BOLILE CARDIOVASCULARE

Bolile de inima și vasculare din țările dezvoltate sunt cele mai frecvente cauze de deces. În
ultimii ani, cardiologii tot mai mult dau importanța factorilor de risc psihosociali și relației lor cu
factorii somatici.
Stilul de viață, atitudinile și statutul personal al unei persoane în mediul sau profesional și
de familie, sunt importante pentru circulația sângelui și regularitatea sa fiziologica.
Legatura dintre inima si emotii este cunoscuta si reflectata in diferite zicatori. Desi
modificarile in activitatea inimii au loc in cazul emotiilor de orice tip, modificarile patologice in
activitatea inimii sunt legate de emotii negative ca: frica, tristete, furie.
Rolul principal in patogeneza bolilor cardiovasculare il are refylarea ostilitatii.
Componenta psihosomatica este caracterizată în primul rând de următoarele boli ale
sistemului cardiovascular:
• hipertensiune arterială;
• boala ischemică și infarct miocardic(boala coronariana);
• bătăi neregulate ale inimii;
• nevroza anxioasa cardiaca(nevroza cardiofobica).
Hipertensiune arterială
Structura personalitatii:
-Hipertensiunea arteriala deseori incepe atunci, cind persoana se afla in situatia cronica de
asteptare tensionata. Situatiile provocatoare sunt cele in care persoana traieste frica, senzatia de a
nu avea timp indeajuns si cresterea tensiunii.
-Structura personalitatii este nevrotica, cu dominarea starilor obsesive, in rezultatul carora
apar conflicte interne si interpersonale.
-Drept cauze ale hipertensiunii arteriale deci sunt unele conflicte interne.
-Hipertensiunea de multe ori începe atunci când o persoană este într-o situație de suspans
cronic.
-Declarații tipice ale pacienților hipertensivi: " Trebuie să fiu gata pentru orice. " " Eu sunt
cel care ia asupra sa toate dificultățile. " " Nimeni nu ma poate opri, eu sunt gata pentru orice. "
-Situatii de provocare a hipertensiunii de multe ori sunt starile prelungite de frica, lipsa de
timp și tensiunea în creștere.
-Numeroase experimente cu animale, precum și cu oameni, au aratat ca frica, mânia și
amărăciunea creste presiunea, si ca tensiunile emoționale cronice pot duce la hipertensiune
arteriala permanenta(Coeher,1971, Groen ,1971, Angermeier, Peters, 1973; Cannon, 1953; Reindell,
1971).
-Pentru pacientii cu hipertensiune se descrie o structură tipică de personalitate nevrotică, cu
o predominanță obsesiv-compulsiva, rezultând adesea ca există conflicte interne și externe, ceea
ce face descărcare emoțională dificilă.
-Faptul că hipertensiunea arterială esențială este comuna in randul membrilor aceleiasi
familii poate fi interpretat în sensul de "moștenire psihologica". Studiile experimentale arata ca
pacientii cu hipertensiune arteriala sunt predispusi la hipertensiune arteriala, chiar și în situații in
care la normotensivii nu se produc modificări de presiune.
-Hipertensivii, în cele mai multe cazuri nu verbalizeaza agresivitatea sa, ambiția și dorința
de a concura, care rămân de multe ori in stare latenta.
 -Potrivit lui Alexander(2002), punctul central al psihodinamicii paciențului cu
hipertensiune arterială esențială este o luptă constantă cu creșterea sentimentelor ostile și
agresive. Pacientii au frica de a pierde favoarea altora și, prin urmare, controleaza manifestările
de ostilitate a lor. In copilarie sunt de obicei predispusi la accese de furie și de agresiune.
Înțelegerea posibilitatii de a pierde din cauza poziției sale agresive pe cei dragi, il face pe copil
de a controla furia sa și de a o ascunde. Viața lor le impune acestor persoane rolul de "cal de
tractiune", adica lucreaza mai mulți ani la un loc de muncă și schimbă rar o companie, chiar dacă
sunt prost plătiți. În cazul în care obțin posturi superioare, le este dificil sa devina o autoritate
pentru alții. Ei lucrează pentru alții mai degrabă decât pentru a stabili disciplina. Din astfel de
situatii cind li se cere sa fie excesiv de responsabili se nasc sentimente de furie, ostilitate si
agresivitate, din moment ce necesită eforturi mai mari pentru a le intretine. Astfel, apare un cerc
vicios care duce la o stare cronica de stres. O situație tipică, care provoacă hipertensiunea, este
un conflict de viata care presupune ostilitate și dorința de a se afirma, și in acelasi timp se creaza
incapacitatea de a le exprima liber.
-În fiecare familie între părinți și copii se formează regulile care guvernează conflictele, în
familiile cu tata-hipertensiv, copiii au mijloace mai putin eficiente pentru transferul și rezolvarea
conflictelor, așa cum reiese din prevalența in aceste familii a comunicarii non-verbale
negative(ex: nu dai un raspuns, intorcind capul< eviti contactul vizual). Diferite studii indica
faptul ca o percepție limitată a conflictelor și stresului, precum și evitarea conflictelor este
corelata cu aparitia hipertensiunii arteriale.
-O structura de personalitate unica pentru toti pacientii cu hipertensiune arteriala nu este
stabilita.
Psihoterapie:
-Relația terapeut-pacient este adesea caracterizată prin agresivitate sau dependenta din
partea pacientului.
-Condițiile pentru tratamentul de hipertensiune arterială sunt caracterizate prin: motivația
scăzută, pentru că plângerile sunt în mare parte pe simptome subiective minore; posibilități bune
de terapie bazata pe medicamente; factori de personalitate ce implica agresivitate sau
dependenta, si care pot duce la incordari in relatiile terapeut-pacient.
-Tratament psihoterapeutic este oportun numai atunci când pacientul are o presiune
corespunzătoare de suferință.
-Tehnicile de relaxare și de comportament s-au dovedit a fi un mijloc de a sprijini
tratamentul medicamentos, deoarece în acest fel se poate reduce în mod semnificativ doza de
medicament. Prin terapia comportamentala pacienții au nevoie pentru a înțelege situația,
dificultățile, conflictele ce duc la hipertensiune arteriala, să învețe pentru a controla succesele și
eșecurile lor.
-Pot fi folosite cu succes terapiile axate pe decizii, simboldrama, art-terapie, vizualizare
creativa, analiza tranzactionala, terapie de familie.