin uneia dintre sursele bibliografice de referinŃă. StudenŃii au şi posibilitatea
de a adresa întrebări tutorilor disciplinei prin intermediul google chat.

1.9. Politica de evaluare şi notare

Evaluarea finală se va realiza pe bază unui examen scris desfăşurat în sesiunea de la finele
semestrului IV. Nota finală se compune din: a. punctajul obŃinut la acest examen în proporŃie de 70% (7
puncte) si b. evaluarea proiectului de semestru 30% ( 3 puncte).
Pentru predarea proiectului se vor respecta cu stricteŃe cerinŃele formatorilor. Orice abatere de la
acestea aduce după sine penalizări sau pierderea punctajului corespunzător acelei lucrări.
Evaluarea proiectului se va face imediat după preluare (data limită care va fi anunŃată), iar afişarea
pe site a notelor acordate se va realiza la cel mult 2 săptămâni de la data limită. Dacă studentul consideră ca
activitatea sa a fost subapreciata de către evaluatori atunci poate solicita feedback suplimentar prin
contactarea titularului sau a tutorilor prin email.
Proiectul se trimite electronic pe adresa tutorelui, dezvoltariitutor@psychology.ro, până la data care
va fi anunŃată odată cu enunŃul temei. Proiectul trebuie să aibă numele studentului pe prima pagină.
Documentul trebuie să fie în format Word (.doc) sau Pdf, ataşat mesajului, iar documentul să conŃină în
numele său şi numele studentului.

Proiectul nu va fi acceptat după termenul limită aferent (care va fi anunŃat odată cu proiectul) şi
nu poate fi refăcut sau adus doar în perioada restanŃelor (el reflectă activitatea studenŃilor din timpul
semestrului).
Pentru examenul de restanŃă vor fi întrebări suplimentare, în cadrul examenului, din tematica
proiectului, nota finală la restanŃă fiind de 10 puncte obŃinute în timpul examenului.

1.10. Elemente de deontologie academică

Se vor avea în vedere următoarele detalii:
- Orice material elaborat de către studenŃi pe parcursul activităŃilor va face dovada originalităŃii. StudenŃii
ale căror lucrări se dovedesc a fi plagiate nu vor fi acceptaŃi la examinarea finală.
- Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancŃionată prin punctaj 0 sau, în anumite condiŃii, prin
exmatriculare.
- Rezultatele finale vor fi puse la dispoziŃia studenŃilor prin afişaj electronic.
- ContestaŃiile pot fi adresate în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor, iar soluŃionarea lor nu va depăşi
48 de ore de la momentul depunerii.
1.11. StudenŃi cu dizabilităŃi:
 Titularul cursului şi echipa de tutori îşi exprimă disponibilitatea, în limita constrângerilor tehnice si
de timp, de a adapta conŃinutul şi metodelor de transmitere a informaŃiilor precum şi modalităŃile de
evaluare (examen oral, examen on line etc) în funcŃie de tipul dizabilităŃii cursantului. Altfel spus, avem în
vedere, ca o prioritate, facilitarea accesului egal al tuturor cursanŃilor la activităŃile didactice si de evaluare.

1.12. Strategii de studiu recomandate:

Date fiind caracteristicile învăŃământului la distanŃă, se recomandă studenŃilor o planificare foarte
riguroasă a secvenŃelor de studiu individual, coroborată cu secvenŃe de dialog, mediate de reŃeaua net, cu
tutorii şi respectiv titularul de disciplina. Lectura fiecărui modul şi rezolvarea la timp a lucrărilor de
evaluare garantează niveluri înalte de înŃelegere a conŃinutului tematic şi totodată sporesc şansele
promovării cu succes a acestei discipline.

2. BIBLIOGRAFIA COMPLETĂ A CURSULUI

Adams, R. G. (1986). A Look at Friendship and Aging. Generations, 10: 40--43.

Aiken, L. R. (1998). Human development in adulthood. New York: Plenum Press.
Albert, D., Chein, J., & Steinberg, L. (2013). The teenage brain peer influences on adolescent decision
making. Current directions in psychological science, 22(2), 114-120.
Arnett, J. J. (2000). Emerging adulthood: A theory of development from the late teens through the twenties.
American psychologist, 55(5), 469.
Arnett, J. J. (2014). Adolescence and emerging adulthood. New York, NY, USA:: Pearson Education
Limited.
Arnett, J. J. (Ed.). (2015). The Oxford handbook of emerging adulthood. Oxford University Press.
Baltes, P.B., & Baltes, M.M. (1990). Psychological perspectives on successful aging: The model of
selective optimization with compensation. In P.B. Baltes & M.M. Baltes (Eds.), Successful aging:
Perspectives from the behavioral sciences (pp. 1- 34). Cambridge, England: Cambridge University
Press.
Berryman, J., Smythe, P.K., Taylor, A., Lamont, A. & Joiner, R. (2002). Developmental Psychology and
you. Oxford: Blackwell Publishers.
Bialystok, E., & Craik, F. I. M. (2006). Lifespan Cognition. Mechanisms of Change, Oxford University
Press.
Blakemore, S.-J., & Choudhury, S. (2006). Development of the adolescent brain: implications for executive
function and social cognition. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 47, 296–312.
Brody, (1982). Personal Health, The New York Times, October 6.
Bochner, S. (2003). Culture shock due to contact with unfamiliar cultures. In W. J. Lonner, D. L. Dinnel, S.
A. Hayes, & D. N. Sattler (Eds.), Online Readings in Psychology and Culture (Unit 8, Chapter 7),
(http://www.wwu.edu/~culture), Center for Cross-Cultural Research, Western Washington
University, Bellingham, Washington USA.
Busse, EW (1987). Primary and secondary aging. In G. L. Maddox (Ed.), The encyclopedia of aging (p.
534). New York: Springer
Cabeza R (2001) Functional neuroimaging of cognitive aging. In: Handbook of functional neuroimaging of
cognition (Cabeza R, Kingstone A, eds), pp. 331–377. Cambridge, MA: MIT Press.
Carstensen, L. L., Fung, H. H., & Charles, S. T. (2003). Socioemotional selectivity theory and the regulation
of emotion in the second half of life. Motivation and emotion, 27(2), 103-123.
Carstensen, L. L., Turan, B., Scheibe, S., Ram, N., Ersner-Hershfield, H., Samanez-Larkin, G. R., ... &
Nesselroade, J. R. (2011). Emotional experience improves with age: evidence based on over 10 years
of experience sampling. Psychology and aging, 26(1), 21.
Casey, B. J., Getz, S., & Galvan, A. (2008). The adolescent brain. Developmental Review, 28, 62-77.
Chatterjee, P., Bailey, D., & Aronoff, N. (2001). Adolescence and Old Age in Twelve Communities.
Journal of Sociology and Social Welfare. Volume XXVIII, Number 4, 121-159.
Chickering, A. W., & Havighurst, R. J. (1981). The life cycle. In A. W. Chickering & Associates (Eds.), The
modern American college: Responding to the new realities of diverse students and a changing
society (pp. 16-50). San Francisco: Jossey-Bass.
Cleveland, H., Mangone, J. G., & Adams, J. C. (1960). The overseas Americans. New York: McGraw-Hill.
Conger, R. D., Neppl T. , Kim, K. J., Scaramella, L. (2003). Angry and aggressive behavior across three
generations: a prospective, longitudinal study of parents and children. Journal of Abnormal Child
Psychology, 33, 1-11.
Côté, J. E. (2000). Arrested adulthood: The changing nature of maturity and identity. NYU Press.
Cuber, John H. and Peggy B. Harroff. 1968. The Significant Americans: A Study of Sexual Behavior among
the Affluent. Baltimore: Penguin Books.
Datan, N, Rodeheaver, D & Hughes, F. (1987), Adult development and aging. Annual Review of
Psychology, 38.
David, E. (1977). Children and Adolescents: Interpretive Essays on Jean Piaget. Oxford University Press.
Diamond, L. M. (2000). Sexual identity, attractions, and behavior among young sexual-minority women
over a two-year period. Developmental Psychology, 36 , 241-250.
Douglass, C. B. (2007). From duty to desire: Emerging adulthood in Europe and its consequences. Child
Development Perspectives, 1(2), 101-108.
Erikson, E. H. (1960). Youth and the life cycle. Children, 7(2), 43-49.
Erikson, E. H. (1963). Eight ages of man. Childhood and Society. New York: Norton.
Elkind, D. (1970). Children and Adolescents. New York: Oxford University Press.
Elkind, D. (1977). "Erik Erikson's Eight Stages of Man." In LR Allman and DT Jaffe (Eds.). Readings in
Adult Psychology: Contemporary Perspectives, New York: Harper and Row, pp. 7-15
Farber BA, ed. (1983). Stress and Burnout in the Human Services. New York: Pergamon.
Fontaine. G. T. (1996). 'Social support and the challenges of international assignments: Implications for
training'. In D. Landis and RS Bhagat, Handbook of intercultural training (2nd edn, pp. 264-281).
Thousand Oaks, CA: Sage
Fredrickson, B. L., & Carstensen, L. L. (1990). Choosing social partners: how old age and anticipated
endings make people more selective. Psychology and aging, 5(3), 335.
Fung, H. H., Carstensen, L. L., & Lang, F. R. (2001). Age-related patterns in social networks among
European Americans and African Americans: Implications for socioemotional selectivity across the
life span. The International Journal of Aging and Human Development, 52(3), 185-206.
Gould, R. L. (1978). The Phases of Adult Life: A Study in Developmental Psychology. The American
Journal of Psychiatry, vol 129, 521-531.
Gullahorn, J. T., & Gullahorn, J. E. (1963). An extension of the U-curve hypothesis. Journal of Social
Issues, 19(3), 33-47.
Hamm, J. (2000). Do birds of a feather flock together: The variable bases for African American, Asian
American, and European American adolescents’ selection of similar friends. Developmental
Psychology, 26, 209– 219.
Hamm, J. & Coleman, H. (2001). African American and White adolescents’ strategies for managing cultural
diversity in predominately white high schools. Journal of Youth and Adolescence, 30(3), 281-305.
Haslberger, A. (2005) Facets and Dimensions of Cross-Cultural Adaptation - Refining The Tools, Personnel
Review, Vol. 34, No. 1, January, pp 85-109.
Hatfield, E., Mo, Y. M., & Rapson, R. L. Love, Sex, and Marriage Across Cultures. In The Oxford
Handbook of Human Development and Culture.
Hayflick, L. (1974), The strategy of scenescence, Gerontological Society
Heine, S. J., & Lehman, D. R. (2004). Move the body, change the self: Acculturative effects on the self-
concept. In M. Schaller & C. S. Crandall (Eds.), The psychological foundations of culture (pp. 305–
331).
Hess, T. M. (2005). Memory and aging in context. Psychological Bulletin, 131, 383–406.
Imamura, M., Tucker, J., Hannaford, P., da Silva, M. O., Astin, M., Wyness, L., Bloemenkamp, K. W. M.,
... Temmerman, M. (2007). Factors associated with teenage pregnancy in the European Union
countries: a systematic review. European Journal of Public Health, 17, 630-636.
INS. (2015). Anuarul statistic al Romaniei. Bucharest.
Jespersen, K., Kroger, J., & Martinussen, M. (2010a). Identity status and ego development: A meta-analysis.
Manuscript in preparation
Jones JA, Lavallee N, Alman J, Sinclair C, Garcia RI. (1993). Caries incidence in patients with dementia.
Gerodontology; 10:76-82.
Kagitcibasi, C. (2013). Family, self, and human development across cultures: Theory and applications.
Routledge.
Karaś, D., Cieciuch, J., Negru, O., & Crocetti, E. (2015). Relationships between identity and well-being in
Italian, Polish, and Romanian emerging adults. Social Indicators Research, 121(3), 727-743.
Keller-Cohen, D., Fiori, K., Toler, A., & Bybee, D. (2006). Social relations, language and cognition in the ‘
oldest old’. Ageing & Society, 26, 585–605.
Kim, J.K., Conger, R.D., Lorenz, F.O., & Elder, G.H. (2001). Parent-adolescent reciprocity in negative
affect and its relation to early adult social development. Developmental Psychology, 37, 775-790.
Kitayama, S., Mesquita, B., & Karasawa, M. (2006). Cultural affordances and emotional experience:
socially engaging and disengaging emotions in Japan and the United States. Journal of personality
and social psychology, 91(5), 890.
Kroger, J., & Marcia, J. E. (2011). The identity statuses: Origins, meanings, and interpretations. In
Handbook of identity theory and research (pp. 31-53). Springer New York.
Labouvie-Vief, G., Schell, DA, & Weaverdyck, SE (1981). Recall deficit in the aged: A fable recalled.
Wayne State University.
Labouvie-Vief & Schell, D.A. (1982), Learning and memory in later life. In B.B. Wohlman, (Ed.),
Handbook of Developmental Psychology (pp 828-846). Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall
Lachman, M. E. (2004). Development in Midlife. Annual Review of Psychology, 55, 305-331.
Lachman, M. E. (2015). Mind the Gap in the Middle: A Call to Study Midlife. Research in Human
Development, 12, 327-334.
Lachman, M. E., Teshale, S., & Agrigoroaei, S. (2015). Midlife as a pivotal period in the life course:
 Balancing growth and decline at the crossroads of youth and old age. International Journal of
Behavioral Development, 39, 20-31.
Levinson, D. (1978). The seasons of a man's life. New York: Knopt.
Lillevoll, K. R., Kroger, J., & Martinussen, M. (2010a). Identity status and anxiety: A meta-analysis.
Manuscript in preparation.
Lillevoll, K. R., Kroger, J., & Martinussen, M. (2013). Identity status and locus of control: A meta-analysis.
Identity, 13(3), 253-265.
Ly, D. H., Lockhart, D. J., Lerner, R. A., Schultz, P. G. (2000). Mitotic Misregulation and Human Aging.
Science 287: 2486-2492
Lysgaard, S. (1955). Adjustment in a foreign society: Norwegian Fulbright grantees visiting the United
States. International Social Science Bulletin, 7, 45-51.
Manago, A. M., Guan, S. S., & Greenfield, P. (2015). New Media, Social Change, and Human Development
from Adolescence Through the Transition to Adulthood. In The Oxford Handbook of Human
Development and Culture.
Marcia, J. E. (1966). Development and validation of ego-identity status. Journal of personality and social
psychology, 3(5), 551.
Marshall, L. (1981). Auditory processing in aging listeners. Journal of Speech and Hearing Disorders, 46,
226-236.
Moshman, D. (1998). Cognitive development beyond childhood. In W. Damon (series ed.), D. Kuhn and R.
Siegler (vol. eds.), Handbook of child psychology: Vol 2: Cognition, perception, and language, 5th
edition (pp. 947-978). New York? John Wiley & Sons
Negru, O. (2012). The time of your life: Emerging adulthood characteristics in a sample of Romanian high-
school and university students. Cognition, Brain, Behavior, 16(3), 357-367.
Nelson, L. J., Badger, S., & Wu, B. (2004). The influence of culture in emerging adulthood: Perspectives of
Chinese college students. International Journal of Behavioral Development, 28(1), 26-36.
Neugarten, B.L. & Neugarten, D.E. (1987), The changing meaning of age, Psychology Today;
Nevo, M.C. Chawarski (1997). "Individual Differences in Practical Intelligence", Intelligence, ,. 25, 83-92.
Oberg, K. (1960). Cultural shock: Adjustment to new cultural environments. Practical Anthropology, 7,
177-182.
O'Brien, L., Albert, D., Chein, J., & Steinberg, L. (2011). Adolescents prefer more immediate rewards when
in the presence of their peers. Journal of Research on adolescence, 21(4), 747-753.
Onwumechili, C., Nwosu, P., Jackson II & James-Hughes (2003). In the deep valley with mountains to
climb: Exploring identity and multiple reacculturation. International Journal of Intercultural
Relations, 27, 41-62.
Papalia, D. E., & Olds, S. W. (1992). Human Development. New York, McGraw-Hill.
Poole, D., Warren, A., & Nunez, N. (2007). The Story of Human Development, Prentice Hall.
Reifman, A., Arnett, J.J., & Colwell, M.J. (2007, Summer). Emerging adulthood: Theory,
assessment, and application. Journal of Youth Development, 2(1).
Riediger, M., Schmiedek, F., Wagner, G. G., & Lindenberger, U. (2009). Seeking pleasure and seeking
pain: Differences in prohedonic and contra-hedonic motivation from adolescence to old age.
Psychological science, 20(12), 1529-1535.
Robert, P. (1955). în The Many Faces of Health, Competence and Well-being in Old Age: Integrating
Epidemiological, Psychological and Social Perspectives, De Hans-Werner Wahl
Riegel, K. F., & Riegel, R. M. (1972). Development, drop and death. Developmental Psychology, 10, 306-
319.
Rosenberg, S., and M. Farrell. (1981). Male Mid-Life Decline. In Lewis, Robert A . (ed.). Men in Difficult
Times, Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall.
Ryeng, M. S., Kroger, J., & Martinussen, M. (2010a). Identity status and self-esteem: A meta-analysis.
Manuscript in preparation
Savicki, V., Downing-Burnette, R., Heller, L., Binder, F., & Suntinger, W. (2004). Contrasts, changes, and
correlates in actual and potential intercultural adjustment.
Schrauf, R. D. & Rubin, D. C. (1998), Bilingual Autobiographical Memory in Older Adult Immigrants: A
Test of Cognitive Explanations of the Reminiscence Bump and the Linguistic Encoding of
Memories, Journal of Memory and Language, 39, 3, 437-457;
Schaffer, H. R. (2005, 2007). Introducere în psihologia copilului. Editura ASCR.
Schrauf, Robert W. and David C. Rubin 1998. Effects of Mid-Life Migration and Language Change on the
Autobiographical Memories of Older Adults. Poster presented at the Cognitive Aging Conference
1998. Atlanta, GA.
Sedgh, G., Finer, L. B., Bankole, A., Eilers, M. A., & Singh, S. (2015). Adolescent Pregnancy, Birth, and
Abortion Rates Across Countries: Levels and Recent Trends. Journal of Adolescent Health, 56, 223-
230.
Skorikov, V. B., & Vondracek, F. W. (2011). Occupational identity. In Handbook of identity theory and
research (pp. 693-714). Springer New York.
Steinberg, L. (2008). A social neuroscience perspective on adolescent risk-taking. Developmental review,
28(1), 78-106.
Steinberg, L., Vandell, D., & Bornstein, M. (2010). Development: Infancy through adolescence. Nelson
Education.
Sternberg, R. J., & Wagner, R. K. (1993). The g-ocentric view of intelligence and job performance is wrong.
Current Directions in Psychological Science, 2(1), 1–5.
Tanner, J. L., & Arnett, J. J. (2009). The emergence of ‘emerging adulthood.’ (pp. 39-45). Routledge, New
York.
Urry, H. L., & Gross, J. J. (2010). Emotion regulation in older age. Current Directions in Psychological
Science, 19(6), 352-357.
Vaillant, G. E., & Milofski, E. S. (1980). Natural History of Male Psychological Health IX: Empirical
Evidence for Erikson's Model of the Life Cycle. The American Journal of Psychiatry, 301, 1249-
1254.
Van Oudenhoven, J.P., Ward, C., & Masgoret, A.M. (2006). Patterns of relations between immigrants and
host societies. International Journal of Intercultural Relations, 637- 652.
th
Van der Wurff, Richard (2004), ‘A helical model of media competition, innovation and performance’, 6
World Media Economics Conference, May, pp. 12-15.
Ward, C., Kennedy, A. (1996), "Crossing cultures: the relationship between psychological and sociocultural
dimensions of cross-cultural adjustment", In J. Pandey, D. Sinha& D. P. S. Bhawuk (eds), Asian
contributions to corss-cultural psychology (pp. 289-306), New Delhi: Sage Publications
Ward, C., Okura, Y., Kennedy, A., & Kojima, T. (1998). The U-curve on trial: A longitudinal study of
psychological and sociological adjustment during cross-cultural transition. International Journal of
Intercultural Relations, 22, 277-291.
Weigard, A., Chein, J., Albert, D., Smith, A., & Steinberg, L. (2014). Effects of anonymous peer
observation on adolescents' preference for immediate rewards. Developmental science, 17(1), 71-78.
White, R.W. (1975 ). Lives in progress, 3rd Edn. NY: Holt, Rinehart & Winston.
Winkielman, P., Berridge, K. C., & Wilbarger, J. L. (2005). Unconscious affective reactions to masked
happy versus angry faces influence consumption behavior and judgments of value. Personality and
Social Psychology Bulletin, 31(1), 121-135.
Wu, S., & Keysar, B. (2007). The Effect of Culture on Perspective Taking. Psychological Science, 18, 600-
606.
Zlobina, A., Basabe, N., Paez, D., & Furnham, A. (2006). Sociocultural adjustment of immigrants:
Universal and group-specific predictors. International Journal of Intercultural Relations, 30, 195-
211.

3. GLOSAR

AdolescenŃa – este o perioadă de dezvoltare cuprinsă între vârsta pubertăŃii şi cea adultă caracterizată prin
modificări considerabile atât în plan psihologic, cât şi în plan fizic;
Identitatea – după Erikson este simŃul subiectiv reconfortant al constanŃei în timp şi al continuităŃii;
Sexualitatea - totalitatea însuşirilor morfologice, fiziologice şi psihologice care caracterizează sexele şi
fenomenul sexual;
TranziŃii cognitive – trecere de la un tip de funcŃionare cognitivă la un altul;
Consum de substanŃe – utilizarea unui drog sau a unei substanŃe pentru a obŃine plăcere sau pentru a
îmbunătăŃi performanŃa sau activitatea;
Gândire postformală – tip de gândire specifică adolescentului caracterizată prin capacitate de a integra
eficient conceptele, flexibilitate şi reflecŃie asupra performanŃei proprii;
TranziŃie - trecere (lentă sau bruscă) de la o stare la alta, de la o situaŃie, de la o idee la alta
Căsătorie - uniune legală, liber consimŃită între un bărbat şi o femeie pentru întemeierea unei familii;
Muncă - activitate conştientă (specifică omului) îndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul
efectuează, reglementează şi controlează prin acŃiunea sa schimbul de materii dintre el şi natură pentru
satisfacerea trebuinŃelor sale;
AsumpŃii disfuncŃionale – structuri cognitive de tipul aşteptărilor care au un caracter nerealist;
Criză - tensiune, moment de mare depresiune sufletească, zbucium;
Mecanisme de adaptare – proces psihic prin care persoana face faŃă unor solicitări care depăşesc nivelul
obişnuit de funcŃionare;
Răspuns la stres - raspuns nespecific la un agent stresant;
Gerontologie - ştiinŃa care urmăreşte să explice mecanismele îmbătrânirii;
Îmbătrânire - ansamblu de transformări care afectează ultima perioadă a vieŃii (sinonim: senescenŃă).

4. CALENDARUL CURSULUI

Martie 2017 – ConsultaŃii faŃă în faŃă, întâlnirea I

Mai 2017 - ConsultaŃii faŃă în faŃă, întâlnirea II

Programul şi locaŃia exactă a consultaŃiilor vor fi anunŃate pe site-ul departamentului de

psihologie

ConsultaŃii on-line - adresa dezvoltariitutor@gmail.com (ziua si ora vor fi anunŃate la începerea semestrului
al doilea)

Examen - în sesiune - urmăriŃi secŃiunea de anunŃuri pentru aflarea datei (secŃiunea ANUNłURI pe
site-ul facultăŃii şi pe platforma dedicată ID)
Depunerea proiectului – la termenul limită care va fi anunŃat odată cu conŃinutul proiectului la secŃiunea
ANUNłURI pe site-ul facultăŃii şi pe platforma dedicată ID