După marea depresie, Statele Unite au avut 40 de ani de creștere economică
fără nicio criză financiară.
Sectorul financiar a fost strict reglementat;
Cele mai multe bănci făceau afaceri locale și le erau interzise speculațiile cu economiile deponenților; În 1980 industria financiară a explodat; Băncile de investiții au devenit publice primind în păstrare mari cantități de bani; Persoanele de pe Wall Street au început să se îmbogățească; Sectorul financiar de pe Wall Street fiind puternic, având lobbiști, având o grămadă de bani, au capturat pas cu pas sistemul politic atât pe Democrație cât și pe Republicani; Până la sfârșitul anilor 90, sectorul financiar s-a consolidat în câteva firme gigantice; Fiecare era atât de mare încât căderea ei amenința întregul sistem; Citigroup- cea mai mare companie de furnizare a serviciilor bancare; Congresul a adoptat Gramm-Leach-Bililey Act( Citigroup Relieve Act). Acesta a anulat Glass-Steagal și a netezit calea pentru viitoarele fuziuni. În 2001 s-au pierdut 5000 miliarde de dolari ( pierderi de investiții) În dec 2002, 10 bănci de investiții au soluționat cazul pentru un total de 1,4 miliarde de dolari și au promis să schimbe modul de funcționare; Începând din 1990, reglementările și avansurile în tehnologie au condus la o explozie a produselor financiare complexe numite derivate; Folosind derivatele, bancherii au putut face tranzacții cu aproape orice; In 2000, senatorul Phill Gramm a jucat un rol important și a reușit excluderea derivatelor de la reglementare; Cotația AAA reprezintă cea mai înaltă treaptă a ratei de investiții; Între anii 2000-2003, nr creditelor ipotecare a crescut în fiecare an mărindu-se de 4 ori. In 2000 subprimele au crescut; Băncile de investiții preferau creditele subprime deoarce aveau rate mai ridicate ale dobânzilor; Asta a condus la o creștere masivă a creditării agresive; Multe credite erau date oamenilor care nu puteau să le ramburseze; Bancherii câștigă mai mult dacă îți acordă un credit pe care nu îl poți rambursa;