Sunteți pe pagina 1din 31

Object 1

Cautare

Username / Parola
inexistente Login
Register

Alte
Home Documente Upload Resurse
limbi

CATEGORII DOCUMENTE
• Afaceri
• Calculatoare
• Casa masina
• Didactica pedagogie
• Diverse
• Educatie
• Finante
• Geografie
• Istorie & politica
• Legislatie
• Limba
• Management
• Sanatate
• Tehnologie

loading...
Astronomie Biofizica Biologie Botanica Carti Chimie Copii
Educatie Fabule Literatura
Fizica Gramatica Joc Logica
civica ghicitori romana
Psihologie
Matematica Poezii Sociologie
psihiatrie
Tehnici de masurare a proceselor cognitive
Psihologie psihiatrie
+ Font mai mare | - Font mai mic

Tehnici de masurare a proceselor cognitive

Memoria auditiva de cuvinte (30 de cuvinte). DOCUMENTE SIMILARE


In perioada micii scolaritati rezervele memoriei cresc
foarte mult datorita capacitatilor mnemice 2
involuntare. Alaturi de memoria involuntara GANDIREA CA PROCES PSIHIC
spontana, se dezvolta si memoria voluntara. Totodata INTELECTUAL - Caracterizarea
se dezvolta tehnici generale si particulare de generali a gandirii
memorare, se amplifica eficienta fiecareia din cele Caracterizarea varstei scolare mici
trei etape ale memorarii: fixarea, pastrarea si CE ESTE PSIHOLOGIA
SOCIALA?
actualizarea. In planul cunostintelor memoria devine
ASENTIMENTUL
mai eficienta si mai selectiva. Totusi ramane inca
ILUZIILE PERCEPTIVE - Iluziile
destul de fragmentara fixata pe detalii, impregnanta optico-geometrice
de elemente perceptive si afective. Tulburarile emotional-
In perioada scolara mica memorarea se deplaseaza de comportamentale si scoala.
Comportamentele disruptive
pe conditiile si situatiile concrete, spre continuturile
Masurarea inteligentei
invatarii capatand o pondere din ce in ce mai mare.
Inventarul psihologic California –
Intelegerea devine o conditie de baza a memorarii. Se
CPI
dezvolta si pastrarea de care depinde, intr-o mare
CARACTERISTICILE
masura, recunoasterea si reproducerea. Fixarea, OPERATIONALE ALE OPINIEI
pastrarea, recunoasterea si reproducerea devin mai PUBLICE CA FENOMEN
constientizate, eficiente, voluntare. Cu scopul PSIHOSOCIAL
studierii memoriei la aceasta varsta pot fi utilizata PERSONALITATEA UMANA -
urmatoarea proba: STRUCTURA SI FUNCTIONARE

* imbunatati (DEX) – a deveni mai bun, capata o


TERMENI importanti pentru acest
calitate superioara, a ameliora. document
Problema: Masurarea capacitatii subiectului de a : testul toulouse pieron : test toulouse pieron :
memoriza diferite cuvinte care i-au fost prezentate desene din figuri geometrice : :
auditiv.
Material: O lista de cuvinte pe care examinatorul o citeste subiectilor, dupa indicatiile date de tehnica.
Fiecare subiect sa aiba un creion si un sfert de coala de hartie. (Anexa 1)
Tehnica si instructii: subiectii isi scriu numele, etatea si alte date pe care le credem necesare, pe foaia
de hartie ce li s-a dat. Pe sub toate acestea subiectilor li se spune sa traga o linie.
Cuvintele sunt citite cu aceeasi voce si intonatie. Viteza de citire trebuie sa fie de un cuvant la interval
de 2 secunde, adica din 2 in 2 secunde citim, cu aceeasi voce un cuvant.
Dupa ce subiectii si-au scris numele, etatea etc., se dau urmatoarele instructiuni: „Am sa va citesc mai
multe cuvinte. Voi sa fiti foarte atenti si sa cautati sa le tineti minte, pentru ca dupa ce le voi citi pe
toate, am sa va cer sa le scrieti. Acum creioanele pe banca si fiti atenti la cuvintele pe care am sa vi le
citesc”.
Cuvintele sunt citite dupa indicatiunile date. Dupa ce au fost citite: „Acum scrieti pe foaia de hartie ce
v-am dat, toate cuvintele care v-au mai ramas in minte. Nu trebuie sa tineti seama de ordinea in care au
fost citite. Le scrieti asa cum va vin in minte”.
Pentru scrierea cuvintelor memorate li se da 3 minute.
Cotarea: cota este reprezentata prin totalul cuvintelor corect reproduse.
Etalonul este urmatorul:

Etatea N. scazut N. mediu N. inalt

8 ani 4 6 7

9 ani 5 7 9

10 ani 6 8 9

11 ani 7 9 10

12 si 13 ani 8 10 12

14 ani si peste 9 11 14

Daca un copil de 10 ani retine corect 7 cuvinte, cade in medianul inferior, daca retine 9 sau mai
multe, cade in quartilul superior.
- Metoda „Amthauer”
Pentru insusirea si realizarea activitatii de invatatura este important nivelul de dezvoltare a gandirii.
Cercetarile psihologice in plan comparativ (sfera cognitiva a elevilor cu o reusita inalta si sfera
cognitiva a elevilor ce nu reusesc) elucideaza aspecte interesante. Investigatiile asupra atentiei indica
posibilitati egale atat ale copiilor ce nu reusesc, cat si ale celor ce reusesc. Acelasi fenomen se
manifesta si in procesul memoriei. Diferente se constata doar in cazurile cand memorizarea si
reproducerea eficienta sau concentrarea atentiei necesita elemente de gandire. Prin urmare, cauzele
primare ale nereusitei se ascund in gandirea elevilor. Concomitent activitatea de invatatura influenteaza
asupra gandirii, conditionand schimbari cantitative si calitative. In asemenea circumstante psihologul
scolar deseori se adreseaza la cercetarea gandirii, nivelul ei de dezvoltare si a particularitatilor
individuale.
Metodica expusa permite a cerceta posibilitatile de generalizare si evidentiere a semnelor esentiale la
varsta scolara mica.
Testul include 4 subteste, care includ sarcini verbale, alese in corespundere cu programa pentru clasele
primare. (Anexa 2)
I subtest – cercetarea si diferentierea insusirilor principale ale obiectelor si fenomenelor de cele
secundare.
II subtest – cercetarea operatiilor de generalizare si capacitatea de a evidentia particularitatile esentiale
ale obiectelor si fenomenelor.
III, IV – evidentierea capacitatii de generalizare.
Instructiune:

I. Alegeti din cuvintele aflate in paranteze, acel cuvant ce finiseaza logic propozitia.
II. Cititi atent cuvintele. 4 din ele fac parte dintr-un grup, caruia i se poate da o denumire, iar un
cuvant nu se refera la aceasta grupa. Gasiti cuvantul in plus si excludeti-l.
III. Prima pereche de cuvinte se afla intr-o oarecare legatura. In partea dreapta aveti un cuvant de
deasupra liniei si de desubt aveti mai multe cuvinte. Algeti din 5 cuvinte unul, care se afla in aceeasi
legatura ca si prima pereche
Exemplu:

Padure Biblioteca

copac ograda, oras, teatru, gradina, carte

IV. Aceste perechi de cuvinte pot fi denumite cu un cuvant (de exemplu: rochie, camasa =
haine, imbracaminte). Gasiti denumire pentru fiecare pereche.
Prelucrarea datelor

Pentru fiecare raspuns corect = 1 punct (gresit = 0 puncte).

La prelucrare se socoate punctajul pentru fiecare subtest in parte si punctajul general.

Numarul maxim de puncte – 40 (100%) (Punctajul reusitei).


Punctajul reusitei se determina dupa formula:

x = suma punctelor

Nivelurile reusitei

32 puncte si mai mult (80 – 100%)

31,5 – 26,0 (79,9 – 65%)

25,5 – 20,0 (64,9 – 50%)

19,5 – mai jos (49,9% si mai putin)

Raspunsurile corecte

I. 1. Talpa II. 1. Fasola III. 1. Flori IV. 1. Instrumente

de lucru

2. Camila 2. Pod 2. Bolnav 2. Pesti

3. 12 luni 3. Nisip 3. Mar 3. Anotimpuri

4. Februarie 4. Chisinau 4. Cuib 4. Legume

5. Strutul 5. Nuc 5. Picior 5. Tufari

6. Intotdeauna 6. Aratator 6. Uscat 6. Mobila

7. Autobus 7. Popescu 7. Temperatura 7. Portiuni de


timp

8. Lichida 8. Lebada 8. Vasle 8. Animale

9. Radacina 9. Numar 9. Otel 9. Luni

10. Chisinau 10. Gustos 10. Covor 10. Plante

9 ani 10 ani
Nivelul dezvoltarii operatiilor
mintale
(punctaj) (punctaj)
1. nivel inalt 36 – 40 –

2. mai sus de mediu 32 – 35 36 – 40

3. nivel mediu 26 – 31 32 – 35

4. mai jos de mediu 20 – 25 26 – 31

5. nivel scazut sub 19 sub 26

- Testul lui Toulouse Pieron


Atentia este prezenta pe parcursul intregii activitati fiind un atribut al proceselor psihice, o conditie
pentru reflectarea optima a realitatii si pentru constientizarea activitatii. In perioada integrarii scolare
sistemul nervos central al copilului este fragil si isi are specificul manifestarii sale. Cu cat este mai mic
elevul cu atat excitabilitatea prevaleaza vadit asupra proceselor inhibatorii. In corespundere cu natura
reglajului atentia se manifesta ca: involuntara, voluntara si post-voluntara.
Care dintre formele atentiei sustine activitatile elevului mic pe parcursul lectiei? La inceputurile
instruirii scolare se mizeaza mult pe atentia involuntara, predominanta la aceasta varsta. In rezultatul
functionarii timp mai indelungat a atentiei ea dobandeste anumite insusiri: volum, stabilitate,
concentrare, distributivitate, flexibilitate.
Volumul atentiei elevilor mici este modest. De refula, examinand un tablou, ei se concentreaza asupra a
2 – 3 obiecte. Pe parcursul instruirii volumul atentiei creste, si in clasa IV elevii cuprind continutul
unor probleme cu cateva operatii.
Stabilitatea atentiei. Atentia elevilor mici este mai stabila la efectuarea operatiilor pe plan extern si mai
putin stabila in timpul lucrului pe plan intern. Cunoscand aceasta particularitate, invatatorul alterneaza
munca ce solicita un efort mintal excesiv cu insarcinari ce prevad desenarea unei scheme.
Concentrarea atentiei la varsta scolara mica poate fi substantiala. Dar aceasta intensivitate este de
scurta durata. De aceea se recomanda o mai mare diversitate in procesul de predare. Un lucru monoton
surmeneaza elevii, anulandu-le interesul.
Distributivitatea atentiei. In multe cazuri elevii din clasa I inceteaza lucrul imediat ce invatatorul
comenteaza ceva. Cu toate acestea, ei nu retin ce li se spune, deoarece atentia le este inca concentrata
asupra lucrului ce-l efectueaza. In clasa IV situatia se schimba. Elevii reusesc sa-si urmareasca scrisul,
sa respecte ortografierea corecta, sa-si mentina poza corecta de lucru, sa perceapa cuvintele
invatatorului.
Flexibilitatea sau mobilitatea atentiei. In procesul de instruire apar diverse situatii ce solicita o mare
flexibilitate a atentiei. Chiar situatia de rezolvare a unei probleme solicita o astfel de insusire a atentiei.
Calitatile atentiei nu se dezvolta identic si concomitent. Fiecare subiect al instruirii isi are arsenalul sau
mai mult sau mai putin pregatit pentru instruirea in scoala. Pentru studierea atentiei poate fi utilizata
urmatoarea proba:
Problema: diagnosticarea gradului de concentrare a atentiei, prin totalul figurilor corecte barate intr-un
timp dat.
Material: testul lui Toulouse Pieron compus dintr-o succesiune de randuri, in fiecare rand fiind 8
categorii de figuri (patratele cu cate o liniuta dusa din unul din colturi sau din una din laturi). Din
fiecare categorie sunt cate 5 figuri intr-un rand. Pentru ca toti subiectii sa inceapa cu acelasi rand, li se
atrage atentia sa tina testul asa ca linia orizontala de la test sa fie in partea de deasupra. Pe aceasta linie
subiectii isi scriu numele, etatea si eventual alte date accesorii. Fiecarui subiect i se da un test. De
asemenea fiecare subiect trebuie sa aiba un creion. (Testul de atentie il dau micsorat la sfarsitul lucrarii
de fata). (Anexa 3)
Tehnica de instructii: se distribuie testele. Subiectii sunt asezati in banci in asa fel incat sa nu poata
copia unii de la altii.

Dupa ce s-au distribuit testele, experimentatorul se adreseaza subiectilor: „Scrieti-va deasupra acestei
linii numele, prenumele si etatea (daca copiii nu-si stiu etatea, se va cere ulterior de la cancelaria scolii
data nasterii). Sub linia pe care va-ti scris numele, desemnati fiecare aceste trei figuri (se desemneaza
de catre examinator pe tabla urmatoarele trei figuri:
apoi se asteapta pana ce scriu toti). Pe foaia ce v-am dat, vedeti ca sunt diferite patratele, unele cu
codita in dreapta, altele spre stanga, in sus s.a.m.d. Voi sa va uitati la fiecare rand si oriunde veti gasi
vreuna din figurile acestea, pe care le-ati desenat (se arata cele trei figuri desemnate pe tabla) sa trageti
cu creionul peste ele cu o liniuta asa (se arata la tabla cu una din figuri, apoi se sterge din nou liniuta
trasa, ca sa nu incurce subiectii). Incepeti cu randul de deasupra, iar dupa ce-l terminati treceti la randul
al doilea, apoi la al treilea s.a.m.d. Fiecare sa lucreze cat poate de bine si cat se poate de repede. Bagati
de seama sa nu lasati netaiat vreunul din patratelele ce v-am dat, si nici sa taiati alt patratel care nu vi l-
am dat”. Dupa ce ne-am asigurat ca toti copiii au inteles, le spunem: „Acum incepeti”. Timpul – 5
minute.

Dupa ce au trecut 5 minute, examinatorul spune „gata” si aduna testele.


Cotarea: numarul patratelor exact taiate constituie cota. Pentru a se putea face cotarea se va utiliza o
foaie model la ce sunt barate toate figurile care trebuiesc barate. De figurile barate gresit ca si de cele
omise nu se va tine seama.
Etalonul este urmatorul:

CENTILE
Etatea
10 20 25 30 40 50 60 70 75 80 90

8 ani 16 22 24 27 38 43 49 56 60 64 72

9 ani 24 30 36 38 44 47 54 60 61 65 73

10 ani 30 37 41 43 48 51 55 61 66 70 77

11 ani 42 44 51 53 63 66 73 76 82 86 98

12 ani 43 55 56 60 66 70 77 84 88 89 105

13 ani 58 68 72 75 82 88 96 100 107 109 119

14 ani 59 71 73 77 83 94 99 111 118 119 128

15 ani 74 86 92 95 105 111 123 129 131 132 146

16 ani 94 107 113 114 120 128 132 139 141 142 147

17 ani si
100 110 114 115 128 134 141 151 165 171 186
peste

Sa presupunem ca un oarecare subiect, sa zicem un copil de 9 ani, examinat cu testul de atentie


mentionat, a barat corect 25 figuri. Uitandu-ne la etalon vedem ca el cade in declinul doi, deoarece a
barat mai mult de 24 de figuri, sau, exprimandu-ne in quartile, in quartilul inferior, deoarece a barat mai
putin de 36 figuri. Daca a barat corect 75 figuri, cade in decilul 10 (centilul 100) deoarece a barat mai
mult de 73 figuri, iar exprimandu-ne in quartile – in quartilul superior, deoarece a barat mai mult de 61
figuri. La fel se va proceda si pentru celelalte etati.
- Testul de imaginatie (combinarea literelor A, B, C, D)
Problema: Acest test masoara capacitatea de combinare si inventie a subiectului.
Material: Se utilizeaza urmatoarele litere: A, B, C, D. Cu aceste litere subiectii trebuie sa faca toate
permutarile posibile, adica sa faca cat mai multe numere din aceste cifre.
Tehnica si instructii: Fiecare subiect va avea un sfert de coala de hartie si un creion, pe care isi scrie
numele, prenumele si etatea. Subiectii sunt aranjati in asa fel incat sa poata lucra comod si sa nu poata
copia unii de la altii. Dupa ce s-a luat aceste precautii, examinatorul scrie pe tabla literele mentionate
(A, B, C, D), apoi se adreseaza subiectilor: „Aici sunt patru litere, scrieti-le si voi pe foaia de hartie ce
o aveti”. Li se atrage atentia sa scrie aceste litere in partea de sus a hartiei, sub nume. (De mentionat
faptul ca subiectii trebuie sa traga o linie pe sub nume, etate si celelalte date care le-au fost cerute).
Dupa ce au scris cu totii, examinatorul continua: „Din aceste litere sa faceti atatea combinatii cate
puteti. Totdeauna sa folositi toate literele. O litera sa nu o puneti decat o singura data in combinatie.
Alte litere, in afara de acestea pe care vi le-am dat nu aveti voie sa utilizati (folositi)”. Pentru ca
subiectii sa inteleaga despre ce este vorba, se demonstreaza cu 4 obiecte cateva permutatii (2 sau 3).
„Acum incepeti” (Trebuie sa aveti grija ca subiectii sa nu inceapa rezolvarea testului inainte de a fi spus
„incepeti”). Timpul este de 2 minute. Dupa scurgerea acestui timp, experimentatorul spune „gata” si
aduna hartiile. Sa avem de grija ca nici un subiect sa nu mai scrie dupa ce s-a rostit cuvantul „gata”.
Cotarea: Cota este reprezentata prin totalul combinatiilor corect construite. Prima forma este data ca
exemplu si nu se calculeaza (A, B, C, D). In total sunt 23 permutari posibile (fara combinatia A, B, C,
D).
Etalonul este urmator:

n. scazut n. mediu n. inalt


Etatea
25 50 75

8 ani 3 4 6

9 ani 4 6 7

10 si 11 ani 8
5 7

12 si 13 ani 6 8 10

14 si 15 ani 7 9 12

16 ani 8 10 13

17 ani 9 11 14

18 ani si peste 11 13 15

Daca de exemplu, un copil de 8 ani executa mai putin de 3 permutari cade in quartilul inferior,
daca executa 6 sau mai multe cade in quartilul superior s.a.m.d.
Raspunsul corect:
ADCB BDCA CDAB DBAC

ADBC BDAC CDBA DBCA

ABDC BCAD CBAD DCBA

ACDB BCDA CBDA DCAB

ACBD BADC CABD DABC

BACD CADB DACB

Total 23

Anexa 1
hotar dreptate deal

negustor steag veselie

salbatic batran brad

lemnar curaj icoana

fluier pamant sanie

ciocan nunta casa

animal soare foc

ceas grau minciuna

secure sange armata

ministru caine gard

Anexa 2

I Subtest

1. Cizma are (siret, catarama, talpa, cureluse, nasture);

2. In tarile calde traieste (ursul, cerbul, lupul, camila, foca);

3. Anul are (24 luni, 3 luni, 12 luni, 4 luni, 7 luni);


4. Luna de iarna este (septembrie, octombrie, februarie, noiembrie, martie);

5. In Moldova nu traieste (privighetoarea, cocostarcul, sticletele, strutul, graurul);

6. Tatal este mai in varsta ca fiul (deseori, intotdeauna, uneori, rar, niciodata);

7. Mijloc de transport este (camion, autobus, excavator, combain, tractor);

8. Apa intotdeauna este (limpede, rece, lichida, alba, gustoasa);

9. Copacul intotdeauna are (frunze, flori, fructe, radacina, umbra);

10. Oras din Moldova este (Paris, Chisinau, Londra, Varsovia, Sofia).

II Subtest

1. Lalea, crin, fasola, romanita, viorea;

2. Rau, lac, mare, pod, mlastina;

3. Papusa, ursulet, nisip, minge, lopatica;

4. Balti, Orhei, Chisinau, Soroca, Cahul;

5. Plop, artar, nuc, stejar, tei;

6. Circumferinta, triunghi, patrulater, aratator, patrat;

7. Ion, Petru, Popescu, Tudor, Andrei;

8. Gaina, cocos, lebada, gasca, curcan;

9. Numar, impartire, scadere, adunare, inmultire;

10. Vesel, rapid, trist, gustos, atent.

III Subtest

1. Castravete Gheorghina

legume buruiana, roua, gradinita, flori, pamant

2. Invatator Medic

elev ochelari, bolnavi, salon, bolnav, termometru


3. Legumarie Gradina

morcov gard, ciuperci, mar, fantana, banca

4. Floare Pasare

vaza cioc, pescarus, cuib, ou, pene

5. Manusa Cizma

maina ciorapi, talpa, piele, picior, perie

6. Intunecat Umed

luminos insorit, lunecos, uscat, cald, rece

7. Ceas Termometru

timp sticla, temperatura, pat, bolnav, medic

8. Masina Luntre

motor rau, marinar, mlastina, vasle

9. Scaun Ac

lemn ascutit, subtire, stralucitor, scurt, otel

10. Masa Podea

fata de masa mobila, covor, praf, scandura, tinte

IV Subtest

1. Matura, lopata – …
2. Caras, carp –
3. Vara, iarna –
4. Castravete, rosie –
5. Liliac, macies –
6. Dulap, divan –
7. Ora, minut –
8. Elefant, giraf –
9. Iunie, iulie –
10. Copac, floare –
Anexa 3

Testul 'Atentie sporita'

Obiectiv: Evaluarea volumului, rapiditatii si comutarii atentiei.


Materiale: O grila cu 25 patratele, un set de cifre de la 1-25, care sunt situate in debandada in
fiecare casuta (des. 4).

10 1 5 13 8

14 19 22 16 4

6 12 25 9 18

20 23 7 24 11

17 2 15 21 3

Desfasurarea: Se verifica daca copilul cunoaste toate cifrele, dupa care este atentionat sa asculte
aten instructiunea ce va urma: 'Te stradui cit poti de repede sa descoperi si sa numesti in voce tare
cifrele de la 1-25. Se fixeaza durata executarii testului si greselele comise.

Barem:

Copilul trebuie sa gaseasca solutia corecta timp de 1,5-2 minute. Astfel, este considerat un nivel
superior al volumului atentiei, rapiditatii si comutarii ei.
Testul 'Ce lipseste?'

Obiectiv: Evaluarea concentrarii atentiei si a spiritului de observatie.


Materiale: Un desen cu mai multe imagini ce au lipsa unele detalii (des. 5).

Desfasurarea: Copilul este solicitat sa observe atent fiecare imagine de pe desen si sa numeasca
detaliul care lipseste. in cazul cind copilul nu poate sa raspunda, adultul il ajuta. Dupa trei nereusite
testul se intrerupe.

Barem:

Pentru fiecare raspuns corect copilului i se acorda cite un punct. Este considerat nivel superior de
concentrare a atentiei si spirit de observatie la copilul care a descoperit toate detaliile ce lipseau.

Des. 5

Testul 'Scrie structura sonora a cuvintului'


Obiectiv: Evaluarea perceptiei structurii sonore.
Desfasurarea: Propunem copilului sa scrie citeva cuvinte nu cu litere ci cu cerculete. El va desena
atitea cerculete cite sunete va avea cuvintul. De exemplu, cuvintul 'masa' trebuie sa fie redat prin patru
cerculete. Se dicteaza cuvintul, iar copilul il scrie pe o foaie prin cerculete.

Variante de cuvinte:

Toc, ac, covor, cana, mar, floare, autobus.

Solutiile corecte sunt urmatoarele:


000

00

00000

0000

000

000000

0000000

Barem:

1. Nivel inferior - copilul a scris 3 cuvinte din 7;

2. Nivel mediu - copilul a scirs 4 sau 5 din 7;

3. Nivel superior - copilul a scris schematic toate 7 cuvinte.

Testul 'Deductia'

Obiectiv: Aprecierea integritatii perceptiei.


Desfasurarea: Copilului i se demonstreaza numai anumite detalii ale unei imagini (des.6), iar el
trebuie sa deduca ce obiect reprezinta imaginea data, sa restabileasca integritatea ei (de exemplu,
iepurele din elementele a, b, c).

La inceput se demonstreaza copilului fragmentul 'a', celelalte se acopera cu o foaie. In baza acestui
fragment el este solicitat sa determine in componenta carei imagini intra detaliul sesizat. Pentru rezol-
varea probei se dau 10 secunde. Daca copilul n-a reusit sa raspunda, lui i se propune urmatorul
fragment 'b' (timp de 10 secunde).

Astfel, in ordine consecutiva i se propun toate fragmentele pina cind copilul deduce ce este
reprezentat pe imagine.
a

c
Des. 6
Barem:

Pentru apreciere se ia in consideratie timpul consumat in intregime si numarul de fragmente. Copiii


de 6-7 ani reusesc sa rezolve in 20 sec. incepind cu fragmentul 'b' .

Testul . Numeste formele.

Obiectiv: Evaluarea perceptiei vizuale.

Desfasurarea: Copilului i se demonstreaza des.7 cu imaginea unor obiecte.

Instructiunea: 'Spune din ce forme sunt alcatuite imaginile de pe desen?' Imaginile se demonstreaza
dupa cum urmeaza pe desen: a, b, c.

Barem:

1. Nivel inferior - copilul a comis 5 si mai multe greseli.

2. Nivel mediu - copilul a comis 3-4 greseli.

3. Nivel superior — copilul a descoperit si a numit toate formele (rotunda, triunghi, dreptunghi)
ori a comis 1-2 greseli.

Nota: Pentru evaluarea nivelului perceptiei selective copilului i se propune sa descopere si sa


numeasca (pe acelasi desen 7) numai formele rotunde; numai cele patrate etc.
Desenul 7
Testul . Memoreaza si reproduce.

Obiectiv: Evaluarea memoriei vizuale.

Materiale: Sapte reprezentari de obiecte cunoscute (des.8): rochita, blugi, minge, divan, scaun,
dulap, fular. Imaginile sunt prezentate timp de 30 sec, dupa care copilul trebuie sa le identifice (sa le
numeasca pe acelea pe care le-a memorat). Nu se fixeaza un termen exact pentru raspuns.

Barem:

1. Nivel inferior - a numit 3 obiecte din 7.

2. Nivel mediu - copilul a numit 5 obiecte din 7.

3. Nivel superior - copilul a numit toate 7 imagini, sau din 7 obiecte 6.

Desenul 8
Testul. Asculta si memoreaza.

Obiectiv: Evaluarea memoriei auditive si reproducerii rapide.

Desfasurarea: Pedagogul pronunta o serie de cuvinte cunoscute (6-7): scaun, floare, carte, casa, cana,
masa, iar copilul trebuie sale reproduca. La apreciere se tine seama de reproducere, nu si de precizia
pronuntarii.

Barem:

1. Nivel inferior - memorarea a 3 cuvinte din 6.

2. Nivel mediu - memorizarea a 4 cuvinte din 6.

Nivel superior - memorarea a 5 cuvinte din 6.


Testul. Imaginatie verbala.

Obiectiv: Evaluarea fanteziei verbale.

Desfasurarea: Propunem copilului sa alcatuiasca o povestire, o istorioara, o poveste despre cineva


(om, animal) ori despre altceva (la alegere) si sa o expuna timp de 5 minute. Pentru alcatuire se acorda
1 minut.

Fantezia copilului se apreciaza in baza urmatorilor indici:

1. Promptitudinea imaginatiei.
2. Originalitatea chipurilor imaginate.

3. Profunzimea si detalizarea chipurilor.

4. Emotivitatea chipurilor.

Notarea rezultatelor

1. Promptitudinea imaginatiei este apreciata cu 3 puncte, in cazul cind copilul inventeaza subiectul
povestirii in termenul indicat. Adultul poate sa sugereze un oarecare subiect, atuci cind copilul nu este
in stare singur sa alcatuiasca.
2. Chipurile imaginate vor fi considerate originale in cazul daca copilul va inventa ceva, ce el n-
a vazut si n-a auzit anterior, ori a repovestit ceva cunoscut, incluzind de la sine unele elemente noi.
Pentru originalitate se acorda 3 puncte.

3. Profunzimea si detalizarea chipurilor se apreciaza in baza numarului suficient de mare a


diverselor personaje, obiecte, situatii si actiuni, caracteristicile chipurilor.

Daca copilul utilizeaza in povestirea sa mai mult de 7 caracteristici, iar subiectul povestirii este redat
detaliat, atunci profunzimea fanteziei se noteaza cu 3 puncte.
4. Emotivitatea chipurilor imaginate este apreciata in dependenta de faptul cit de pasionat descrie
copilul evenimentele, personajele si faptele. Pentru aceasta se acorda 1 punct.
Numarul maximal de puncte pe care il poate intruni copilul in rezultatul acestui test este de 10
puncte.

Barem:

1. Nivelul inferior — copilul a acumulat 4 puncte din numarul maximal;


2. Nivelul mediu — copilul a acumulat 7 puncte din numarul maximal.
3. Nivelul superior— copilul a acumulat 10 puncte.

Testul . Imaginatia nonverbala.

Obiectiv: Evaluarea fanteziei nonverbale.

Desfasurarea: Propunem o coala de hirtie si creioane colorate. Copilul trebuie sa deseneze un


oarecare obiect. Pentru aceasta se acorda 5 minute (aceeasi insarcinare poate fi executata si cu
plastelina).

Aprecierea desenului ori a figurii din plastelina, evaluarea fanteziei copilului se va face conform
baremului din testul precedent.

Testul . Identificarea surplusului.

Obiectiv: Evaluarea operatiilor gindirii (analiza si sinteza).


Materiale: 5 seturi de fise, fiecare continind cite 4 imagini dintre care una este de prisos (des.9).

Desfasurarea: Pentru antrenament copilului i se propune primul set de fise a) pe care este imaginea a
patru obiecte. Unul din cele patru obiecte este de prisos. Copilul trebuie sa identifice obiectul, iar
celelalte sa le numeasca cu o notiune integratoare. In continuare propunem pe rind celelalte patru seturi
de fise b), c), d), e).
Barem:

Daca copilul a descoperit obiectele de prisos de pe toate seturile de fise, denumindu-le cu un cuvint
generalizator, atunci el dispune de un nivel superior de gindire intuitiv-plastica (analiza si sinteza).
Des. 9
Testul. Intelegerea sensului.

Obiectiv: Evaluarea gindirii verbal-logice.

Materiale: Un set de intrebari la care copilul trebuie sa raspunda.

Desfasurarea:

1. Care animal este mai mare: calul sau ciinele?


2. Cerul e albastru, iar iarba e ?

3. Dimineata servim ceai, iar seara ?

4. Ziua e lumina, iar noaptea.. ?

5. Caisele, visinele, merele, gutuile - ce sunt. ?

6. De ce se lasa bariera la caile ferate, inainte de a sosi trenul?

7. Chisinau, Balti, Tighina, Bucuresti, ce sunt?

8. O vacuta mica o numim vitelus, dar un cinisor mic? O oita mica?

9. Cu cine seamana mai mult ciinele cu pisica ori cu gaina? Prin ce se aseamana?

10. La ce-i foloseste automobilului frina?

11. Prin ce se aseamana grebla cu hirletul?

12. Prin ce se aseamana pisica cu veverita?

13. Prin ce se deosebeste cuiul de surub?

14. Fotbal, sarituri in inaltime, hochei, tenis - ce sunt?


15. Ce mijloace de transport cunosti?

16. Prin ce se deosebeste un om batrin de unul tinar?

17. De ce oamenii se ocupa cu sportul?

18. De ce consideram ca nu este bine cind cineva nu vrea sa munceasa?

19. Cit e ora? (Copilul trebuie sa priveasca la ceas si sa numeas-ca ora)

20. De ce este obligatoriu sa aplicam pe plic timbrul?

RASPUNSURILE CORECTE
1. Calul.
2. Verde.
3. Seara servim cina.
4.Intuneric.
5. Fructe.
6. Ca trenul sa nu se ciocneasca cu autobusul.
7. Orase.
8. Catel, miel.
9. Cu pisica, deoarece au cite patru picioare, blana, coada, ghiare.
10. Se considera corect orisice raspuns ce indica necesitatea scaderii din viteza automobilului.

11. Sunt unelte de munca.

12. Sunt animale care se catara pe copaci, au labe, coada, blana etc.

13. Cuiul este neted, surubul - filet, cuiul se bate, surubul se insurubeaza.

14. Probe sportive.

15. Trebuie sa numeasca minimum 3 varietati.

16. Sa numeasca minimum trei particularitati.

17. Ca sa fie sanatos, puternic, frumos etc.

18. Nu va primi salariu ca sa procure produse si imbracaminte.

19. Raspuns corect - indicarea corecta a orei si minutei.

20. In felul acesta se achita plata pentru expediere.

Pot fi considerate raspunsuri corecte nu numai cele indicate mai sus, ci si alte variante: daca sunt
logice si corespund sensului intrebarii.

Barem:

Nivel superior de gindire verbal-logica este considerat cazul cind copilul a raspuns corect la 15-16
intrbari.

Testul . 'Informatii'
Obiectiv: Evaluarea cunostintelor copiilor, caracterului lor sistematic si a operatiilor gindirii.

Continut: Un set de intrebari la care copilul este solicitat sa raspunda. Intrebarile sunt citite rar,
clar. Se admit explicatii in legatura cu sensul unor intrebari.
TIPOLOGIA INTREBARILOR:

- intrebare ce presupune un raspuns direct, concret;


- intrebare cu aspect dual: presupune alegerea unei variante din cele doua propuse;

- intrebare cu aspect triplu: presupune alegerea unei variante din cele trei propuse;

- intrebare complexa: presupune alegerea variantelor din gradarea complexa propusa;

- intrebare cu aspect dual si de atentie sporita: contine notiuni echivoce.

1. Care este numele si prenumele tau?

2. Care este numele si prenumele tatalui, al mamei tale?

3. Tu esti fetita ori baiat? Dar ce vei fi cind vei creste mare: femeie sau barbat?

4. Ai frati, surori? Cine din voi e mai mare?

5. Citi ani ai? Dar citi vei avea peste un an, peste doi?

6. Acum e dimineata ori seara? Amiaza ori dimineata?

7. Cind servesti dejunul: seara ori dimineata? Cind servesti prinzul: dimineata ori la amiaza? Ce e
mai intii - prinzul ori dejunul?

8. Unde locuiesti? Numeste adresa unde se afla domiciliul tau.

9. Ce functie are tatal, mama ta?

10. Iti place sa desenezi? De ce culoare este creionul acesta (fundita, camasa, rochita)?

11. Ce anotimp al anului este acum: iarna, vara ori toamna? De ce consideri asa?

12. In care anotimp al anului poti sa mergi la sanius: iarna ori vara?
13. De ce zapada cade iarna si nu vara?

14. Ce face postasul, medicul sau invatatorul?

15. Pentru ce este nevoie in scoala de clopotel sau banci?

16. Doresti sa pleci la scoala?

17. Arata ochiul drept, urechea stinga. La ce servesc ochii, urechile?


18. Ce animale cunosti?
19. Ce pasari cunosti?
20. Care este mai mare: vaca ori capra? Pasarea ori albina? Cine are labe mai lungixiinele ori cocosul?
21. Care numar este mai mare: 8 ori 5; 7 ori 3? Numara de la 3 pina la 6; de la 9 pina la 2.

22. Cum trebuie sa procedezi in cazul cind ai defectat un obiect ce nu-ti apartine tie?

NOTAREA REZULTATELOR

1. Copilului i se acorda 1 punct pentru raspunsurile corecte la toate subpunctele intrebarii (cu
exceptia celor de control).

2. Copilului i se acorda 0,5 pucte pentru raspunsurile corecte, insa incomplete la toate subpunctele
intrebarii.
3. Sunt considerate corecte raspunsurile care corespund intrebarii puse: Mama lucreaza profesoara.

Raspunsul de tipul: 'Mama, Ana, tata lucreaza la serviciu' sunt incorecte.

4. Intrebarile 5, 8, 15, 22 sunt considerate de control, fiind apreciate in felul urmator:

- daca la intrebarea nr.5 copilul este in stare sa numeasca citi ani are, i se acorda un punct, in cazul
in care va numi anul si luna - 3 puncte;

- pentru numirea completa a adresei localitatii (intrebarea nr.8) copilului i se acorda 2 puncte,
incomplete - 1 punct;

- pentru indicarea corecta a utilizarii fiecarui atribut scolar (intrebarea nr. 15) se acorda 1 punct;

se acorda 2 puncte pentru intrebarea nr. 22.

5. Intrebarea nr. 16 se apreciaza impreuna cu intrebarile 15 si 17. Daca copilul a acumulat 3 puncte
pentru intrebarea 15 si a dat un raspuns pozitiv la intrebarea 16, atunci in harta maturitatii scolare acest
copil este apreciat ca dispunind de o motivatie pozitiva fata de instruirea in scoala (punctajul total nu
trebuie sa fie mai jos de 4).

Barem:

Nivel inferior - 15 - 20 puncte;

Nivel mediu - 20-24 puncte;

Nivel superior - 24-29 puncte.


loading...

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 12088

Importanta:

Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou


Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2017 . All rights reserved
Distribuie URL
http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Tehnici-de-masurare-a-procesel12844.php
Adauga cod HTML in site
<a href="http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Tehnici-de-masurare-a-
procesel12844.php" target="_blank" title=" - http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-
psihiatrie/Tehnici-de-masurare-a-procesel12844.php">Tehnici de masurare a proceselor cognitive</a>