Sunteți pe pagina 1din 11

Ministerul Învăţământului din Republica Moldova

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Catedra Ştiinţe Umanistice

Programa
analitică a cursului
Filosofia şi istoria filosofiei
(60 de ore)

Chişinău 2005
Aprobat
Vice-rector pentru studii
ULIM, conf. Dr. A Guţu
“……”………………….2005

Programa cursului „Filozofia şi istoria filozofiei” este destinată studenţilor


departamentului Ştiinţe Economice, Jurnalism, Inginerie şi Design, anul I (60 ore),
dintre care 30 ore prelegeri şi 30 ore practice.
Programa este elaborată de Gheorghe Bobână, doctor în filozofie, conferenţiar
universitar.

Programa este aprobată la şedinţa


Catedrei Ştiinţe Umanistice din „ ___ „ _________________ 2005.

Autor dr în filozofie, conferenţiar universitar Gh. Bobână

Şeful catedrei dr în istorie M. Cernencu


Standardul curricular al disciplinei

Filosofia şi istoria filosofiei

Numărul total de ore - 120: Anul I, semestrul 1 – 60;

Numărul orelor de contact – 60; din ele: prelegeri – 30, seminare – 30;

Numărul orelor de lucru independent – 60;

Credite ECTS: 4;

Evaluare: Semestrul 1 – examen (scris);

Publicul vizat: anul 1, ciclul socio-umanist.

Competenţe gnoseologice şi praxiologice preliminare: înainte de a urma


disciplina Filosofia şi istoria filosofiei studenţii trebuie să fi urmat modulul de
discipline socio-umane în anii de studii la liceu, care vine eu unele cunoştinţe şi
noţiuni cu caracter general în domeniu.

Interdisciplinaritatea: Cursul Filosofia şi istoria filosofiei, este în legătură directă


cu disciplinele socio-umane ce vor fi studiate la departamentele respective,
precum: Istoria culturii, Logica, Psihologia, Politologia, Sociologia, ş.a.

Poziţionarea disciplinei în planul de studii: disciplina se raportă la modulul


disciplinelor socio-umane prevăzute de planul-cadru elaborat de Ministerul
Învăţământului şi Educaţiei. Filosofia şi istoria filosofiei este o disciplină din
modulul de discipline socio-umane care se înscrie armonios în sistemul de
discipline teoretice şi practice ce vizează pregătirea multilaterală a viitorilor
specialişti din diferite domenii. Spre deosebire de alte cursuri din modulul de
discipline, socio-umane Filosofia şi istoria filosofiei este un curs teoretic care
prevede următoarele.

OBIECTIVE GENERALE.

1) dezvoltarea capacităţilor studenţilor de a pătrunde în esenţa fenomenelor,


proceselor şi obiectelor cu caracter natural şi social, cultivarea deprinderilor de a
gândi logic şi clar, formarea abilităţilor de analiză şi discernământ critic;

2) aprofundarea cunoştinţelor teoretice ale studenţilor în domeniul filosofiei şi


istoriei filosofiei, familiarizarea cu valorile umaniste ce se conţin în tezele şi
principiile de bază ale filosofiei în vederea influenţei lor asupra activităţii viitoare
a studenţilor în calitate de economişti, ingineri şi jurnalişti.

Aceste obiective majore se vor realiza prin alte obiective de referinţă, şi anume:

a) prin perfecţionarea competenţelor în analiza şi sinteza surselor teoretice ale


domeniului respectiv al ştiinţei;

b) prin dezvoltarea abilităţilor de a expune în public şi de a polemiza în anumite


probleme ce ţin de filosofie;

c) prin cultivarea deprinderilor de utilizare a cunoştinţelor interdisciplinare.

OBIECTIVE FORMATIV/DEZVOLTATIVE. :

La finele predării disciplinei Filosofia şi istoria filosofiei studenţii trebuie să


achiziţioneze următoarele competenţe.

COMPETENŢE GNOSEOLOGICE (DE CUNOAŞTERE):

a) să reproducă noţiunile fundamentale ale cursului Filosofia şi istoria filosofiei ;


b) să opereze cu aparatul epistemologic al domeniului;
c) să conştientizeze problemele filosofice fundamentale ale contemporaneităţii.

COMPETENTE PRAXOLGICE (APLICARE IN PRACTCĂ)

a) să utilizeze şi să aplice postulatele fundamentale ale cursului Filosofia şi istoria


filosofiei în procesul studierii disciplinelor de bază şi în judecăţile de caracter general;
b) să-şi dezvolte capacităţile de analiză şi sinteză a propriei experienţe; c) să-şi
aprecieze propria activitate şi activitatea semenilor prin prisma preceptelor morale de
bază;
d) să perceapă conexiunea interdisciplinară a cursului Filosofia şi istoria filosofiei cu
alte discipline.

COMPETENTE DE CERCETARE (CREARE).

a) să cerceteze diverse probleme adiacente tematicii cursului din surse suplimentare


şi de alternativă;

b) să-şi dezvolte capacităţile de sistematizare şi teoretizare a informaţiei;


c) să-şi cultive aptitudinile de elaborare a noi idei, de analiză şi clasificare
a lor

CONŢINUTUL CURSULUI

Nr. Tema şi conţinutul rezumativ Forma de Folosirea Forma de Sursele


d/o realizare materialului evaluare obligatorii
de
Prele- Semi- didactic curentă informaţie
gere nar
1. Filosofia şi problematica ei. 2 ore 2 ore Referate, 1,4,6,7
Ce este filosofia. Geneza discuţii
filosofiei. Raportul dintre
filosofie, ştiinţă, artă şi religie.
Criza filosofiei în epoca
contemporană.
2. Ontologia şi categoriile ei 2 ore 2 ore Referate, 4,6,7
fundamentale. discuţii
Noţiunea de "ontologie".
Concepte fundamentale ale
ontologiei. Categoria de
"existenţă". Materia şi mişcarea.
Spaţiul şi timpul. "Element",
"structură", "sistem" - concepte
de bază ale teoriei generale a
sistemelor.
3. Gnoseologia: cunoaştere şi 2 ore 2 ore Referate, 4,6,7
adevăr. discuţii,
Conceptul de "cunoaştere"
cunoaşterea senzorială şi
cunoaşterea raţională. Conceptul
de adevăr. Esenţa adevărului şi
criteriile de verificare.

4. Filosofia omului. 2 ore 2 ore Referate, 4,6,7


Natura şi esenţa omului. Individ, discuţii
individualitate, personalitate.
Libertatea şi necesitatea. Omul
şi condiţia umană.
5. Filosofia culturii. 2 ore 2 ore Referate, 4,6,7
Conceptul de cultură. Cultură şi discuţii
civilizaţie. Raportul dintre
cultură, natură şi societate.
Cultură şi cunoaştere. Cultură şi
valoare. Cultură şi creaţie.
Cultură şi comunicare.
6. Filosofia societăţii. Noţiunea de 2 ore 2 ore
societate. Sfera economică.
Structura socială a societăţii.
Structura politică a societăţii.
Problemele globale ale
contemporaneităţii.
7. Filosofia antică. 4 ore 2 ore Operele Referate, 1,4,5
Curente filosofice în gândirea filosofilor discuţii
Chinei Antice şi Indiei Antice. antici,
Filosofia greacă presocratică. reproduceri şi
Socrate, Platon, Aristotel. copii din arta
Filosofia epocii elenistice. antică.
Filosofia antichităţii târzii.
8. Filosofia Evului Mediu şi a 4 ore 2 ore Operele Referate, 1,4,5
Renaşterii. filosofilor discuţii
Patristica. Filosofia lui Aureliu medievali şi
Augustin. Scolastica. Disputa renascentişti.
despre universalii. Filosofia lui Reproduceri
Toma d'Aquino. Umanismul şi şi copii sin
filosofia naturii în Epoca arta
Renaşterii. Gândirea socială în medievală şi
Epoca Renaşterii. renascentistă.
9. Filosofia epocii moderne. 4 ore 2 ore Operele Referate, 1,4,5
Empirismul şi senzualismul filosofilor discuţii
englez: F.Bacon, J.Locke, moderni,
D.Hume, G..Berkeley. reproduceri
Raţionalismul: R.Descartes,
B.Spinoza, G.Leibniz. Filosofia
iluministă.
10. Filosofia clasică germană. 2 ore 2 ore Operele Referate, 1,4,5
Filosofia critică a lui Im. Kant. filosofilor discuţii
Sistemul filosofic şi metoda I.Kant şi
dialectică a lui Hegel.. G.Hegel
11. Filosofia contemporană. 2 ore 2 ore Operele Referate, 1,2,4
"Filosofia vieţii". filosofilor discuţii
Pozitivismul, neopozitivismul, contemporani
postpozitivismul. Reproduceri
Existenţialismul. Pragmatismul. şi copii
Postmodernitatea.
12. Filosofia românească. 2 ore 2 ore Operele Referate, 1,3
Umanismul şi iluminismul. filosofilor discuţii
Teoria ondulaţiilor universale a români
lui V.Conta. Personalismul
energetic al lui C.Rădulescu-
Motru. Filosofia culturii a lui L.
Blaga. Filosofia fiinţei a lui
C.Noica. Teoria existenţei la
E.Cioran.
13. 30 ore 24 ore*

A. Surse obligatorii

1. Bagdasar N., ş.a. Antologie filosofică. Bucureşti, Editura Universal Dassi, 1995;
2. Boboc Al. Filosofia contemporană. Orientări şi stiluri de gândire. Bucureşti, Editura
didactică şi pedagogică, 1995;
3. Capcelea Val. Filosofie. Manual pentru instituţiile de învăţământ superior. Chişinău,
Editura ARC, 2002;
4. Cazan Gh. Al., Introducere în filosofie. De la antici la Kant. Bucureşti, Editura
Actami. 1997;
5. Dergaciov L., Rumleanschi P., Roşca L. Filosofia. Chişinău, UASM, 2002;
6. Fűrst M., Trinks J. Manual de filosofie. Bucureşti, Editura Humanitas, 1997;
7. Hersch J. Mirarea filosofică. Istoria filosofiei europene. Bucureşti, Editura
Humanitas, 1994;
8. Roşca I.N. ş.a. Filo
9. Ţapoc V. Iniţiere în istoria filosofiei universale. Chişinău, USM, 2002;
10. Vergez A., Huismann D. Curs de filosofie. Bucureşti, Editura Humanitas, 1995;

B. Surse opţionale vor fi indicate în planurile seminariilor.

Teme pentru seminarii.

1.Filosofia şi problematica ei. Originea filosofiei. Mitologie şi filosofie.


Criza filosofiei în epoca contemporană. Postmodernitatea.
2. Ontologia. Problema materiei şi a substanţei în filosofie. Teorii contemporane
ale spaţiului şi timpului.
3. Gnoseologia. Conştiinţa şi funcţiile ei. Adevărul şi criteriile lui. Cunoaşterea
ştiinţifică, metodele şi funcţiile ei.
4. Filosofia omului. Omul ca individualitate şi personalitate. Libertatea umană şi
necesitatea. Condiţia umană în contemporaneitate.
5. Filosofia culturii. Cultura între cunoaştere şi valoare. Creaţia - element imanent
al culturii.
6. Filosofia societăţii. Statul şi individul. Etatismul. Drepturi şi obligaţii. Valorile
sociale.
7. Filosofia antică. Principiul fundamental al lumii în filosofia presocratică.
Dialectica lui Platon şi teoria sa despre idei. Materia şi forma în filosofia lui
Aristotel.
8. Filosofia Evului Mediu şi a Renaşterii. Problema esenţei şi existenţei în
filosofia medievală. Disputa dintre realism şi nominalism în problema
universaliilor. Omul în filosofia Renaşterii. Gândirea ştiinţifică în epoca
Renaşterii.
9. Filosofia epocii moderne. Empirismul de la Bacon la Hume. Raţionalismul de la
Descartes la Leibniz. Conceptul despre om şi societate în Iluminism.
10. Filosofia clasică germană. Filosofia critică a lui Im. Kant. Sistemul filosofic şi
metoda dialectică a lui G.W.F.Hegel.
11. Filosofia contemporană. Filosofia pozitivistă între cognitiv şi social. Sensul
existenţei umane în filosofia existenţialistă. Filosofia vieţii de la Fr.Nietzsche la
H. Bergson. Pragmatismul între teorie şi practică.
12. Filosofia românească. Filosofia istoriei la Dimitrie Cantemir. Filosofia culturii
la Lucian Blaga. Existenţă şi disperare în opera lui Emil Cioran. Modelul
ontologic al fiinţei la Constantin Noica.
Seminarii pentru studenţii Departamentului Ştiinţe economice. 6 ore.*

1. Filosofia economiei. Realitatea economică. Proprietatea. Tipurile de proprietate.


Proprietatea materială şi proprietatea intelectuală.
2. Filosofia conducerii. Spaţiul social. Structura organizatorică a societăţii.
Aspecte fenomenale şi structurale ale procesului de conducere.
3. Filosofia socială. Individ şi societate. Societate şi stat. Comunitarismul.
Globalizarea.

Seminarii pentru studenţii Departamentului Jurnalism şi Ştiinţe ale


comunicării. 6 ore*.

1. Filosofia comunicării. Comunicarea şi semnificarea. Modalităţi de comunicare.


Comunicare şi conflict.
2. Filosofia limbajului. Limba şi limbajul. Limba şi vorbirea. Limba şi gândirea.
3. Filosofia deontologiei. Teorii ale moralităţii. Cognitivismul, imperativismul,
emotivismul. Abordarea deontologică şi abordarea consecvenţialistă.

Seminarii pentru studenţii Departamentului Inginerie. 6 ore. *

1. Filosofia tehnicii. Tehnica şi denotaţiile sale. Tehnica şi tehnologia. Conceptul


de progres tehnic.
2. Filosofia informaticii. Informatica şi cibernetica. Informatica socială. Explozia
informaţională.
3. Sinergetica. Teoria autoorganizării în natură şi societate. Paradigma aliniarităţii.
Paradigma sinergetică a cunoaşterii.

STRATEGII DE EVALUARE.
Evaluarea la disciplina Filosofia şi istoria filosofiei se efectuează atât curent, cât şi la
finele semestrului.

Semestrul finalizează cu examen.

Caiet de sarcini pentru examen.

Examenul este petrecut în formă scrisă, nota medie de la lecţiile practice fiind luată
în considerare la constituirea notei generale la examen.

Biletul la examen este constituit din 2 întrebări:

1. Întrebare din conţinutul cursului de filosofie teoretică.

2. Întrebare din conţinutul cursului de istorie a filosofiei.


Ponderea întrebărilor:
Nota la întrebarea din filosofia teoretică - 55%
Nota la întrebarea din istoria filosofiei - 45%

Nota 10 (zece)- se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice


excepţionale, trainice şi multilaterale ce depăşesc limitele conţinutului de programă la
disciplina respectivă; b) posedă abilităţi de inducţie şi deducţie cu formularea opiniei
proprii vizând problema abordată; c) realizează principiul interdisciplinarităţii, operând
cu noţiuni şi termeni din domeniile adiacente disciplinei în cauză, fără a comite greşeli
în expunerea materialului; d) are exprimare orală corectă şi coerentă, cu utilizarea
propriilor argumente în baza cercetărilor individuale, realizate în afara programului, cu
formularea unor raţionamente şi concluzii originale.

Nota 9 (noua) - se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi


practice foarte bune, solide şi multilaterale conform materialului de programă; b)
posedă abilităţi de inducţie şi deducţie cu formularea opiniei proprii vizând problema
abordată; c) operează cu noţiuni şi termeni din domeniile adiacente disciplinei în cauză,
fără a comite greşeli în expunerea materialului; d) are o exprimare orală corectă.

Nota 8 (opt) - se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi


practice bune şi complete conform materialului de programă; b) atestă capacităţi
suficiente de aplicare a cunoştinţelor teoretice; c) posedă abilităţi de sinteză a
materialului expus; e) denotă o înţelegere corectă a noţiunilor de bază ale disciplinei,
dar în expunerea materialului se constată unele lacune neesenţiale.
:
Nota 7 (şapte) - se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice
suficiente conform materialului de programă; b) denotă o însuşire conştientă a
materialului de programă şi o înţelegere corectă a noţiunilor principale a disciplinei
respective; c) comite unele greşeli şi lacune în expunerea materialului de programă,
dintre care una esenţială.

Nota 6 (şase) - se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice


suficiente conform programei; b) denotă o însuşire conştientă, dar mai slabă a
materialului de programă: e) comite unele greşeli şi lacune în expunerea materialului de
programă, dintre care 2-3 esenţiale: f) comite greşeli de registru al limbii, are blocaje de
exprimare a noţiunilor teoretice.

Nota 5 (cinci) - (promovabilă) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe


teoretice la mai multe capitole de programă; b) denotă o însuşire slabă a materialului de
programă; c) comite greşeli şi lacune esenţiale în expunerea materialului de programă;
d) are un debit foarte lent, ezitant, comite multe greşeli de exprimare, are blocaje
serioase de exprimare a noţiunilor teoretice.
MODEL DE STRATEGII DE EVALUARE A
LUCRĂRILOR/RĂSPUNSURILOR STUDENŢILOR LA EXAMENE
Cerinţe faţă de formularea întrebărilor:
1) Claritatea şi corectitudinea formulării întrebării;
2) Corespunderea întrebării materialului de program;
3) Dozarea obiectivă a materialului (ca volum, conţinut şi esenţă) în fiecare întrebare propusă.
În cazul când biletul este alcătuit din două întrebări, ambele teoretice, în programa analitică, fie
în bilet, fie într-o notă explicativă la tablă sau pe ecran în timpul examenului, expus la vederea
tuturor studenţilor examinaţi.

1) Se va indica scorul (punctajul) maxim posibil de acumulat pentru un răspuns corect, exhaustiv
la toate cele trei întrebări;
2) Se va indica scorul (punctajul) maxim posibil de acumulat pentru un răspuns corect, exhaustiv
pentru fiecare întrebare;
3) Se vor specifica în punctaj sau procente parametrii de care se va ţine cont la acordarea
punctajului;
Exemplu de model de calculare a notei la examenul scris:
Pentru un scor total de 100 puncte

Nota la întrebarea din filosofia teoretică - 55%


Nota la întrebarea din istoria filosofiei - 45%
De la 97 până la 100 puncte – nota „zece”
De la 91 până la 97 – nota „nouă”
De la 81 până la 90 – nota „opt”
De la 72 până la 80 – nota „şapte”
De la 61 până la 71 – nota „şase”
De la 51 până la 60 – nota „cinci”
De la 41 până la 50 – nota „patru”
De la 31 până la 40 – nota „trei”
De la 21 până la 30 – nota „doi”
De la 11 până la 20 – nota „unu”
Explicitatea punctajului pe parametri:

La I întrebare (teoretică) – evaluarea competenţelor gnoseologice:

1. Expunerea logică, consecventă, convingătoare a materialului de program – 20 puncte


2. Argumentarea opiniilor ştiinţifice consacrate, cu menţionarea numelor notorii de savanţi
în domeniu şi referinţe la operele lor – 15 puncte.
3. Utilizarea propriilor argumente la baza cercetărilor individuale, realizarea în afara
programului, cu formularea unor raţionamente şi concluzii originale – 15 puncte.
4. Nivelul lingvistic al expunerii (utilizarea terminologiei ştiinţifice a disciplinei, stil,
ortografie, limbaj)- 5 puncte.

La II întrebare (teoretică) – evaluarea competenţelor gnoseologice:


1. Expunerea logică, consecventă, convingătoare a materialului de program – 15 puncte
2. Argumentarea opiniilor ştiinţifice consacrate, cu menţionarea numelor notorii de savanţi
în domeniu şi referinţe la operele lor – 15 puncte.
3. Utilizarea propriilor argumente la baza cercetărilor individuale, realizarea în afara
programului, cu formularea unor raţionamente şi concluzii originale – 10 puncte.
4. Nivelul lingvistic al expunerii (utilizarea terminologiei ştiinţifice a disciplinei, stil,
ortografie, limbaj)- 5 puncte.

Exemplu de model de calendare a notei la examenul oral:

Pentru un scor total de 100%


I întrebarea din filosofia teoretică – 55 %
II întrebarea din istoria filosofiei – 45%
100% - nota „zece”
90% - nota „nouă”
80% - nota „opt”
70% - nota „şapte”
60% - nota „şase”
50% - nota „cinci”
40% - nota „patru”
30% - nota „trei”
20% - nota „doi”
10% - nota „unu”

Explicitatea punctajului pe parametri:

La I întrebare (teoretică) – evaluarea competenţelor gnoseologice:

1) Expunerea logică, consecventă, convingătoare a materialului de program – 15%


2) Argumentarea opiniilor ştiinţifice consacrate, cu menţionarea numelor notorii de savanţi
în domeniu şi referinţe la operele lor – 15%
3) Utilizarea propriilor argumente la baza cercetărilor individuale, realizarea în afara
programului, cu formularea unor raţionamente şi concluzii originale – 15%
4) Nivelul lingvistic al expunerii (utilizarea terminologiei ştiinţifice a disciplinei, stil,
ortografie, limbaj)-10%.

La a II întrebare (teoretică) – evaluarea competenţelor gnoseologice:


1) Expunerea logică, consecventă, convingătoare a materialului de program – 15%
2) Argumentarea opiniilor ştiinţifice consacrate, cu menţionarea numelor notorii de savanţi
în domeniu şi referinţe la operele lor – 15%
3) Utilizarea propriilor argumente la baza cercetărilor individuale, realizarea în afara
programului, cu formularea unor raţionamente şi concluzii originale – 5%
4) Nivelul lingvistic al expunerii (utilizarea terminologiei ştiinţifice a disciplinei, stil,
ortografie, limbaj)-5%.