Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
b.) resurse nemateriale sau calitative - care sunt reprezentate de: stocul de
informatii, de capacitatea manageriala, de experienta practica a
populatiei.
Fiecare factor poarta denumirea resursei din care provine si se caracterizeaza prin
cantitate, calitate, pret si posibilitatil de combinare sau substituire cu alti factori.
Resursele naturale:
3. resurse de apa
Din punct de vedere economic munca este un factor de productie, iar din punct de
vedere social munca reprezinta o parte a populatiei totale. Ca factor de productie munca se
caracterizeaza prin: cantitate (nr de pers), calitate (nivelul de pregatire pe specializari
profesionale), pret (salariu/ora) si reprezinta un element al cheltuielilor de productie.
Din punct de vedere economic munca este un factor de productie, iar din punct de
vedere social munca reprezinta o parte a populatiei totale.
Clasificarea muncii:
- nu exista un criteriu unic de estimare al salariului orar sau anual pt munca prestata de
catre fiecare membru al familiei in exploatatia agricola care le apartine.
Acest tip de munca este un element de cost explicit si corespunde unei plati
monetare pe piata. Munca dependenta se plateste in raport cu gradul de calificare si efortul
depus, iar intre parti exista un contract anual de munca in care este prevazut nivelul
salariului negociat.
Marimea medie a unei comune din Romania este mai mica decat marimea medie a
unui oras sau municipiu. Marimea medie a unei comune din Romania variaza si din acest
pc de vedere comunele se impart in 3 categorii:
1. comune mici si foarte mici care au o pop totala de sub 2000 loc (com din jud Alba, Caras-
Severin, Cluj, Hunedoara si Sibiu) ≈ 16%
2. comune de dimensiuni medii cu o pop tot cuprinsa intre 2000-5000 loc (≈ 62% din
comunele tarii noastre)
3. comune mari si foarte mari cu peste 5000 loc ≈ 22% (com din jud Bacau, Suceava,
Prahova, Neamt, Calarasi, Dambovita)
1.) Densitatea populatiei este un elem cu mare valabilitate in spatiu fiind un rezultat al
conditiilor geografice, istorice, economice si sociale specifice fiecarei zone.
Densit pop este un factor care explica problemele din teritoriu (probleme de locuire,
de ocupare, de protectie a mediului) si care conditioneaza aspectele privind dotarea cu
infrastructura, echipamente colective, servicii publice dintr-o anumita zona.
Indicatorul economic folosit pt masurarea densitatii este "nr de loc pe km²". Acest
indicator exprima distributia pop pe teritoriul administrativ al comunei la un mom dat si
permite distinctia dintre diferitele modele de populare al teritoriului identificand zonele de
concentrare a pop si zonele cu pop rara dispersata.
Densit pop este un indicator folosit in tarile Uniunii Europene pt a defini granita
dintre arii urbane si rurale.
- rata natalitatii
- rata mortalitatii
Rata natalitatii reprez nr mediu de nascuti vii ce revin la 1000 loc. Acest indicator se
calculeaza ca medie a evenimentelor demografice pe mai multi ani cu scopul de a evidentia
un comportament relativ de durata si de a elimina posibilele distorsiuni datorate unor
evenimente conjuncturale aparute intr-un an. Val indicatorului este dependenta in principal
de structura pe varste a pop si este influentata de modelul de comportament demografic al
zonei si de conditiile social-economice. Exprima capacitatea pop unei comune de a asigura
propria regenerare. Declinul natalitatii are repercursiuni negative asupra echilibrelor
demografice ale varstelor in viitor. Valorile natalit impart comunele in 3 mari grupe:
1. comune cu putere mare de innoire a pop unde rata natalit este peste 14 la 1000
2. comune cu putere medie de innoire a pop unde rata natalit este cuprinsa intre 11-13 la
1000
3. comune cu putere scazuta si foarte scazuta de innoire a pop unde rata natalit este de
sub 10 la 1000.
Sporul natural de crestere al pop reprez diferenta dintre rata medie a natalit si rata
medie a mortalitatii.
Rata migratiei nete - pt a o determina se utiliz indicat ec "rata medie a migratiei" care
reprez soldul schimbarilor de domiciliu in perimetrul unei comune. Si acest indicat se
exprima la 1000 loc din comuna respectiva. Soldul pozitiv exprima atractivitatea unei
comune, iar soldul negativ indica lipsa de atractivitate a comuei.
3.) Gradul de imbatranire este una din problemele care tinde sa aiba caracter de
generalitate in spatiul rural. Pt a analiza imbatranirea demografica se utilizeaza 2 indicatori:
- indicele de imbatranire al pop calculata ca rap intre pop in varsta de 60 ani si pop
in varsta de 0-14 ani. Acest indicator exprima capacitatea sau incapacitatea comunitatii
rurarle de regenarare demografica.
Astfel indicele de imbatranire al pop este de 1,22 mediu rural in timp ce in municipii si orase
este de 0,66, iar pe total tara este de 0,91. acesti indicatori ilustreaza afectarea puternica a
pop rurale de proc de imbatranire, generatia tanara neputand asigura inlocuirea decat a
82,5% din actuala pop varsnica.
- ponderea pop varstnice in total pop. Spre deosebire de evol din alte tari in care
imbatranirea demografica cuprinde mai intai mediul urban unde este si mai accentuata, in
Romania imbatranirea este mult mai accentuat in spatiul rural si tinde sa capete caracter
de generalitate.
4.) Gradul de innoire a fortei de munca este analizat cu ajutorul indicelui de innoire a fortei
de munca calculat ca rap intre pop din gupa de varste 15-29 ani si pop din gr de varsta de
30-40 ani. Val acestui raport semnifica existenta unei presiuni pe piata muncii rurale
nepregatita sa-i absoarba pe tineri.
Piramida varstelor nu este altceva decat un grafic care reprez pe una din ordonate
varsta, iar pe cealalta ordonata efectivele privind pop pe sexe. Astfel se disting 3 categ de
pop.:
Pop activa constituie surse de mana de lucru sau mana de lucru potentiala. Volumul
pop active este influentat de 2 categ de factori:
1. factori structurali
2. factori conjuncturali
Acestia pot fi folositi intr-o masura mai mare sau mai mica, fenomen numit flexiune
conjuncturala. Elementele care caract pop activa sunt:
- durata de munca (saptamanala si anuala)
Densit pop este un factor care explica problemele din teritoriu (probleme de locuire,
de ocupare, de protectie a mediului) si care conditioneaza aspectele privind dotarea cu
infrastructura, echipamente colective, servicii publice dintr-o anumita zona.
Indicatorul economic folosit pt masurarea densitatii este "nr de loc pe km²". Acest
indicator exprima distributia pop pe teritoriul administrativ al comunei la un mom dat si
permite distinctia dintre diferitele modele de populare al teritoriului identificand zonele de
concentrare a pop si zonele cu pop rara dispersata.
Densit pop este un indicator folosit in tarile Uniunii Europene pt a defini granita
dintre arii urbane si rurale.
Piramida varstelor nu este altceva decat un grafic care reprez pe una din ordonate
varsta, iar pe cealalta ordonata efectivele privind pop pe sexe. Astfel se disting 3 categ de
pop.:
- rata natalitatii
- rata mortalitatii
Rata natalitatii reprez nr mediu de nascuti vii ce revin la 1000 loc. Acest indicator se
calculeaza ca medie a evenimentelor demografice pe mai multi ani cu scopul de a evidentia
un comportament relativ de durata si de a elimina posibilele distorsiuni datorate unor
evenimente conjuncturale aparute intr-un an. Val indicatorului este dependenta in principal
de structura pe varste a pop si este influentata de modelul de comportament demografic al
zonei si de conditiile social-economice. Exprima capacitatea pop unei comune de a asigura
propria regenerare. Declinul natalitatii are repercursiuni negative asupra echilibrelor
demografice ale varstelor in viitor. Valorile natalit impart comunele in 3 mari grupe:
1. comune cu putere mare de innoire a pop unde rata natalit este peste 14 la 1000
2. comune cu putere medie de innoire a pop unde rata natalit este cuprinsa intre 11-13 la
1000
3. comune cu putere scazuta si foarte scazuta de innoire a pop unde rata natalit este de
sub 10 la 1000.
Sporul natural de crestere al pop reprez diferenta dintre rata medie a natalit si rata
medie a mortalitatii.
Rata migratiei nete - pt a o determina se utiliz indicat ec "rata medie a migratiei" care
reprez soldul schimbarilor de domiciliu in perimetrul unei comune. Si acest indicat se
exprima la 1000 loc din comuna respectiva. Soldul pozitiv exprima atractivitatea unei
comune, iar soldul negativ indica lipsa de atractivitate a comuei.
Gradul de imbatranire este una din problemele care tinde sa aiba caracter de
generalitate in spatiul rural. Pt a analiza imbatranirea demografica se utilizeaza 2 indicatori:
- indicele de imbatranire al pop calculata ca rap intre pop in varsta de 60 ani si pop
in varsta de 0-14 ani. Acest indicator exprima capacitatea sau incapacitatea comunitatii
rurarle de regenarare demografica.
Astfel indicele de imbatranire al pop este de 1,22 mediu rural in timp ce in municipii
si orase este de 0,66, iar pe total tara este de 0,91. acesti indicatori ilustreaza afectarea
puternica a pop rurale de proc de imbatranire, generatia tanara neputand asigura inlocuirea
decat a 82,5% din actuala pop varsnica.
- ponderea pop varstnice in total pop. Spre deosebire de evol din alte tari in care
imbatranirea demografica cuprinde mai intai mediul urban unde este si mai accentuata, in
Romania imbatranirea este mult mai accentuat in spatiul rural si tinde sa capete caracter
de generalitate.
Piramida varstelor nu este altceva decat un grafic care reprez pe una din ordonate
varsta, iar pe cealalta ordonata efectivele privind pop pe sexe. Astfel se disting 3 categ de
pop.:
Pop activa constituie surse de mana de lucru sau mana de lucru potentiala. Volumul
pop active este influentat de 2 categ de factori:
1. factori structurali
2. factori conjuncturali
Acestia pot fi folositi intr-o masura mai mare sau mai mica, fenomen numit flexiune
conjuncturala. Elementele care caract pop activa sunt:
- nr de someri
- rata somajului
Conceptul de capital - termenul de capital s-a impus din sec al XII-lea cu sensul de
fond sau stoc de marfuri la care se adauga mese de bani aducatori de venit sub forma de
dobanda.
Din sec al XIV-lea notiunea de capital primeste noi acceptiuni semnificand bogatie,
avere, valoare care sporeste patrimoniul.
Importanta capitalului
- constructii
- infrastructura
- amelioratii financiare
- septelul viu
- plantatii
- materiale consumabile
diferentieri in teritoriu.
Aspectele recunoscute ca fiind cele mai deficitare in spatiul rural romanesc sunt cele ale
echiparii cu retele de infrastructura. Desi acestea sunt indispensabile desfasurarii normale a
vietii sunt inca multe zone din tara in care lipseste si care necesita eforturi mari pt realiz
acestora.
Septelul viu - este format din totalitatea animalelor existente intr-o zona la un
moment dat.
- animalele de tractiune
Cealalta parte a septeului viu este formata din animalele in crestere, densitatea
vanzarii avand toate caracteristicile capitalurilor circulante.
Plantatiile - in functie de specie (pom, vita de vie, hamei) formeaza ramuri de sine
statatoare ale productiei vegetale si se caract prin urmat:
- au durata mare de folosinta
Prin spatiu rural se intelege "spatiul agricol aferent culturilor si cresterii animalelor si
spatiul funciar neagricol afectat altor intrebuintari decat a agriculturii si anume locuirea sau
activitatile oamenilor care traiesc in mediul rural".
Spatiul rural cuprinde atat terenuri agricole cat si spatiul funciar natural care
formeaza la un loc un tot unitar.
Forma definitiva a definitiei spatiului rural este urmatoarea: notiunea de spatiu rural
cuprinde o zona interioara sau de coasta care contine satele si micile orase in care mare
parte a terenurilor este utilizata pt:
Incadrarea intr-un spatiu rural sau urban se face potrivit unei definitii acceptate pe
plan international pe baza raportului dintre pop rurala si pop urbana. Din aceste pct de
vedere exista:
- regiune predominant rurala, in care peste 50% din pop locuieste in comune
sau la sate
- regiune semnificativ rurala, unde pop ce loc la sate reprez intre 15-30%
- regiune predominant urbana, unde mai putin de 15% din pop traieste la sate.
Deci o regiune este considerata rurala daca ponderea pop care traieste la sate
depaseste 15%.
La nivelul UE densit medie a pop este de 115 loc/km². UE foloseste criteriul de 100
loc/km².
Prin spatiu rural se intelege "spatiul agricol aferent culturilor si cresterii animalelor si
spatiul funciar neagricol afectat altor intrebuintari decat a agriculturii si anume locuirea sau
activitatile oamenilor care traiesc in mediul rural".
Spatiul rural cuprinde atat terenuri agricole cat si spatiul funciar natural care
formeaza la un loc un tot unitar.
Forma definitiva a definitiei spatiului rural este urmatoarea: notiunea de spatiu rural
cuprinde o zona interioara sau de coasta care contine satele si micile orase in care mare
parte a terenurilor este utilizata pt:
Incadrarea intr-un spatiu rural sau urban se face potrivit unei definitii acceptate pe
plan international pe baza raportului dintre pop rurala si pop urbana. Din aceste pct de
vedere exista:
- regiune predominant rurala, in care peste 50% din pop locuieste in comune
sau la sate
- regiune semnificativ rurala, unde pop ce loc la sate reprez intre 15-30%
- regiune predominant urbana, unde mai putin de 15% din pop traieste la sate.
Deci o regiune este considerata rurala daca ponderea pop care traieste la sate
depaseste 15%.
La nivelul UE densit medie a pop este de 115 loc/km². UE foloseste criteriul de 100
loc/km².
Spatiul rural autentic se distinge din toate pct de vedere de spatiile urbane,
industriale, miniere, de zone portuale etc.
1. dpdv al structurii economice in spatiul rural activitatea agricola ocupa de regula cele mai
intinse zone, agricultura reprezentand coloana vertebrala a ruralului.
2. spatiul rural este dpdv ocupational preponderent un spatiu de productie in care activit
sectoarelor primare au o pondere destul de ridicata dpdv ec.
3. in spatiul rural este predom proprietatea privata familiala comparativ cu zonele urban-
industriale.
De asemenea in zonele rurale proprietatea publica si privata a statului este mult mai
restransa reducandu-se la regula la rezervatii si parcuri nationale, terenuri linitrofe cailor de
comunicatii si mijloacelor de transport, unele terenuri cu destinasii specifice.
4. spatiul rural dpdv al densitatii pop si al marimii asezarilor umane este mult mai aerisit,
mai umanizat. Comunitatile rurale au unele caracteristici specifice in primul rand raporturile
interumane sunt mai bune, iar participarea cetiteanului la problemele comunitatii este mai
accentuata.
5. dpdv peisagistic spatiul rural prin structura naturala, prin peisajului ingrijit si aerisit, prin
flora si fauna sa este incomparabil mai frumos si mai apreciat de multi locuitori.
6. viata in spatiul rural mai mult decat in oricare mediu social este asezata pe o serie de
norme emanate din experienta de viata multiseculara, din traditiile, obiceiurile si cultura
locala.
Dpdv edilitar si al echiparii tehnice aceste zone sunt mai evoluate atat datorita
influentei educationale cat si al veniturilor mai mari ale pop.
In localitatile rurale periurbane miscarea pop este mult mai puternica fapt ce
determina caracterul heterogen al localitatii.
Dpdv economic zonele periurbane sunt puternic si divers dezvoltate. Economia este
mixa: agricola, industriala si de servicii. In zonele propice (munte, litoral, lacuri) turismul
rural si ec agroturistica este preponderenta.
2. Spatiul rural intermediar cuprinde cea mai mare suprafata a spatiului rural unde
preponderenta dpdv ec este agricultura. Cu alte cuvinte spatiul rural intermediar este spatiul
agricol sau zona agrara a spatiului rural. In principal spatiul rural intermediar cuprinde zone
cerealiere, furajere si de crestere a animalelor, spatii viticole si pomicole.
3. Spatiul rural marginal sau periferic. Sensul notiunii de periferic in cazul spatiului
rural nu trebuie inteles dpdv geografic teritorial ci in primul rand din perspectiva ec si
sociala. Aceasta parte a spatiului rural se afla la "periferia" economica, productiva si in
multe cazuri la zona defav social a sistemului agrar si silvic.
Factorii care influenteaza aparitia unei zone periferice in spatiul rural sunt de natura
atat agro-ecologica cat si agro-economica.
1. Functia economica a spatiului rural este consid functia de baza, primara care are ca
principal pilon agricultura care constituie col vertebrala a acestuia (spatiului rural). Alaturi de
agricultura in spatiul rural se dezvolta. Se extinde si alte ramuri din aval si amonte de
agricultura precum silvicultura, mineritul, industria, mestesugul etc.
- stabilitatea populatiei
Spatiul rural prin natura activitatilor umane ale relatiilor din interiorul comunitatilor si
a celor intercomunitare este un spatiu social. Dimensiunile relativ reduse ale localitatilor,
statornicia unor raporturi deosebite intre membrii comunitatii, cunoasterea reciproca si
ierarhizarea soc sunt caracteristici ale relatiilor sociale ale mediului rural.