Sunteți pe pagina 1din 15

8.

1 Anex¼
a - Integrale Improprii - Funcţiile B şi
Începem prin a argumenta din ce motive consider¼
am integrale improprii.
Iat¼
a mai multe exemple concrete.
Z
+1 Z
+1 Z
+1 Z
+1 Z
+1
1 1 x 1 1
dx , dx , e dx , dx , dx
x2 x 1 + x2 1 + x2
1 1 0 1 1

Z
+1
1
Se pune în mod natural întrebarea, ce algoritm de calcul se poate asocia unei "integrale" de tip " x2 " ?
1
Putem calcula integrala pe un interval m¼
arginit [1; b]

Zb x=b
1 1 1 1 1
dx = = =1
x2 x x=1 b 1 b
1

apoi calcul¼
am limita b ! +1

Zb
1 1 1
lim dx = lim 1 =1 =1
b!+1 x2 b!+1 b +1
1


a not¼
am
Z
+1 Zb
1 not 1
dx = lim dx = 1
x2 b!+1 x2
1 1

Z
+1
1
Se pune în mod natural întrebarea, ce semni…caţie poate avea o "integral¼
a" de tip " x2 " ?
1

y = 1/x2

1 b
x

Integrala pe un interval m¼
arginit [1; b] reprezint¼ arginit de "sub" gra…cul funcţiei y = 1=x2
a aria domeniului m¼
.
Asta numai dac¼
a funcţia are numai valori pozitive, adic¼
a gra…cul funcţiei este "deasupra" axei Ox

1
Integrala "improprie" pe intervalul nem¼ arginit [1; +1) reprezint¼
a "aria" domeniului nem¼
arginit de "sub"
gra…cul funcţiei y = 1=x2 .
Putem repeta acest procedeu şi pentru alte integrale.
- Calcul¼
am integrala pe un interval m¼
arginit [1; b]

Zb
1 x=b
dx = (ln x)jx=1 = (ln b) (ln 1) = ln b
x
1

apoi calcul¼
am limita b ! +1
Zb
1
lim dx = lim (ln b) = +1
b!+1 x b!+1
1

şi not¼
am
Z
+1 Zb
1 not 1
dx = lim dx = +1
x b!+1 x
1 1

- Calcul¼
am integrala pe un interval m¼
arginit [1; b]

Zb
x x x=b b 0 b 1
e dx = e = e e =1 e =1
x=0 eb
0

apoi calcul¼
am limita b ! +1

Zb
x 1 1
lim e dx = lim 1 =1 =1
b!+1 b!+1 eb e+1
1

şi not¼
am
Z
+1 Zb
x not x
e dx = lim e dx = 1
b!+1
0 0

- Calcul¼
am integrala pe un interval m¼
arginit [1; b]

Zb
1 x=b
dx = (arctg x)jx=1 = arctg b arctg 1 = arctg b
1 + x2 4
1

apoi calcul¼
am limita b ! +1

Zb
1
lim dx = lim arctg b = =
b!+1 1 + x2 b!+1 4 2 4 4
1

şi not¼
am
Z
+1 Zb
1 not 1
dx = lim dx =
1 + x2 b!+1 1 + x2 4
1 1


a studiem ce sens pot avea astfel de integrale.
Consider¼am o funcţie integrabil¼
a Riemann f : ( ; ) ! R , de fapt integrabil¼
a pe orice subinterval [a; b] ( ; ).
Prin urmare are sens s¼ a calcul¼
am integrale de tipul

Zb
not
f (x)dx = H(a; b)
a

2
Notaţia nu este relevant¼
a, doar arat¼
a c¼
a integrala depinde de a şi b ca de doi parametri.
Ce se înt¼
ampl¼a dac¼a a & şi b % , adic¼ a

Zb Z
not
lim f (x)dx = f (x)dx
a! ;b!
a

În mod natural apare întrebarea, de ce s¼


a calcul¼
am limite şi nu calcul¼
am direct integrala

Z
f (x)dx

Din motive foarte simple :


1) f poate s¼ a nu …e integrabil¼a Riemann pe intervalul ( ; ) sau
2) = 1 sau = +1
(situaţii total neobişnuite în care algoritmul de calcul pentru integrala Riemann nu funcţioneaz¼
a! ) sau
3) f este integrabil¼ a Riemann pe intervalul ( ; ) , dar integrala e greu de calculat

Vom considera doar un caz foarte simplu : f este continu¼ a pe intervalul ( ; )


a şi F 0 (x) = f (x)
Prin urmare f are antiderivate (primitive), de exemplu F : ( ; ) ! R , funcţie derivabil¼
Deci
Zb
f (x)dx = F (b) F (a)
a

trec¼
and la limit¼
a a ! ;b ! obţinem

Z Zb
not
f (x)dx = lim f (x)dx = lim [F (b) F (a)] = lim F (b) lim F (a)
a! ;b! a! ;b! b% a&
a

Este clar c¼
a o asemenea integral¼
a are sens doar dac¼
a ambele limite exist¼
a şi sunt …nite.
Iat¼
a o de…niţie mai precis¼
a.
a pe ( ; ) şi F 0 = f o antiderivat¼
De…niţie. Fie f : ( ; ) ! R , o funcţie continu¼ a oarecare.
Numim integral¼ a "improprie"

Z Zb
def
f (x)dx = lim f (x)dx = lim F (b) lim F (a)
a! ;b! b% a&
a

Integrala improprie se numeşte


i) convergent¼ a dac¼
a ambele limite exist¼
a şi sunt …nite
ii) divergent¼
a în caz contrar
Vom folosi o notaţie simpli…cat¼
a

Z
f (x)dx = F (x)j = lim F (x) lim F (x)
x% x&

Comentariu. Pân¼ a acum aceasta pare s¼


a …e o simpl¼a problem¼ a de calcul pentru limite şi nu pare s¼
a aibe
leg¼
atur¼a cu a "integra".
Excelent¼a observaţie !
Tot ce avem de f¼acut este s¼
a determin¼
am o antiderivat¼
a şi apoi s¼
a calcul¼
am limitele.
Iat¼
a alte câteva exemple.
Exemple.

3
Z
+1 Zb
1 1 x=b
dx = lim dx = lim (arctg x)jx=a =
1 + x2 b!+1;a! 1 1 + x2 b!+1;a! 1
1 a

= lim (arctg b) lim (arctg a) = =


b!+1 a! 1 2 2
Z1 Z
+1 Z1 Z1
1 1 1
ex dx , dx , p dx , dx
x2 x x2
1 1 0 0

Z
+1 Z
+1 Z1
1 1 1
p dx , dx , p dx
x x2 x(1 x)
0 0 0

Toate se pot rezolva în mod "direct", determinând o antiderivat¼


a şi calculând limitele la capetele intervalului
corespunz¼
ator.
Unele din aceste exemple sunt rezolvate în cele ce urmeaz¼
a.

Problema se complic¼a semni…cativ dac¼


a nu putem determina o antiderivat¼ a!
Atunci cum e posibil s¼
a determin¼
am dac¼a o integral¼
a improprie este convergent¼
a sau divergent¼
a?
Pare s¼
a …e complicat s¼
a consider¼
am dou¼
a limite deodat¼ a, şi atunci
descompunem integrala improprie în dou¼a p¼arţi (integrale) ( pentru orice c 2 ( ; ) )

Z Zc Z Zc Zb
f (x)dx = f (x)dx + f (x)dx = lim f (x)dx + lim f (x)
a! b!
c a c

Cele dou¼
a integrale improprii
Zc Z
f (x)dx , f (x)dx
c

au doar un singur "cap¼at" din cauza c¼aruia se pot numi "improprii".


Astfel de integrale improprii sunt mai uşor de manipulat.
Observaţie. Din descompunerea integralei

Z Zc Z
f (x)dx = f (x)dx + f (x)dx
c

Z Zc Z
rezult¼
a c¼
a f este convergent¼
a dac¼
a şi numai dac¼
a ambele integrale f şi f sunt convergente
c
Pe scurt, putem scrie
Conv + Conv = Conv
Conv + Div = Div
Div + Div = Div
Exemplu.
Z
+1 Z1 Z
+1
1 1 1
dx = dx + dx = DIV
x2 x2 x2
0 0 1
| {z } | {z }
DIV CON V

Studiem în detaliu câteva cazuri importante.

4
Iat¼
a dou¼
a tipuri de integrale improprii importante, deoarece sunt folosite frecvent ca "termen de comparaţie"

Observaţie 1. Integrala improprie, (pentru orice A > 0 )


Z
+1
1 convergent¼
a pentru >1
dx =
x divergent¼
a pentru 1
A

Soluţie. Cazul =1
Z
+1
1 +1
dx = ln xjA = lim (ln x) ln A = +1
x x!+1
A
Deci în acest caz integrala improprie este divergent¼
a.
Cazul < 1 , avem 1 > 0 şi deci
Z
+1 Z
+1 +1
1 x1 x1 A1
dx = x dx = = lim = +1
x 1 A
x!+1 1 1
A A

deoarece 1 >0 )
lim x1 = +1
x!+1

şi deci integrala improprie este divergent¼a.


Cazul >1 , avem 1 > 0 şi deci
Z
+1 Z
+1 +1
1 x1 x1 A1 1 1 A1
dx = x dx = = lim = lim 1
+ A1 =
x 1 A
x!+1 1 1 x!+1 x 1 1
A A

deoarece 1>0 )
1 1
lim 1
= =0
x!+1 x +1
şi deci integrala este convergent¼
a.

Iat¼
a câteva cazuri particulare pentru acest tip, frecvent întâlnite
Z
+1 Z
+1 Z
+1
1 1 1
dx div , dx conv , p dx div
x x2 x
1 1 1

Observaţie 2. Integrala improprie, (pentru orice A > 0 )


ZA
1 divergent¼
a pentru 1
dx =
x convergent¼
a pentru <1
0

Soluţie. Cazul =1

ZA
1 A
dx = ln xj0 = ln A lim (ln x) = ln A ( 1) = +1
x x&0
0

Deci în acest caz integrala improprie este divergent¼


a.
Cazul > 1 , avem 1 > 0 şi deci
ZA ZA A
1 x1 A1 x1 1 1
dx = x dx = = lim = lim 1
A1 = +1
x 1 0 1 x&0 1 x&0 x 1
0 0

5
deoarece 1>0 )
1 1
lim 1
= = +1
x&0 x +0
lim x1 = +1
x!+1

şi deci integrala improprie este divergent¼


a.
Cazul <1 , avem 1 > 0 şi deci

ZA ZA A
1 x1 A1 x1 A1
dx = x dx = = lim =
x 1 0 1 x&0 1 1
0 0

deoarece 1>0 )
lim x1 =0
x&0

şi deci integrala improprie este convergent¼


a.

Iat¼
a câteva cazuri particulare pentru acest tip, frecvent întâlnite

Z1 Z1 Z1
1 1 1
dx div , dx div , p dx conv
x x2 x
0 0 0

Reamintim o inegalitate important¼


a ce are loc pentru orice funcţie integrabil¼
a

Zb Zb
f (x)dx jf (x)j dx
a a

Z Z
a. Dac¼
Consecinţ¼ a jf (x)j dx este convergent¼
a, atunci f (x)dx este de asemenea convergent¼
a.

Z
O integral¼
a improprie se numeşte "absolut convergent¼
a" dac¼
a jf (x)j dx este convergent¼
a.

Reciproca nu este totdeauna adev¼ a.


arat¼
Z
+1 Z
+1
sin x jsin xj
Exemplu. x dx este convergent¼
a, dar x dx este divergent¼
a.
0 1

aţi .
Criteriul de comparaţie cu inegalit¼
i) dac¼
a jf (x)j g(x) pentru orice x 2 ( ; ) atunci
Z Z Z
g(x)dx convergent¼
a ) jf (x)j dx şi f (x)dx ambele convergente

ii) dac¼
a0 g(x) f (x) pentru orice x 2 ( ; ) atunci
Z Z
g(x)dx divergent¼
a ) f (x)dx divergent¼
a.

Exemple.

6
Z
+1
sin x sin x 1
1. Pentru integrala improprie x2 dx , avem x2 x2 pentru orice x 2 (1; +1) şi
1
Z
+1
1
deoarece x2 dx este convergent¼
a, conform criteriului de comparaţie cu inegalit¼
aţi rezult¼
a c¼
a
1
Z
+1 Z
+1
jsin xj sin x
x2 dx şi x2 dx sunt ambele convergente.
1 1
Z
+1

2. Pentru integrala improprie p 1p dx are loc inegalitatea p 1p p 1p


= 1
p şi
x+ 3 x x+ 3 x 3 x+ 3 x 2 3 x
1
Z
+1
1
deoarece 2
p
3 x
dx este divergent¼
a, rezult¼
a conform criteriului de comparaţie cu inegalit¼
aţi c¼
a
1
Z
+1

integrala p 1p dx este divergent¼


a.
x+ 3 x
1

a.
Criteriul de comparaţie cu limit¼
Z

a presupunem c¼
a integrala improprie f (x)dx are doar un singur cap¼
at în care este improprie,

de exemplu ,
în plus f (x) 0 pentru orice x 2 ( ; ) .
Z
Compar¼ am cu integrala improprie g(x)dx unde g(x) > 0 pentru toti x 2 ( ; ) .

Dac¼
a exist¼
a limita
f (x) not
lim = L
x% g(x)
atunci
i) dac¼a limita L este …nit¼
a şi nenul¼
a atunci
Z Z
cele dou¼a integrale improprii f şi g au "aceeaşi natur¼
a"

(integrale improprii sunt …e ambele convergente, …e ambele divergente)


Z Z
ii) dac¼
a limita L este zero şi g este convergent¼a, atunci şi f este convergent¼
a.

Ghid Practic.
În mod "standard" se încearc¼
a a se compara cu integrale de tipul

Z
+1 Z1 Z1 Zb
1 1 1 1
i) dx ii) dx iii) dx iv) dx
xp xp (1 x)p (b x)p
1 0 0 a
:
pentru lim lim lim lim
x!+1 x&0 x%1 x%b

Problema se pune astfel :


" determinaţi valorile lui p 2 R aşa încât limita s¼
a …e …nit¼
a şi nenul¼
a"

f (x)
lim
x% xp

7
Evident dac¼a aşa ceva e posibil, adic¼
a exist¼a astfel de valori pentru p,
Exist¼
a funcţii pentru care nu exist¼a astfel de valori pentru p.
Exemple.
Z
+1 Z
+1
1p 1
1. Pentru x4 +x3 + x+2
dx compar¼
am cu xp dx , calcul¼
am limita
1 1
1p
x4 +x3 + x+2 xp xp
lim 1 = lim p = lim q =1
x!+1 x!+1 x4 + x3 + x + 2 x!+1 x4 (1 + 1
xp
x + x17 + 2
x8

Limita este …nit¼


a şi nenul¼
a, doar pentru p = 4.
Z
+1
1
Deci de fapt compar¼ am cu x4 dx , care este convergent¼
a,
1
Z
+1
1p
Conform criteriului de comparaţie cu limit¼
a rezult¼
a c¼
a integrala x4 +x3 + x+2
dx este convergent¼
a.
1
Z3 Z3
1 1
2. Pentru x sin (3 x) dx compar¼
am cu (3 x)p dx , calcul¼
am limita
2 2
1
x sin (3 x) (3 x)p
lim 1 = lim =
x%3 x%3 x sin (3 x) 3
(3 x)m

Limita este …nit¼


a şi nenul¼
a, numai pentru p = 1.
Z3
1
Deci de fapt compar¼ am cu (3 x) dx care este divergent¼
a, şi deci
2
Z3
1
conform criteriului de comparaţie la limit¼
a rezult¼
a c¼
a integrala x sin (3 x) dx este divergent¼
a.
2

Pentru calculul integralelor improprii, se pot folosi integrarea prin p¼


arţi sau schimbare de variabil¼
a.
arţi. pentru Integrale Improprii.
Integrare prin p¼

Z Z Z Z
f (x)g(x)dx = f (x g(x) f (x )g 0 (x)dx
| {z }
| {z } C
| {z }
A B

unde Z Z Z
C= f (x g(x) = lim f (x g(x) lim f (x g(x)
x% x&

Egalitatea are sens numai dac¼


a C este …nit, adic¼
a ambele limite sunt …nite.
Integrarea prin p¼
arţi a…rm¼
a urm¼atorul fapt :
dac¼a (C) este …nit, atunci integralele improprii (A) şi (B) au "aceeaşi natur¼
a",
adic¼a sunt …e ambele convergente , …e ambele divergente.
Exemplu.
Z
+1
sin x
Pentru a demonstra c¼
a integrala este convergent¼
a x dx proced¼
am astfel
1

Z
+1 Z +1 Z
+1 Z 0
sin x 1 1
dx = sin x sin x dx =
x x 1 x
1 1

8
Z
+1 Z
+1
cos x cos x cos x cos x
= lim lim dx = cos 1 dx
x!+1 x x&1 x x2 x2
1 1

cos x 1
deoarece ! 0
x x x!+1

obţinem
Z
+1 Z
+1
sin x cos x
dx = cos 1 dx
x x2
1 1

Z
+1
jcos xj 1 1
Pe de alt¼
a parte avem x2 x2 pentru orice x 2 (1; +1) , şi pentru c¼
a x2 dx este convergent¼
a,
1
Z
+1
cos x
rezult¼
a conform criteriului de comparaţie cu inegalit¼
aţi c¼
a integrala x2 dx este convergent¼
a,
1
Z
+1
sin x
deci tot convergent¼
a este şi x dx .
1

a. pentru Integrale Improprii.


Schimbare de variabil¼

Z Zd
f (x)dx = f (u(t))u0 (t)dt
c

unde x = u(t) , u : ( ; ) ! (c; d) este bijectiv¼


a şi avem x & )t&c , x% )t%d
Exemplu.
Z1
p 1
Pentru dx proced¼
am astfel .
x(1 x)
0
Încerc¼
am o schimbare de variabil¼ a pentru a "sc¼apa" de radical.
Deoarece x; (1 x) > 0 putem scrie x = a2 şi (1 x) = b2 .
Adun¼am aceste relaţii şi obţinem 1 = a2 + b2 .
Exist¼
a un "model" cunoscut pentru asemenea situaţie a = sin t and b = cos t (sau invers)
Prin urmare facem schimbarea de variabil¼ a x = sin2 t ,
avem x & 0 ) t & 0 şi x % 1 ) t % 2 , înlocuind obţinem

Z1 Z=2
1 1
p dx = q (sin2 t)0 dt =
x(1 x) sin t(1 2 2
sin t)
0 0

p
deoarece pentru t 2 (0; =2) funcţiile sunt pozitive sin t; cos t > 0 şi avem sin2 t cos2 t = sin t cos t

Z=2 Z=2
1
= 2 sin t cos tdt = 2dt =
sin t cos t
0 0

Prin urmare, integrala improprie este convergent¼


a şi

Z1
1
p dx =
x(1 x)
0

9
Funcţiile B şi - Funcţiile lui Euler
În cele ce urmeaz¼
a de…nim funcţiile B şi (funcţiile lui Euler),
prezent¼am pe scurt principalele propriet¼
aţi şi aplicaţii la calculul unor integrale.

De…niţie. Integrala
Z1
def
B(p; q) = xp 1
(1 x)q 1
dx
0

este convergent¼
a pentru orice p; q > 0 , deci are sens "funcţia B beta".

De…niţie. Integrala
Z
+1
def
(p) = xp 1
e x
dx
0

este convergent¼
a pentru orice p > 0 , deci are sens "funcţia gama".

Demonstr¼
am convergenţa celor dou¼
a integrale improprii.
i) Pentru p; q 1 , funcţia x ! xp 1 (1 x)q 1 este continu¼ a pe intervalul [0; 1] ,
deci integrala ce de…neşte funcţia B nu este improprie pentru p; q 1 .
Integrala ce de…neşte funcţia B este improprie în 0 doar pentru p 2 (0; 1) şi în 1 doar pentru q 2 (0; 1) .
Integrala improprie se descompune în suma a dou¼ a integrale improprii convergente (C) şi (D) ,
pentru orice punct a 2 (0; 1) ,

Z1 Za Z1
p 1 q 1 p 1 q 1
x (1 x) dx = x (1 x) dx + xp 1
(1 x)q 1
dx
0 0 a
| {z } | {z } | {z }
B C D

integrala improprie C este "improprie" doar în 0 , deoarece pentru p < 1 avem

1 1
lim xp 1
(1 x)q 1
= lim (1 x)q 1
= = +1
x&0 x&0 x1 p +0

integrala improprie D este "improprie" doar în 1 , deoarece pentru q < 1 avem


1
lim xp 1
(1 x)q 1
= = +1
x%1 +0
Folosim criteriul de comparaţie cu limit¼
a.
Za Za
Compar¼am integrala (C) xp 1 (1 x)q 1
dx cu xp 1
dx şi
0 0
Z1 Z1
integrala (D) xp 1
(1 x)q 1
dx cu (1 x)q 1
dx
a a
limitele corespunz¼
atoare sunt …nite şi nenule

xp 1
(1 x)q 1
xp 1
(1 x)q 1
lim =1 , lim =1
x&0 xp 1 x%1 (1 x)q 1

Prin urmare
Za
- integrala improprie (C) xp 1
(1 x)q 1
dx are aceeaşi natur¼
a cu
0

10
Za Za
p 1 1
integrala improprie x dx = x1 p dx , care este convergent¼
a deoarece p < 1
0 0
Z1
- integrala improprie (D) xp 1
(1 x)q 1
dx are aceeaşi natur¼
a cu
a
Z1 Z1
1
integrala improprie (1 x)q 1
dx = (1 x)1 q dx , care este convergent¼
a deoarece q < 1
a a
deci este convergent¼
a şi suma lor B = C + D .
ii) Integrala improprie se descompune în suma a dou¼
a integrale improprii convergente (E) şi (F ) ,
pentru orice punct a 2 (0; +1)
Z
+1 Za Z
+1
p 1 x p 1 x
x e dx = x e dx + xp 1
e x
dx
0 0 a
| {z } | {z } | {z }
E F

Za
Pentru integrala E folosim criteriul de comparaţie cu limit¼
a, compar¼
am cu xp 1
dx
0
limita corespunz¼
atoare este
xp 1 e x
lim =1
x&0 xp 1

Prin urmare
Za
- integrala improprie (E) xp 1
e x
dx are aceeaşi natur¼
a cu
0
Za Za
p 1 1
integrala improprie x dx = x1 p dx , care este convergent¼
a deoarece p < 1
0 0
Pentru integrala F folosim criteriul de comparaţie cu limit¼a,
Z
+1
1
compar¼am cu integrala improprie x2 dx , care este convergent¼
a.
a
Folosim limita
xp 1
e x
xp+1
lim 1 = lim =0
x!+1 x!+1 ex
x2
Conform criteriului de comparaţie cu limit¼
a cazul ii) , rezult¼
a c¼
a integrala F
Z
+1

xp 1
e x
dx
a

este convergent¼
a.
În …nal convergent¼
a este şi suma lor =E+F .

aţi ale funcţiilor B şi


Propriet¼
1.
(1) = 1
2. Urm¼ atoarea proprietate sugereaz¼ a faptul c¼
a funcţia
poate … considerat¼ a o "generalizare" a funcţiei "factorial"
(factorialul are sens numai pentru numere naturale).

(p) = (p 1) (p 1) pentru orice p > 1

11
(n) = (n 1)! pentru price n 2 N
Relaţia de recurent¼
a se scrie în mod tradiţional

(p + 1) = p (p) pentru orice p > 0

3.
B(q; p) = B(p; q) pentru orice p; q > 0

4.
1 1
B ; =
2 2
5.
Z1 Z=2
B(p; q) = xp 1
(1 x)q 1
dx = 2 (sin t)2p 1
(cos t)2q 1
dt
0 0

sau citind invers relaţia obţinem

Z=2
1 m+1 n+1
(sin t)m (cos t)n dt = B ;
2 2 2
0

6.
Z1 Z
+1
p 1 q 1 tp 1
B(p; q) = x (1 x) dx = dt
(t + 1)p+q
0 0

7.
(p) (q)
B(p; q) = pentru orice p; q > 0
(p + q)
8. formula "complementelor"

(p) (q) = = pentru orice p + q = 1 , p; q > 0


sin p sin q
sau scris¼
a în forma

(p) (1 p) = = pentru orice p 2 (0; 1)


sin p sin(1 p)

Demonstraţii.
1.
Z
+1
x x +1 x 0 1
(1) = e dx = e = lim ( e ) ( e )=1 lim =1
0 x!+1 x!+1 ex
0

2.
+1
Z
+1 Z Z
+1 Z
p 1 x p 1 x 1 0
(p) = x e dx = prin p¼
arţi = x e xp e x
dx =
0 | {z } 0
e x
0

Z
+1
xp 1
0p 1
= lim (p 1)xp 2
( e x
)dx =
x!+1 ex e0
0

Z
+1

=0 0 + (p 1) xp 2
e x
dx = (p 1) (p 1)
0

12
Deci
(p) = (p 1) (p 1)
apoi pentru numere naturale n 2 obţinem inductiv

(n) = (n 1) (n 1) = (n 1)(n 2) (n 2) = :::

::: = (n 1)(n 2):::3 2 1 (1) = (n 1)! (1) = (n 1)!


3.
Z1
B(q; p) = xq 1
(1 x)p 1
dx = schimbarea de variabil¼
a x=1 t duce la =
0

Z0 Z1
q 1 p 1
= (1 t) t ( dt) = (1 t)q 1 p 1
t dt = Bp; q)
1 0

4. Aceast¼a integral¼
a improprie am rezolvat-o deja mai înainte, proced¼am exact la fel:
a x = sin2 t , dx = (sin2 t)0 dt = 2 sin t cos tdt , cu t 2 [0; =2] , obţinem
folosim schimbarea de variabil¼

Z1 Z=2 Z=2
1 1 1 1 2 0 1
B ; = p dx = q (sin t) dt = p 2 sin t cos tdt =
2 2 x(1 x) sin2 t(1 sin2 t)
2
sin t cos2 t
0 0 0

Z=2 Z=2 Z=2


1 1
= 2 sin t cos tdt = 2 sin t cos tdt = 2dt =
jsin t cos tj sin t cos t
0 0 0

5. Exact ca pentru 4)

Z1
B(p; q) = xp 1
(1 x)q 1
a x = sin2 t
dx = facem schimbarea de variabil¼
0

avem x & 0 ) t & 0 şi x % 1 ) t % 2 , înlocuind obţinem

Z=2 Z=2
2 p 1 2 q 1
= (sin t) (1 sin t) 2 sin t cos tdt = 2 (sin t)2p 1
(cos t)2q 1
dt
0 0

În relaţia
Z1 Z=2
p 1 q 1
B(p; q) = x (1 x) dx = 2 (sin t)2p 1
(cos t)2q 1
dt
0 0
m+1 n+1
not¼
am 2p 1 = m şi 2q 1 = n , deci p = 2 şi q = 2
apoi rescriem
Z=2
m+1 n+1
B ; =2 (sin t)m (cos t)n dt
2 2
0

6.
Z1
t 1
B(p; q) = xp 1
(1 x)q 1
dx folosim schimbarea de variabil¼
a x= , rezult¼
a dx = dt
t+1 (t + 1)2
0

x 1
t= , deci x & 0 ) t & 0 şi x % 1 ) t ! = +1
1 x +0

13
deci
Z
+1
p 1 q 1
t t 1
B(p; q) = 1 2 dt =
t+1 t+1 (t + 1)
0

Z
+1
q 1 Z
+1
tp 1 1 1 tp 1
= 2 dt = dt
(t + 1)p 1 t+1 (t + 1) (t + 1)p+q
0 0

Rezult¼
a
Z1 Z
+1
tp 1
B(p; q) = xp 1
(1 x)q 1
dx = dt
(t + 1)p+q
0 0

7. 8. Omitem demonstraţiile deocamdat¼ a, deoarece nu sunt elementare,


iar pe de alt¼
a parte nu sunt relevante pentru aplicaţii.

Prezent¼
am câteva aplicaţii ale acestor propriet¼
aţi la calculul unor integrale (de…nite sau improprii).

Exemple.
1) S¼
a se arate c¼
a
1 p
( )=
2
Soluţie.
Folosim proprietatea (4)

1 1 ( 12 ) ( 12 ) ( 12 )2 1 p
=B ; = = ) ( )=
2 2 ( 12 + 21 ) (1) 2

sau folosind formula complementelor


1 1 1 p
( ) ( )= = ) ( )=
2 2 sin 12 2

2) S¼
a se calculeze integrala
Z=2
(sin t)6 (cos t)8 dt =?
0

Soluţie.
Folosim proprietatea (5)

Z=2
1 6+1 8+1 1 7 9 1 ( 72 ) ( 29 )
(sin t)6 (cos t)8 dt = B ; = B ; =
2 2 2 2 2 2 2 ( 27 + 92 )
0

7 9
( + ) = (8) = 7!
2 2
9 7 7 7 7 5 75 5 75 3
( ) = ( + 1) = ( )= ( + 1) = ( )= ( + 1) =
2 2 2 2 2 2 22 2 22 2
sau
9 9 9 7 7 7 7 7 75 5
( )=( 1) ( 1) = ( )= ( 1) ( 1) = ( )=
2 2 2 2 2 2 2 2 22 2
75 5 5 753 3 753 3 3 7531 1
= ( 1) ( 1) = ( )= ( 1) ( 1) = ( )
22 2 2 222 2 222 2 2 2222 2
Analog obţinem
7 5 5 53 3 531 1
( )= ( )= ( )= ( )
2 2 2 22 2 222 2

14
Folosim
1 p 1 1
( )= ) ( ) ( )=
2 2 2
În …nal obţinem

Z=2
1 ( 72 ) ( 29 ) 531
( 12 ) 7531
( 12 ) 531 7531
(sin t)6 (cos t)8 dt = = 222 2222
= 222 2222
2 (8) 7! 7!
0

3) S¼
a se calculeze integrala improprie
Z
+1
1
dx
(x3 + 1)3
0

Soluţie.
1 1=3
a x3 = t şi obţinem x = t1=3
facem schimbarea de variabil¼ dx = t 1
dt
3
apoi folosim proprietatea (6)

Z
+1 Z
+1
1 1 t1=3 1 1 1 1 1 1 8 1 ( 13 ) ( 38 )
dx = dt = B( ; 3 ) = B( ; ) = =
(x3 + 1)3 3 (t + 1)3 3 3 3 3 3 3 3 ( 13 + 38 )
0 0

( 13 ) 53 ( 53 ) ( 13 ) 53 32 ( 23 ) 152 1 2 5 5 2 10
= = = ( ) ( )= = p = p
3 (3) 3 2! 633 3 3 27 sin 3 27 3 27 3
Deoarece
8 5 5 5 5 2 52 2
( ) = ( + 1) = ( )= ( + 1) = ( )
3 3 3 3 3 3 33 3
sau
8 8 8 5 5 5 5 5 52 2
( )=( 1) ( 1) = ( )= ( 1) ( 1) = ( )
3 3 3 3 3 3 3 3 33 3
1 2
( ) ( )= = p
3 3 sin 3 3
2

4) S¼
a se calculeze valoarea integralei lui Poisson

Z
+1
x2
e dx = ?
0

Soluţie.
1 1=2
a x2 = t ) x = t1=2 , dx =
facem schimbarea de variabil¼ t 1
dt
2
Z
+1 Z
+1 Z
+1 p
x2 t1 1
1 1 1 1 1
e dx = e t2 dt = e tt 2 1
dt = ( )=
2 2 2 2 2
0 0 0

15