Ministerul Educaţiei Ştiinţei şi Sport

Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţie

Catedra: Constructii si Mecanica Structurilor

Memoriu explicativ
La disciplina: Constructii din Beton-armat I

Tema: Calculul şi alcătuirea elementelor planşeului cu plăci şi grinzi din beton

armat monolit.

A efeuctuat st. gr. CIC-097 Garabajiu D.

A verificat lector univ.. Cîrlan A.

Chişinău, 2012

1
Capitolul 1. Schema constructivă a planşeului.
1.1. Date iniţiale:

Planul planşeului monolit.

Lungimea L1 – 68 m
Lăţimea L2 –23,8 m
Înălţimea etajului Het – 3,9m
Sarcina temporară Vn – 7,2k N/ m 2
Rezistenţa solului Rf – 0,250 MPa

1.2. Determinarea deschiderelor între axe:

1.2.1. Pe direcţie transversală:

6 m < l2 < 8 m
n2 = L2 / 7 = 2380 / 700 = 3,4≈ 4
Adopt 4 deschideri.
l2 = L2 / = 2380 /4 = 595 cm;
În cazul în care se acceptă deschideri inegale atunci deschiderile marginale sînt
mai mici cu 5 – 10 % decît cele intermediare:
n2'   n2  2 1  2  0.9  (3.4  1)*1  2*0.9  3.2
l2 = L2 / n2' = 2380 / 3,2 = 626,315cm

Admitem prealabil lmb,2  615cm , valoarea ce este in limita valorilor evaluate

(595..626.315) cm ;

1.2.2. Pe direcţie longitudinală: Tinind cont de recomandarile expuse mai sus,

vor fi n1 deschideri:

5 m < l1 < 7 m

n1 = L1 / l1 = 6800 / 600 = 11,33≈ 11

Adopt 10 deschideri:
l1 = L1 / 11 = 6800 / 11 = 618cm

2
 În cazul în care se acceptă deschideri inegale atunci deschiderile marginale sînt
mai mici cu 5 – 10 % decît cele intermediare:

n1'   n1  2 1  2  0.9  8*1  2*0.9  9.8

l1 = L1 / 9,8 = 6800 /9,8 = 693,87cm;

Deschiderea grinzilor secundare intermediare paote fi in limita

(618...693,877)cm;
Adoptăm prealabil lsb,2 = 620 cm.

L1   n1  2  * l1 6800  11  2  *620

l1ex  lsb1    590cm
2 2
L1= 8*620+2*590=6800 cm.

1.2.3. Numarul necesar de grinzi secundare in directie transversala a cladirii

in dependenta de valoarea sarcinii normate 5<Vn<10kN/m2:

Atunci numarul optimal de placi in partea intermediara a grinzii va fi:

2.2 m < lsl < 2.7 m

nsl = l2 / 250 = 615 / 250 = 2.46 ≈ 3

Adopt 3 deschideri.
lsl = 615 / 3 = 205 cm.
∆=0,15
Lsl,m=L2/(n2*nsl-2*∆)=2380/(4*3-2*0,15)=203.418cm.
n2 - num. de deschideri ale grinzilor principale.
nsl - num. de deschideri ale placilor din deschiderea intermediara.
Latimea nominala poate varia in limita (205...203.418)cm.
Adopt lsl2 = 205 cm.

lmb,2=nsl*lsl2=3*205=615 cm
l2ex=lmb,1=[L2-(nsl-2)*lmb,2)/2=[2380-(4-2)*615]/2=575 cm.
lsl ex=lsl,1= lmb,1-(nsl-1)* lsl2=575-(3-1)*205=165 cm.

Aşadar, în rezultatul dimensionării planşeului au fost obţinute:

 Deschiderea nominală a grinzilor principale:

intermediare – lmb,2 = 615 cm ;
marginale – lmb,1 =575cm.

 Deschiderea nominală a grinzilor secundare:

intermediare – lsb,2 = 620 cm;
3
 marginale – lsb,1 = 590 cm.

 Lăţimea (deschiderea ) nominală a plăcilor, adică distanţa dintre axele

grinzilor secundare:
intermediare – lsl,2 = 205 cm;
marginale – lsl,1 = 165 cm.

Capitolul 2. Alcătuirea, calculul şi dimensionarea plăcii

planşeului.

2.1. Determinarea deschiderii de calcul a plăcii.

Dacă raportul dintre deschideri este mai mare de 2,5 atunci plăcile planşeului
cu grinzi din beton armat monolit rezemat pe contur se va calcula ca grinzii:

( lsb,2 – bsm ) / ( lsl,1 – bsb ) = ( 620 – 30 ) / ( 205 – 20 ) = 3,189 > 2.

Deci placa se va calcula ca o grindă.

Pentru efectuarea calcului convenţional, din planşeu se extrage o fîşie cu
lăţimea de 1 m, perpendiculară la grinzile secundare. Astfel se obţine o grindă
continuă cu dimensiunile hsl  bsl , reazemele căreia vor fi grinzile secundare şi
pereţii exteriori ai clădirii.
Înălţimea hsl va fi egal cu:
hsl =hf= lsl,2 / 25 = 205 / 25 = 8,2 cm≈ 8 cm > 6 cm
Adopt hsl = 8 cm.

4
 hsb=450

hs'=80
Csl =120

bsb=200
l sl,1=1650 l sl,2=2050
A

l 0,sl,1=1410 l 0,sl,2=1850

2.1.1. Lungimea de calcul a deschiderii marginale ( prima şi ultima ) a plăcii.

l0,sl,1 = lsl,1 – C + Csl / 2 – bsb / 2,

l0,sl,1 – distanţa de la centrul de reazem a plăcii pe perete pînă la muchia laterală
a grinzii secundare
C – distanţa de la axa peretelui exterior pînă la marginea lui laterală ( 20 cm );
Csl – lungimea de reazem a plăcii pe perete ( 12 cm );
bsb – lăţimea secţiunii grinzii secundare ( 20 cm )
l0,sl,1 = 165 – 20 + 12 / 2 – 20 / 2 = 141 cm.
2.1.2. Lungimea de calcul a deschiderii intermediare.

l0,sl,2 = lsl,2 – 2  bsb / 2,

l0,sl,2 = 205 – 2  20 / 2 = 205 – 20 = 185 cm.
l0,sl,2 – distanţa dintre feţele laterale ale grinzilor secundare.

5
2.1.3. Dimensionarea grinzii secundare:

Admitem înălţimea secţiunii grinzii:

hsb = 1 / 15  lsb,2 = 1 / 15  620 = 41,333 cm
Adopt hsb = 40 cm
Lăţimea grinzii va fi: bsb = 0,5  hsb = 0,5  40 = 20 cm.
Deci dimensiunile secţiunii grinzii secundare sînt 40  20 cm.

2.2. Determinarea sarcinilor.

Valoarea Coiefici- Valoarea

Denumirea sarcinii normată, entul de de calcul,
N/m2 siguranţă N/m2
Permanentă:
2000 1,1 2200
1.Masa proprie a plăcii
2.Stratul de nivelare (şapa) 380 1,3 494
3.Masa pardoselii din
400 1,1 440
ceramică
Sarcina permanentă
2780 3134
sumară: g
Temporară:
7200 1,2 8640
V
Total:
11580 11774
P=g+V
De scurtă durată:
2000 1,2 2400
Vsh
Sumară de lungă durată
9580 11294
g + Vl

6
 2.3. Determinarea eforturilor de calcul din placă.

P = Ptab  γn = 11774  0,95 = 11185.3 / m2 =11 kN / m2.

2.3.1. Valoarea momentelor încovoietor de calcul în prima şi ultima deschidere

şi pe primul şi ultimul reazem intermediar:

Msl,1 = P  l2 0,sl,1 / 11 = 11  1,412 / 11 =1.98 kNm

2.3.2. Valoarea momentelor încovoietore de calcul în deschiderile intermediare:

Msl,2 = P  l2 0,sl,2 / 16 = 11  1.852 / 16 =2.35 kNm

2.4. Materiale pentru placă.

Toate elementele planşeului sunt proiectate din beton de clasa B15. Pentru
armarea plăcii folosim plase standarte cu armătura de rezistenţă longitudinală sau
transversală din oţel de clasa Bp-I.
Rezistenţa de calcul ale betonului şi armăturii se iau:
 A betonului la comprimare Rc = 7,7 MPa
 A betonului la întindere Rct = 0,67 MPa
 A armăturii cu Ø 5 mm Rs = 360 MPa

2.5. Determinarea ariei necesare a armăturii plasei.

Aria necesară a armăturii de rezistenţă se determină în ordinea următoare:

 Determinăm valoarea coieficientului tabular α0,i

M sl ,i
 o ,i 
0.8Rc  bsl  ho2, sl
Msl,i – valoarea momentului încovoietor în secţiunea examinată, Ncm
7
 Rc – rezistenţa de calcul a betonului
bsl – laţimea de calcul a fîşiei ( plăcii ), bsl = 100 cm
h0,sl – înălţimea efectivă a plăcii, cm

ho,sl = hsl – as – ds / 2 = hsl – as = 8 – 1 = 7cm

as – grosimea de acoperire a armăturii ( 10 mm )

dsl – diametrul armăturii de rezistenţă ( 3 mm ) poate fi neglijat in calcul

2.35 105
1,1   0, 07785
0,8  7, 7 100 100  7 2
Pentru αo,1 = 0,07785, prin interpolare determinăm că ξ = 0,0804, şi ξ1 =
0,9678.
Placa este armată simplu şi aria armăturii întinse necesare pentru prelucrarea
efortului maximal va fi egală cu:
M sl ,1 2.35 105
As , sl ,1    0,9635 cm2
Rs  1  ho , sl 360 100  0,9678  7
2.78 105
1,2   0, 092
0,8  7, 7 100 100  7 2
Pentru α1,2 = 0,092, prin interpolare determinăm că ξ = 0,0954, şi 𝜉1 = 0,9517;
condiţia ξ = 0,0964 < ξR = 0,600 se respectă.

M sl ,2 1.98 105
As , sl ,2    1.151 cm2
Rs  1  ho , sl 360 100  0,9577  7

2.6. Alcătuirea (armarea) plăcii.

Transferul plaselor dintr-o zona in alta 0,25*sli;

sli – deschiderea nominala a placii
Lăţimea plaselor suplimentare trebuie să fie egale sau mai mare decît:

B ≥ lsl,1 + 0,25  lsl,2 = 1.65 + 0,25  2,05= 2,1625 m

8
 Deoarece As,sl,1 = 0,9635 cm2 şi As,sl,2 = 1,151 cm2 adopt din anexa 4 o plasa cu
aria reala a tuturor barelor longitudinale pe un metru latime a ei As,sl,2,real =
1.26cm2.
4 B p I  100
Astfel, marca plasei cu latimea B2=3260 mm va fi: P B2  L2
3B p I  300

, sl ,2  As , sl ,2
Asreal 1, 26  1,151
%  100  100%  9, 47%
As ,sl ,2 1,151

Deci supraarmarea constituie 9.47%.<15%;

Supraarmarea se incadreaza in limitele 5%< % <15%,
Aceasta este o plasă de sîrmă clasa Bp  I cu diametrul armăturii de rezistenţă
în direcţia longitudinală dsl  4mm şi distanţa între ele S1  100mm (Anexa 4)
Cît priveşte barele transversale, nu sunt necesare din calcul şi prin urmare ele
pot fi luate din condiţii constructive (cel mai mic diametru al sîrmei d s 2  3mm şi cea
mai mare distanţă între bare S2  300mm ).
4 B p I  100
Astfel marca plasei se va scrie: P 3260  23500
3B p I  300

Pentru armare dacă admitem 2 plase,atunci latimea unei astfe de plase poate
fi.
B2(2) > lsb,2 / 2 = 6200 / 2 = 3100 mm
B2(3) > lmb,2 / 3 = 6150 / 3 = 2050 mm
Suprapunerea plaselor este de 100 mm şi deci avem:
B2(2) ≥ 3100 + 100 ≥3200 mm
B2(3) ≥2050+ 2*100 ≥ 2250 mm
Din anexa 4 adoptam plase cu latimea
B2(2)= 3260 mm
B2(3)=2350 mm
Deci pentru armarea planşeului unui nivel la acoperirea a 10 deschideri de
grinzi secundare sunt necesare 20 plase de acest tip.

Capitolul 3. Alcătuirea, calculul şi dimensionarea grinzii

secundare.
3.1. Determinarea deschiderilor de calcul.

9
 hsb = 40 cm bsb = 20 cm
hfI = hsl =8 cm I
bf = lsl,2 = 205 cm

Deschiderea de calcul a grinzii secundare va fi egală:

1. pentru deschiderile marginale ( prima şi ultima ):

lo,sb,1 = lsb,1 – C + Csb / 2 – bmb / 2 = 590– 20 + 25 / 2 – 25 / 2 = 570cm

lo,sb,1 – distanţa de la centrul reazemului grinzii pe perete pînă la muchia laterală

a grinzii principale;
Csb – lungimea de reazem a grinzii pe perete ( 25 cm );
bmb – lăţimea nervurii grinzii principale;
C = 20 cm.
hmb = lmb,2 / 10 = 620 / 10 = 62 cm; rotungim la 60 cm;
bmb = 0,4  hmb = 0,4  60 = 24 cm; rotumim la 25 cm;
Adoptăm dimensiunile acestei grinzi 60  25 cm.

2. pentru deschiderile intermediare:

lo,sb,2 = lsb,2 – 2  bmb / 2 = 620 – 2  25 / 2 = 595 m.

lo,sb,2 – distanţa dintre feţele laterale ale grinzilor principale.

3.2. Determinarea sarcinilor.

Psb = ( P  lsl,2 + Gsb )  γn = [ P  lsl,2 + ( hsb – hsl )  bsb  ρb  γf ]  γn =

10
 = [ 11  2,05 + ( 0,4 – 0,08 )  0,2  25  1,1 ]  0,95 =26.989 kN/m

Gsb – masa proprie a unui metru de nervură a grinzii;

ρb – masa volumetrică a betonului armat (2500 kg/m3);
γf – coeficientul de siguranţă la acţiuni de la masa proprie a construcţiilor din
beton armat (1,1);
Valorile de calcul ale sarcinelor temporare (utile) Vsb şi a celor permanente gsb
alcătuiesc sarcina totală, care acţionează pe un metru lungime a grinzii secundare.

Vsb= V  lsl,2  γn = (Vsh + Vl)  lsl,2  γn= (2,4 + 8.16)  2,05  0,95 = 20,565
kN/m
gsb = Psb – Vsb = 26,989 – 20,565 = 6.423 kN/m

3.3. Determinarea valorilor de calcul ale momentelor încovoietoare

şi ale forţelor tăietoare.
Msb,i,j = βij  ( gsb + Vsb )  l2o,sb,i,j = βij  Pi,j  l2o,sb,i,j
Vsb / gsb = 20,565 / 6.423 = 3.2017 ≈ 4.0
lo,sb,1 = 5,7 m.
lo,sb,2 =5.95 m

Valorile de calcul ale momentelor încovoietoare în secţiunile caracteristice ale

grinzii secundare
Deschiderea

Distanţa de Coeficienţii
secţiunea

Valoarea Moment. încov.

la reazem βi,j Msb,i,j , kN m
Psb lo,sb,i,j 2
pînă la
kN m
secţiunea i
max min max min
0 0 0 0 0 0
1 0,2  lo = 1,14 0,065 - 56,996 -
2 0,4  lo = 2,28 0,090 - 78.92 -
26.989  5,72
I 2I 0,425  lo=2,4225 0,090 - 78.92 -
= 876.873
3 0,6  lo = 3,42 0,074 0,007 64.888 4.384
4 0,8  lo = 4,56 0,019 0,026 16.66 -23.675
5 1,0  lo = 5,7 -0,076 -0,08 -65.765 -70.15
5 0 -0,076 -0,080 -71.66 -76.438
6 0,2  lo = 1,21 0,008 -0,037 8,6 -35.353
0,052
7 0,4  lo = 2,42 -0,015 50.64 -16.243
26.989  5,952
II 7’ 0,5  lo=3,025 0,060 -0,011 57,33 -11.465
= 955.48
8 0,6  lo = 3,63 0,057 -0,011 55,42 -11.465
9 0,8  lo = 4,84 0,021 -0,024 20,065 -23.887
10 1,0  lo = 6.05 -0,055 -0,0625 -51,6 -60.195

11
 10 0 -0,055 -0,0625 -56.596 -60.193
11 0,2  lo = 1,21 0,024 -0,021 22,931 -21,02
12 0,4  lo = 2,42 0,0625 0,005 59,717 -5,732
26.989  5,952
III 12’ 0,5  lo=3,025 0,0625 0,003 59,717 -4,77
= 955.48
13 0,6  lo = 3,63 0,061 -0,006 59,239 -7.643
14 0,8  lo = 4,84 0,020 -0,025 20,065 -23.887
15 1,0  lo = 6.05 -0,061 -0,0625 -57.328 -60.195

Valorile maximale ale forţelor tăietoare în secţiunile din preajma

reazemelor respective sunt:
 pe reazemul marginal pe perete
Vo = 0,4  Psb  lo,sb,2 = 0,4  26,989  5,7 = 61.535 kN

 pe primul reazem intermediar în secţiunea din deschiderea marginală:

V1,lef. = 0,6  Psb  lo,sb,2 = 0,6  26,989  5.95 = 96.35 kN


 pe primul reazem intermediar în secţiunea deschiderii a doua, precum şi pe
celelante reazeme intermediare:
V2,rig. = 0,5  Psb  lo,sb,2 = 0,5  26,989  5.95 = 80,292 kN

3.4. Materiale utilizate pentru grinda secundară.

Grinda secundară este fabricată din beton de clasa C-15 şi în deschideri este
armată cu carcase plane, iar pe reazeme du plase cu armătura de rezistenţă din
sîrmă de clasa Bp-I sau bare de clasa A-III orientate perpendicular pe grinda
principală. Armătura de rezistenţă a carcaselor este din oţel de clasa A-II, iar etrierii
şi armătura de montaj din oţel de clasa A-I. Armătura constructivă a plaselor este din
sîrmă de clasa Bp-I.
Rezistenţa betonului de clasa C-15:
12
 Tinind cont de conditiile de lucru a acestuea (γb2 = 0.9) se vor folosi valorile
Rc = 7,7 MPa, si Rct = 0,675 MPa.
Rezistenţa armăturii de clasa A-III: Rs = 365 MPa.
Rezistenţa armăturii de clasa A-I: Rs = 225 MPa şi Rsw = 175 MPa.
Rezistenţa armăturii de clasa Bp-I ( Ø 3 mm ): Rs = 365 MPa.

3.5. Definitivarea dimensiunilor secţiunii transversale ale grinzii

secundare.

hsb×bsb= 40*20 cm;

ξ=0,35 α1=0,301, ξ≤ξR=0,6; se respecta.
Valoarea Mmax = M10= 60.195 kN  m ( reazemul 2 ), Vmax = V1,ef = 96.35 kN
Înălţimea efectivă a secţiunii grinzii se determinată cu formula:

M max 60.195 105

ho, sb    43. cm
1  Rc  bsb 0,301 7, 7 100  20
hsb = ho,sb + as = 43 + 3 = 46.cm
as – grosimea stratului de protecţie .
bsb- latimea sectiuniigrinzii secundare admisa si adoptata.
Adopt hsb = 45 cm şi secţiunea grinzii secudare 45  20 cm ( 20/45 = 0,444 ).

Vmax=96.35kN < 0,3  φw1  φc1  Rc  bsb  ho,sb = 0,3  1,0  0,923  7,7 
100  20  42 = 179.098 kN
φw1 – coeficient ce tine cont de influenta armaturii transversale
φw1=1+5*α*μsw<1.3 poate fi admis φw1=1
φc1=1-0.01*Rc1-0.001*7.7=0.923

h0,sb = hsb – as = 45 – 3 = 42 cm

Concluzie: Conditia se respecta, adoptăm difinitiv secţiunea 45  20 cm.

3.6. Calculul grinzii secundare la rezistenţă în secţiuni normale.

3.6.1. Determinarea ariei necesare a armăturii longitudinale de rezistenţă în

deschideri.
a) Pentru valoarea raportului h’f/hsb=0,1;
b’f =min(lsl,2,bsb+lint,0,sb2/3)
b) Idem 0,05≤ h’f/hsb<0,1;
b’f=bsb+12hfn;
c) pentru h’f/hsb<0,05
b’f=bsb;

13
 h’f=hsl = 8cm; hsb = 45 cm; bsb = 20 cm; lsl,2 = 205 cm;

4
lint,o, sb,1  0,8  l0, sb,1  0, 2  l0, sb,2  
 4  5
0, 019
 0,8  5, 7  0, 2  5, 7   4, 79 m
0, 019  0, 075
6 9
lint,o , sb ,2  0, 6  l0, sb ,2  0, 2  l0, sb,2   0, 2  l0, sb,2  
 6  5 9  10
0, 009 0, 021
 0, 6  595  0, 2  595   0, 2  595   403cm
0, 009  0.075 0, 021  0, 054
Raportul hf' /hsb = 8/4 = 0,178 > 0,1. În acest caz, conform cerinţelor expuse mai
sus (vezi pct. a):
b'f,2 = bsb + lo,sb / 3 = 20 + 403/3 = 154 cm, deoarece această valoare este mai
mică decât lsl,2= 205 cm;
b'f,1 = bsb + lo,sb / 3 = 20 + 479/3 = 179,667cm, deoarece această valoare este mai
mare decât lsl,1= 165 cm.

3.6.1.1. Determinarea ariei necesare a armăturii longitudinale de rezistenţă din

prima şi ultima deschidere

Valoarea maximală a momentului încovoietor de la încărcarea de calcul

(momentul încovoietor exterior) în prima şi ultima deschidere M ext= M2' =
=78.92kN∙m (vezi tab.2).
Momentul încovoietor preluat de talpa comprimată a grinzii conform formulei
Mf' = 7,7∙(100)∙180∙8∙(37 - 0,5∙8) = 42056451,36 N∙cm.
Deoarece Mext = 7892000 N∙cm<Mf' = 42056451,36N∙cm, atunci axa neutră
trece prin talpa grinzii. Deci aria armăturii longitudinale de rezistenţă se determină
ca pentru un element cu secţiunea dreptunghiulară cu dimensiunile hsbx b'f ,1 = 45 x
179,667 cm.
Valoarea coeficientului tabular α1 .

14
 M2 ' 7892000
1,1    0,040 .
0,8  Rc  bf  ho,sb 0,8  7,7  100  179,667  422
2

Valoare a coeficientului α1,1 determinam (prin interpolare)ξ = 0,040 şi ξ1 =

0,984.
Valoarea înălţimii limită a zonei comprimate a betonului – ξR determinata din
tabelul 23 este: ξR = 0,6.
Verificăm condiţia ξ = 0,04<ξR = 0,6, care se respectă. Deci armătură
comprimată nu este necesară şi atunci aria armăturii longitudinale de rezistenţă din
zona întinsă a deschiderilor prima şi ultima va fi
M2 ' 7892000
As ,1    5, 23 cm2.
1  Rs  ho,sb 0,984  365  100   42
Pentru această valoare a ariei armăturii din Anexa 5 admitem numărul necesar
de bare şi diametrul acestora în aşa mod ca aria lor să fie mai apropiată de cea
necesară din calcul.
La alegerea numărului de bare şi a diametrului acestora se recomandă de luat în
vedere următoarele exigenţe ce ţin de alcătuirea şi fabricarea (executarea) grinzilor:
1) diametrul armăturii longitudinale de rezistenţă în carcase poate fi în limitele
de la 12 până la 36 mm;
2) grinzile cu lăţimea de până la 150 mm se armează cu o carcasă (vezi fig. 11
pct. a), iar cele cu lăţimea de la 150 până la 350 mm - cu 2 carcase. Cele mai late de
350 mm - cu 3 carcase (vezi fig.11 pct. c);

Fig. 11. Schemele de armare longitudinala a grinzilor

Alegem din tabel 2 bare ø16 cu Asreal ,1  4.02cm si două bare cu ø10 As ,2  1.57m .
2 real 2

Asreal  4.02  1,57  5,59cm2

4, 02  1,57
Calculam suprapunerea armaturii: %  *100  1,56%
1.57
Vom adopta 2 bare ø 16 mm si două barecu ø10 cu aria Asreal  5,59cm 2 .
(∆ % = 1.56 %);∆ % = (5,59 – 5,23) / 5,23∙100 % = 6,88 % < 15 %,
Definitiv se adoptă varianta de armare, în care sunt 2 Ø 16 mm + 2 Ø 10 mm cu
(∆ % = 1.56 %);∆ % = (4,02 –1, 57) /1, 57∙100 % = 1,56 % < 15 %, Asreal 2
,1 = 5,59 cm .

15
 3.6.1.2. Calculul ariei necesare a armăturii longitudinale de rezistenţă din
deschiderile intermediare

Valoarea maximală a momentului încovoietor Mext = M 12' = 59,717 kN∙m.

Mext= 5971700N∙cm<Mf' = 39547988 N∙cm atunci axa neutră trece prin talpa
grinzii. Deci aria armăturii longitudinale de rezistenţă se determină ca pentru un
element cu secţiunea dreptunghiulară cu dimensiunile hsbx b 'f ,2 = 45 x 154,53cm.
Valoarea coeficientului tabular α1,2, după formula
M 12' 5971700
1,2    0, 035 .
0,8  Rc  bf  ho , sl 0,8  7, 7  100  154,53  422
2

Pentru α1,2 determinam (prin interpolare) ξ = 0,035 şi ξ1 = 0,986.

Condiţia ξ = 0,035<ξR= 0,6, se respectă, deci aria necesară a armăturii
longitudinale de rezistenţă din zona întinsă a deschiderilor intermediare (a doua şi
celelalte) va fi
M 12' 5971700
As ,2    3,95 cm2.
1  Rs  ho , sb 0,984  365  100   42
Adoptăm 2 Ø 16 mm cu Asreal
,2 = 4,02 cm
2
şi armarea redusa va fi ∆%=
1,77 % > -5 %.

3.6.2. Determinarea ariei necesare a armăturii de rezistenţă pe reazeme.

3.6.2.1. Determinarea ariei necesare a armăturii de rezistenţă pe primul reazem

intermediar.
16
 Valoarea maximală a momentului încovoietor pe primul reazem intermediar
Mmax = M5 = (65.765 + 71.66)/2 = 68.71 kN∙m
Înălţimea efectivă (utilă) a grinzii pe reazeme
h'0,sb = hsb - a's = 45 – 2 = 43 cm.
Atunci coeficientul tabular α1 va fi
M max 68.71105
1,1    0,308
0.8  Rc  bsb  h0,2sb 0.8  7, 7  100   20  432
Pentru α1 = 0,383 determinam (prin interpolare) ξ = 0,359 şi ξ1 = 0,856.
Condiţia (2.4) ξ = 0,359 <ξR= 0,6, se respectă, atunci nu este nevoie de armătură
de calcul în zona comprimată.
Aria armăturii este:
M 1,sup 68.71105
As ,sup,1    5.19 cm2
1  Rs  h0,2sb 0,856  360  (100)  43
Aria necesară a barelor transversale pe un metru de plasă va fi:
A1,s,sup,1 = 5.19 /( 2∙2,05) = 1,265 cm2.
2
2) A1real
, s ,sup = 1,265 cm - cu diametrul barelor transversale

Øs2 = 3 mm şi distanţa dintre ele S1 = 50 mm, cu o supraarmare redusa de 5,857

%.
Pentru armarea grinzilor secundare pe primul reazem intermediar adoptam două
plase diferite cu Øs2 = 3 si 4 mm S1= 50 mm: S2= 100 mm
3 p1  300 3B p 1  300
P1 Bsup,1  Lsup 1 si P 2 Bsup,1  Lsup
3B p 1  50 4 B p 1  100
Adopt 2 plase diferite de marca ( A = 1.36 cm2 ) cu supraarmarea de
5,857 % >-5 %.

3.6.2.2. Determinarea ariei necesare a armăturii de rezistenţă pe reazemele

intermediare.

Mmax = M10 = 60.195 kN∙m ,

Coeficientul tabular α1.
M max 60.195 105
1,2    0, 264 .
0.8  Rb  bsl  h0,2sb 0.8  7, 7  100   20  432
Pentru α1 = 0,264 determinam (prin interpolare) ξ = 0,3 şi ξ1 = 088.
Condiţia ξ = 0,3 <ξR= 0,6, se respectă.

17
 M 10 60.195 105
As ,sup,2    4.418 cm2
1  Rs  h0,2sb 0,88  360  (100)  43
Aria necesară a barelor transversale a unui metru lungime a plasei va fi:
As1,sup,2 = 4.418/2∙2,051,077 = 1,077 cm2.
Admitem 2 tipuri de plase:
1,sup,2  1,26 cm - Øs2 = 4 mm 1,sup,2  1,31 cm - Øs2 = 5 mm S2 =
2 2
Asreal S2 = 100 mm + Asreal
150 mm, cu o supraarmare de Δ = [(1,31+1,26)∙2,05- 4.418]/4.418 = 0,192 %.
3B p 1  300
Deci se adoptă două plase diferite - una de marca P3 Bsup,2  Lsup si alta
4 B p 1  100
3B p 1  300
P4 Bsup,2  Lsup cu aria armăturii de rezistenţă pe un metru de lăţime a grinzii
5 B p 1  150
secundare egală cu A2,real 2
s ,sup = 1,285 mm .

3.7. Calculul grinzii la rezistenţă în secţiunile înclinate.

3.7.1. Calculul grinzii secundare la rezistenţă în secţiuni

înclinate de la acţiunea forţei tăietoare

3.7.1.1. Calculul grinzii secundare la rezistenţă în secţiuni înclinate în deschiderile

marginale

Vmax = V1,lef = V9,rig = 96.35 kN = 96350 N.

Vc=(1+φn2)∙φc3∙Rct∙bsb∙ho,sb=0,6∙(1+0)∙0,67∙(100)∙20∙43 =34572 N,
Vc = 34572 N <Vmax = 96350 N.
Prin urmare, deoarece Vmax depăşeşte valoarea Vc armătura transversală
trebuie calculată.

1) Pasul din calculul rezistenței armăturii transversale:

2
Vmax
qsw  
4  c 2  (1   f  n )  bsb  h0,2 sb  Rct

2
φn = 0, deoarece eforturi axiale nu sunt (N = 0)
18
 963502
  401,3 N/cm,
4  2  (1  0,167  0)  20  432  0,67  (100)
in care:
(b'f  bsb )  h'f (3  8  20  20)  8
 f  0,75  0,75  0,167.
bsb  ho,sb 20  43
Din condiţiile de sudabilitate a armăturii longitudinale cu diametrul d s1 = 14
mm admitem diametrul armăturii transversale d sw = 6 mm de clasa A-I sau dsw = 5
mm de clasa Bp-I. Luăm aria unei bare a armăturii transversale – Asw,1 = 0,283 cm2
(pentru dsw.= 6 mm)
În deschiderile marginale ale grinzii secundare sunt proiectate câte două
carcase plane şi deci Asw = 2∙0,283 = 0,566 cm2.
Pasul etrierelor va fi
Rsw  Asw 175  (100)  0,566
S   24.68cm
qsw 401.3

Dacă armătura etrierelor ar fi fost din clasa Bp-I cu diametrul dsw = 5 mm,
atunci

Rsw  Asw 260  (100)  0,39

S   25.26 cm
qsw 401.3

c 4  (1   f  n )  Rct  bsb  ho2, sb

Smax  
2) Vmax

1,5  (1  0,167  0)  0, 67  (100)  20  432

 = 46.1 cm
96350

1) Pasul etrierelor din condiţii constructive:

Scon = 45/2= 20,25 > 15 cm.
Aşadar, definitiv în preajma reazemului pasul etrierelor
S1 = 15 cm <S = 25.26cm <Smax = 46.1 cm.
În zona centrală a deschiderilor marginale ale grinzilor secundare pasul
etrierelor va fi
Sm = (3/4)∙45 = 33,75 cm< 50 cm.

3.7.1.2. Calculul grinzii secundare la rezistenţă în secţiuni înclinate în

deschiderile centrale
Vmax = V1,rig = 80.292 kN = 80292 N.
Vc = 34572 N <Vmax = 80292 N.

19
 1) Pasul din calculul rezistenței armăturii transversale:
802922
qsw   278, 7 N/cm,
4  2  (1  0,167  0)  20  432  0, 67  (100)
Din condiţiile de sudabilitate a armăturii longitudinale (în deschiderea a doua
ds = 14 mm armătura etrierelor de clasa A-I poate fi de diametrul dsw = 6 mm,
iar cea de clasa Bp-I respectiv 5 mm.
Asw = 2∙0,283 = 0,566 cm2.
Rsw  Asw 175  (100)  0,566
S   24, 488 cm
qsw 278, 7

2) Pasul din condiţia ca fisura înclinată să fie intersectată de cel puţin un

etrier:
1,5  (1  0,167  0)  0, 67  (100)  20  432
Smax  =54. cm
80292

3) Pasul etrierelor din condiţii constructive:

Scon = 45/2= 20,25 > 15 cm.
Atunci definitiv în preajma reazemului pe o distanţa de circa 0,25∙l sb,i pasul
etrierelor S se adoptă 15 cm.
În zona centrală a grinzilor din deschiderile intermediare de asemenea ca şi în
cele marginale pasul etrierelor va fi
S =(3/4)∙45 = 33,75cm<50 cm

3.8. Alcătuirea (armarea) grinzii secundare

Valorile momentelor negative rezonabile vor fi:

a) în deschiderea a doua - la distanţa 0,25 de primul reazem intermediar
M'0,25= M6 - 0,25∙(M6 - M7) =
= -35,353 - 0,25∙(-35.353 - (-16.243)) = -30.575 kNm;
b) în deschiderea a doua - la distanţa 0,25 de al doilea reazem intermediar
M'0,75' = M8 - 0,75∙(M8 - M9) =
= +11.465 - 0,75∙(-11.465 - (-23.887)) = -19,83kNm;
c) în deschiderea a treia - la distanţa 0,25 de reazemul din stânga (de la al
doilea reazem intermediar)
M'0,25= M11 - 0,25∙(M11 - M12) =
= -21.02 - 0,25∙(-21.902 - (-5.73)) = -17.2 kNm;
d) în deschiderea a treia - la distanţa 0,25 de reazemul din dreapta (de a al
treilea reazem intermediar)
M'0,75= M13 - 0,75∙(M13 - M14) =
20
 = -7.643 - 0,75∙(-7.643 - (-23.887)) = -19.83 kNm.
Calculul se va face ca pentru un element armat simplu cu secţiunea
dreptunghiulară bsbx hsb ;
în deschiderea a doua
M'0,25 = 30.575 kNm
30.575 105
'
M 0,25
1,2    0,14 .
0,8  Rc  bsb  h0,2 sb 0,8  7,7  100   20  432
Valoarea coeficientului α1,2 determinam (prin interpolare) ξ = 0,14 şi ξ1
= 0,94.
Valoarea înălţimii limită a zonei comprimate a betonului este: ξR = 0,6.
Verificăm condiţia ξ = 0,14 <ξR = 0,6, care se respectă.
30,575 105
'
M 0,25
As' ,2    2,125 cm2
1  Rs  ho,sb 0,943  365  100   43
2) în deschiderea a treia şi toate cele intermediare
M'0,75 = 20.78 kNm
19.83 105
'
M 0,75
1,3    0,089 .
Rb  bsl  ho2,sl 7,7  100   20  432
Valoarea coeficientului α1,2 determinam (prin interpolare) ξ = 0,092 şi ξ1
= 0,963.
Verificăm condiţia ξ = 0,092 <ξR = 0,6, care se respectă.
19.83 105
'
M 0,75
As' ,3    1,33 cm2
1  Rs  ho,sb 0,963  365  100   43
Putem admite în deschiderile a doua 2 Ø 10 mm cu aria As' ,real =1.57cm2 ,iar în a
treia şi celelalte intermediare câte 2 Ø 10 mm cu aria As' ,real = 1.57 cm2.

A,sup l  As' ,2  As' ,carc  2,125  1.57  0,555 cm2.

Adoptam 1 Ø 10 cu A  0.785cm2

Prima şi ultima deschidere:

- 2 Ø16 + 2 Ø10 A-III – jos;
- 2 Ø10 A-III – sus;
Deschiderea a doua şi penultima:
- 2 Ø16+ 2 Ø10 A-III –jos;
- 2 Ø10 + 1 Ø10 A-III – sus;
Deschiderea a treia şi celelalte mijlocii:
- 2 Ø16+1 Ø10 A-III – jos;
- 2 Ø10 A-III – sus.
21
 Pasul etrierelor carcaselor respective în preajma reazeme-lor la distanţa 1/4∙lsb
este de 150 mm, iar în rest partea centrală a carcaselor 300 mm

3.9. Construirea diagramei materialelor

3.9.1 Informatie necsara pentru construirea diagramei infasuratoare a

momentelor incovoitoare.

Grinda secundara examinata cu sectiunea transversala T are latimea nervurii

bsb=20cm,latimea bIf  179,667cm ,inaltimea talpii h If  8cm si cea totala hsb=45cm.Este
prevazut ca o sa fie turnata din beton C15.
In deschiderea marginala (prima si ultima),conform calculelor efectuate ,sunt
prevazute cite doua carcase, in care armatura longitudinala de rezistenta cu
1  16+1Ø10 A-III in partea de jos si cu 1  10 A-III sus(constructiva).
In deschiderile centrale ,incepind cu a doua pina la penultima,vor fi instalate cite
doua carcase , in care amatura longitudinala de rezistenta 1Ø16mm + 1 Ø 10
instalata pe mijlocul sectiunii grinzii de clasa A-III.
De asemenea ,de clasa A-III este si armatura longitudinala a carcasei instalata in
partea superioara (sus ) 1  10 A-III,care va fi implicata la preluarea eforturilor de
la eventualele momente negative.
In deschiderile a doua si penultimele ,in care valorile eventualelor momente
incovoitoare negative sunt mai mari decit in alte deschideri centrale ,in partea
superioara a grinzii la cele doua carcase este instalata suplimentar 1  10 mm de
clasa A-III.
Pe reazem in zona superioara ,grinda va fi armata cu plase ,care in imediata
apropiere de acestea ,fiind suprapuse una peste alta ,asigura preluarea unui moment
incovoitor mai mare ,iar pe masura indepartarii de reazem(deoarece momentul
descreste ) este rational de redus si armatura ,intrerupind una din plase .Procedura
intreruperii plaselor se poate face pe doua cai:
-folosind plase de latimi diferite;
- deplasind una fata de alta.
Pe primul si ultimul rezem intermediar au fost adoptate cite doua plase cu armatura
de rezistenta transversala cu aria As=2.68cm2 pe un metru(plasa cu armatura  4mm
Bp-I),iar pe reazemele centrale se vor folosi cite doua plase de acelas tip cu armatura
de rezistenta  5mm Bp-I cu aria armaturii de rezistenta pe un metru As=1.96 cm2.

3.9.2Calculul momentelor încovoietoare preluate de materialele folosite

pentru grinda examinată.
bsb = 20, b'f ,1 =180 cm,ho,sb=42cm, ho' ,sb =43 cm

22
 zs=45-3-2=40 cm.
Cu formula (3.19) calculăm ξ:
Rs  As  Rsc  As' (4.02  1.57)  365  1,57  365
   0,0317 x  0,0338=1.33cm , deci
0,8  Rc  bsb  ho ,sb 0,8  7,65 179,667  42
nu se respectă condiţia (3.21) menţionată mai sus x  1,33 < 2 a s '  2  2  4 cm şi, deci
armătura comprimată trebuie exclusă din calcule. Recalculăm valoarea lui ξ:
Rs  As (4.02  1.57)  365
   0,0441
0,8  Rb  bsb  ho,sb 0,8  7,65 180  42
Pentru   0, 0478 după interpolare o  0,04322
Condiţia   0,044  R  0,600 se respectă, deci valoarea momentului va fi:
M  0,8  7,65  100  179,667  422  0,0432  83.793  KN m 

Eforturi din armătură Dimens. Valorile calculate

Nr. de ord.

m
Deschidere

Întisă Comprimat
ă
NS=Rs  As Nsc=Rsc  bsb h0,s  X, cm  M, kNm
As b
Momente pozitive în cîmp
I 365  (4.02+1.57) 365  1.57 179,6 42 0.0338 1.33 - -
1 365  (4.02+1,57) - 179,6 42 0,044 1.48 0,0432 83,79
2 365  4,02 - 179,6 42 0.0317 1.334 0.03129 60,69

II 3 365*4.02 - 154 42 0.0318 1.55 0.037 61,63

Momente Negative din Preajma Reazemelor

365  1.57 365  4.02 20 43  <0 - - -
4 365  1.57 - 20 43 0,108 4,68 0.104 23.53
5 365  1.57+2,05  360 - 20 43 0.297 12.771 0.261 59,068
 1,36
I 6 365  1.57+2,05  360 365  4.02 20 43 0,211 9,09 0,193 102,37
 1,36  2
7 360  2,05  1,36  2 225  1.57 20 43 0.308 13,244 0,318 91,58

8 360  2,05  1,36  2 - 20 43 0,375 16,125 0,318 71,969

23
 9 365  1.57+ 365  4.02 20 43 0,316 13,57 0.276 121,15
2,05  360  1.36  2
10 365  1.57+ - 20 43 0.35 15,2 0.301 68.121
2.05  360  1.36
11 365  (1.57+0.785) 365×4.02 20 43 0.115 4,96 0.109 83,36
+2.05  360  1.36
365  (1.57+0.785) 365×4.02 20 43  <0 - - -
II 12 365  (1.57+0.785) - 20 43 0,163 7.02 0.15 33,947
13 365  (1.57+0.785)
+2.05  360  1,285 - 20 43 0.3593 15,43 0.307 69,479
356×1.57+2.05×360 -
×1.285 365  4.02 20 43 0.0261 1,1249 0.025 -
14 365  1.57+2.05  360
 1.285 - 20 43 0.3321 12.62 0.26339 50.899
15 365  1.57+2.05  360
 1.285  2 365  4.02 20 43 0.19 8,2 0,175 98,3

16 2.05  360  1.285  2 225  1.57 20 43 0.325 13,975 0.28275 63,991

III 17 2.05  360  1.285  2 - 20 43 0.360 15,48 0.308 69,9

18 1.57  365+2.05  360 365  4.02 20 43 0.19 8,18 0.175 98,3
 1.285  2
19 365  1.57+2.05  360 - 20 43 0.289 12,42 0.255 57,7
 1.285
20 365  1.57 - 20 43 0.108 4.64 0.1033 23,55

24
Capitolul IV: CALCULUL GRINZII SECUNDARE. GRUPA DE
STĂRI LIMITĂ DE SERVICIU

4.1. Calculul la fisurare

4.1.1 Verificarea la apariţia fisurilor normale

Determinăm sarcina totală normată pe un metru de lungime:

q n   g  V   lsl ,2  Gsb   g  V   lsl ,2   hsb  hsl   bsb  c 
kN
  2.78  8.8   2, 05   0, 45  0, 08   0, 2  25  25, 489
m
Determinăm sarcina permanentăsi de lungă durată (cvasipermanenta) normată
pe un metru de lungime:
qln   g  Vl   lsl ,2  Gsb 
kN
  2.78  6.8   2, 05   0, 45  0, 08   0, 2  25  21, 4
m
Calculăm valorile normate ale momentelor încovoietoare (maxim) de la sarcina
totală normatăsi sarcina permanentăsi de lungă durată normată:
qn 25.5
M n  M 2   78.98   74,566 kN  m
q 26,989
qln 21, 4
n

M l  M 2   78.98   62.576 kN  m
q 26.989
Calculam coeficientul de echivalenţă al armaturii,
Es 200
   8, 696 .
Ec 23
Aria redusa a secţiunii grinzii este:
Ared  A    As  bf ,1  hf  bsb   h  hf     As 
 179, 667  8  20  37  8, 7  5.59  2225.97 cm 2

2 bare Ø 10 mm + 2Ø 10 mm, As = 5.59 cm2;

Momentul static al secţiunii reduse fata de marginea inferioară:

 h   h  hf 
Sred  S0    S s  bf ,1  hf  h  f   b  h  hf   
 2   2 
  As  a  179, 667  8  344  20  37 18,5  8, 7  5.59  3  72767.66 cm3
Determinăm distanta dintre marginea inferioară a nervurii si centrul de
greutate a secţiunii reduse:
Sred 72767, 66
y0    32.69 cm
Ared 2225,97
Momentul de inerţie al secţiunii reduse fata de centrul de greutate al secţiunii:

25
 b  h  hf 
3
bf ,1  hf 3
I red  I    As  y 
2
s
 bf ,1  hf  y 
2
1 
12 12
179, 667  83 20  (45  42)3
b  h  hf  y22    As  y s2   179, 667  8  7.852  
12 12
20  (455  40) 14.832  8, 7  5.59 14.832  383690,8 cm 4

Fig.
15. Centrul de greutate al sectiunii grinzii transversale

Momentul elastic de rezistenta (4.5):

I red 383690,8
Wred    11737.25 cm3
y0 32, 69
Modulul (momentul) elastoplastic de rezistenţă al secţiunii ideale:
Wpl   Wred  1,75 11737, 25  20540,19 cm3
Momentul de fisurare:
M crc  Rct ,ser Wpl  1,15 103  20540,19 106  23.62 kNm
Rct , ser = 1,15 MPa pentru beton C15
Verificam inegalitatea formulei si observam ca:
M n  M crc  74,566  23.62
prin urmare în zona întinsă se creează fisuri normale.

4.1.2 Verificarea la deschiderea fisurilor normale

4.1.2.1 Calculul deschiderii fisurilor normale de la acţiunea de scurtă durată a

încărcărilor totale (Wcrc,sh1)

Calculăm parametru φm:

M crc 23.62
m  n
  0,316  1, 0
M 74,566

26
 Calculăm coeficientul 
Mn 74.566
    0, 021
Rc , ser bh0 11 10 1, 79  0, 422
2 3

unde:
Rc , ser = 11 MPa; pentru beton C15
înălţimea relativă a zonei comprimate se calculează cu relaţia
1 1
  
1  5(   ) 1  5  0, 021  0 
 1,8 
10  10  0, 00074  8, 7
 0, 0528  1, 0
unde:
As 5.
    0,00074
bf ,1  h0 179,667  42
ξ=0.053<8/42 = 0.19 pentru calculul valorilor φf, ξ, z vom avea b=b′f =
179,667 cm.
Deoarece b=b′f din relatia  f  0    0
Calculam braţul de pârghie al eforturilor interioare:
   0, 0528 
z  h0 1    42 1    0, 40887 m
 2  2 
Tensiunile în armătura de la acţiunea eforturilor exterioare se calculează cu
formula:
Mn 74,566
s    326, 24 MPa
As z 5.59  40,887 106
Calculam ψs
 s  1, 25  lsm  1, 25  1,1 0,316  0,902  1, 0
coeficientul θ se determina cu relația
1 W   1  20540,19 8, 7 
   pl        0, 0062   0,119
4  bh0 z   4  20  42  40,88 0, 45 
unde:
As 5.59
   0, 0062
b  h 20  45
Distanţa medie dintre fisuri, se calculează cu relaţia:
 ds 0,119  0, 0138
crc    0, 7  185.4 mm
 0, 0062
ds-diametrul mediu al armăturii ds= (2*16+2*10)/4 = 13mm.
Deschiderea fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor totale se
calculează cu relatia:
s 326244
Wcrc , sh1   s crc  0,902   0,185  0, 27 mm
Es 200 106

27
 4.1.2.2 Calculul deschiderii fisurilor normale de la acţiunea de scurtă durată a
încărcărilor permanente şi temporare de lungă durată (cvasipermanente) (Wcrc,sh2)

Calculăm parametru φm:

M crc 23.62
m  n
  0,316  1, 0
M 74,566
Calculăm coeficientul 
M ln 62, 576
   0, 0179
Rc , ser bh0 11 10 1, 79  0, 42 2
2 3

unde:
Rc , ser = 11 MPa tab; pentru beton C15
înălţimea relativă a zonei comprimate se calculează cu relaţia
1 1
   0, 0328  1, 0
1  5(   ) 1  5  0, 0179  0 
 1,8 
10  10  0, 00074  8, 7
Calculam braţul de pârghie al eforturilor interioare:
   0, 0328 
z  h0 1    42 1    0, 413 m
 2  2 
Tensiunile în armătura de la acţiunea eforturilor exterioare se calculează cu
formula:
M ln 62,576
s    271.047 MPa
As  z 5.59  36 106
Calculam ψs
 s  1, 25  ls  m  1, 25  1,1 0,316  0,902  1, 0
coeficientul θ se determina cu relația
1  W pl   1  20540,19 8, 7 
        0, 0062   0,118
4  bh0 z   4  20  42  41, 33 0, 45 
Distanţa medie dintre fisuri, se calculează cu relaţia:
 ds 0,118  0, 0138
crc    0, 7  183.85 mm
 0, 0062
Deschiderea fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor
permanente şi temporare de lungă durată se calculează cu relatia:
s 271047
Wcrc , sh 2   s crc  0,902   0,183  0, 224 mm
Es 200 106
4.1.2.3 Calculul deschiderii fisurilor normale de la acţiunea de lungă durată a
încărcărilor permanente şi temporare de lungă durată (cvasipermanente) (Wcrc,l)

Calculăm parametru φm:

M crc 23.62
m  n
  0,316  1, 0
M 74,566
Calculăm coeficientul 
28
 M ln 62,576
   0, 0179
Rc , ser bh0 1110 1, 79  0, 422
2 3

unde: Rc , ser = 11 MPa; pentru beton C15

înălţimea relativă a zonei comprimate se calculează cu relaţia
1 1
   0, 0328  1, 0
1  5(   ) 1  5  0, 0179  0 
 1,8 
10  10  0, 00074  8, 7
Calculam braţul de pârghie al eforturilor interioare:
   0, 0328 
z  h0 1    42 1    0, 413 m
 2  2 
Tensiunile în armătura de la acţiunea eforturilor exterioare se calculează cu
formula:
M ln 62,576
s    271.047 MPa
As z 5.59  41,3 106
Calculam ψs
 s  min (1, 25  ls m , 1)  min (1, 25  0,8  0,316, 1)  0,997 coeficientul θ se
determina cu relatia
1  W pl   1  20540,19 8, 7 
       0, 0062   0, 058
4  bh0 z   4  20  42  41, 3 0,15 
Distanţa medie dintre fisuri, se calculează cu relaţia:
 ds 0, 058  0, 0138
crc    0, 7  51.16 mm
 0, 0062
Deschiderea fisurilor de la acţiunea de lungă durată a încărcărilor
permanente şi temporare de lungă durată se calculează cu relatia:
s 271047
Wcrc ,l   s crc  1  0, 09  0, 0126 mm
Es 200 106
Verificam deschiderea:
a) pentru fisurile de scurtă durată:
Wcrc,1=γ(Wcrc,sh1-Wcrc,sh2+Wcrc,l) = 1,7(0,272-0,224+0,0126) = 0,1 mm < 0,4 mm

b) pentru fisurile de lunga durată:

Wcrc,2=γWcrc,l = 1,75∙0,126 = 0,214 mm < 0,3 mm

Observăm ca în ambele cazuri deschiderea fisurilor este în limite normate.

29
 4.1.3. Verificarea la deschiderea fisurilor înclinate

Calculam valorile normate ale fortelor de forfecare (maxim) de la sarcina

totala normata si sarcina permanenta si de lunga durata normata:

qn 25, 489
V n  V1lef   96.35   90,99 kN  m
q 26,989

qln 21, 4
Vl n  Q1lef   96.35   76.39 kN  m
q 26.989
Calculam coeficientul φf :
 f  0, 75
(b 'f  b)h 'f
 0, 75
 44  20   8  0,171
bh0 20  42
unde: b′f  b+3h′f  bf  20  3  8  44 cm
Calculam forţa tăietoare preluata de beton la etapa apariţiei fisurilor înclinate:
Vcrc  c 3 1  n   f  Rct ,ser bh0 
 0, 6 1  0  0,17  1,15 103  0, 2  0, 42  67,8 kN

4.1.3.1 Calculul deschiderii fisurilor inclinate de la acţiunea de scurtă

durată a încărcărilor totale (Wcrc,sh1)

Calculam coeficientul φcrcsi parametrul θ cu relatia

Vcrc 67,8
crc  n
  0, 745;
V 90,99
M 23, 62
  crc   0, 774.
hVcrc 0, 4  67,8

tensiunile medii în armătura transversală, se calculează cu relaţia:

1  0, 75crc   V n
s  S 
Asw  3, 5  0, 5crc   h0


1  0, 75  0, 745   90,99  0,15  108, 4 MPa
0,566 104  3,5  0, 774  0,5  0, 774   0, 42
Se calculează distanţa medie dintre fisuri:
   d sw   0,774  0,006 
crc  min   , h   min 1 , 0, 45   0, 45 m
 sw   0,0019 
coeficientul ψs, se calculează cu relaţia:
      9,13 
  1  sw    1  0, 0019 
 s  min 1, 4 1   , 1  1, 4 1 
0, 45   0, 079
    1, 25     9,13  1, 25  
  1  sw 1    1  0, 45  0, 0019 1  1 0, 774  
          

30
 deschiderea fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor totale se
calculează cu relatia:
s 108400
Wcrc , sh1   s crc  0, 079   0, 45  0, 018 mm
Esw 21104

4.1.3.2 Calculul deschiderii fisurilor inclinate de la acţiunea de scurtă

durată a încărcărilor permanente şi temporare de lungă durată (cvasipermanente)
(Wcrc,sh2)

Calculam coeficientul φcrcsi parametrul θ cu relatia

Vcrc 67,8
crc  n
  0,88;
Vl 76.39
M crc 23.62
   0, 77.
hVcrc 0, 45  67,8

tensiunile medii în armătura transversală, se calculează cu relaţia:

1  0, 75crc   Vl n
s  S 
Asw  3, 5  0, 5crc   h0


1  0, 75  0,88  76.39  0,15  72, 676 MPa
0,566 104  3,5  0, 77  0,5  0,88   0, 42
Se calculează distanţa medie dintre fisuri:
   d sw   0, 78  0, 006 
crc  min   , h   min 1 , 0, 45   0, 45 m
 sw   0, 0019 
coeficientul ψs, se calculează cu relaţia:
    
  1  sw  
 
 s  min 1, 4 1    , 1 
    1, 25   
  1  sw 1  
       
 9,13 
 1  0, 0019 
0, 45
 1, 4 1    0, 079
 9,13  1, 25  
 1  0, 45  0, 0019 1  1 0, 77  
  

Deschiderea fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor

permanente şi temporare de lungă durată se calculează cu relatia:

s 72676
Wcrc , sh 2   s crc  0, 079   0, 45  0, 01 mm
Esw 21107

31
 4.1.3.3 Calculul deschiderii fisurilor inclinate de la acţiunea de lunga
durată a încărcărilor permanente şi temporare de lungă durată (cvasipermanente)
(Wcrc,l)

Calculam coeficientul φcrcsi parametrul θ cu relatia:

Vcrc 67,8
crc    0,88;
Vl n 76.39
M crc 23, 62
   0, 77.
hVcrc 0, 45  67,8

tensiunile medii în armătura transversală, se calculează cu relaţia:

1  0, 75crc   Vl n
s  S 
Asw  3, 5  0, 5crc   h0


1  0, 75  0,88  76.39  0,15  72, 67 MPa
0,566 104  3,5  0, 77  0,5  0,88   0, 42
Se calculează distanţa medie dintre fisuri:
   d sw   0, 77  0, 006 
crc  min   , h   min 1 , 0, 45   0, 45 m
 sw   0, 0019 
coeficientul ψs, se calculează cu relaţia
    
  1   sw  
 s  min 1, 4 1   , 1 
    1, 25   
  1   sw 1  
       
 9,13 
 1  0, 0019 
 0,15   0, 2
 1, 4 1 
 9,13  1, 25  
 1  0,15  0, 0019 1  1 0, 77  
  
Deschiderea fisurilor de la acţiunea de lungă durată a încărcărilor
permanente şi temporare de lungă durată se calculează cu relaţia:
s 72670
Wcrc ,l   s crc  0, 2   0, 45  0, 0311 mm
Esw 21104

Cu ajutorul formulelor deschiderea:

a) pentru fisurile de scurtă durată:
Wcrc,1=γ(Wcrc,sh1-Wcrc,sh2+Wcrc,l) = 1,7(0,018-0,01+0,0311) =
= 0,066 mm < 0,4 mm
b) pentru fisurile de lunga durată:
Wcrc,2=γWcrc,l = 1,7∙0,0311 = 0,05287 mm < 0,3 mm

Observam ca in ambele cazuri deschiderea fisurilor este in limite normate .

32
 4.3. Starea limită de deformaţie

4.3.1 Determinarea curburii elementelor din beton armat pe sectoarele cu

fisuri în zona întinsă

4.3.1.1 Determinarea curburii de la acţiunea de scurta durată a sarcinii totale

Determinam curbura:
1 M  s c 
n
74.566
      
 r 1 h0 z  Es ( As  Asp ) ( f   )bh0 c Ec  0, 42  0, 411
 0,902 0,9 
  6

 20  10 6
 5.59  10 4
 0  0, 053   1, 79  0, 42  0, 45  23  10 
1
 4.55 103
m
4.3.1.2 Determinarea curburii de la acţiunea de scurta durată a sarcinilor
permanente şi de lungă durată
Determinam curbura:
1 M ln  s c  62,576
      
 r 2 h0 z  Es ( As  Asp ) ( f   )bh0 c Ec  0, 42  0, 408
 0,902 0,9 
  6

 20  10 6
 5.59  10 4
 0  0, 053   1, 79  0, 42  0, 45  23  10 
1
 4.31103
m
4.3.1.3 Determinarea curburii de la acţiunea de lunga durată a sarcinilor
permanente şi de lungă durată
determinam curbura:
1 M ln  s c  62,576
      
 r 3 h0 z  Es ( As  Asp ) ( f   )bh0 c Ec  0, 42  0, 408
 1 0,9 
  6 

 200  10 6
 5.59  10 4
 0  0, 0328   1, 79  0, 42  0,15  23  10 
1
 7, 238 103
m

33
 4.3.2 Determinarea săgeţilor

- l0,intsb,1  4,79 m
Calculam săgeţile f1, f2, f3 cu formula care corespund curburilor cu acelaşi
indiciu:
1 5
f1    Sl 2  5.55 103   4, 792  10.8mm
 r 1 48
1 5
f 2    Sl 2  4.31103   4.792  10,3 mm
 r 2 48
1 5
f3    Sl 2  7, 238 103   4.792  17,3 mm
 3
r 48

Săgeata totală se calculează cu relatia:

f=f1-f2+f3 = 10.8-10.3+17.18 = 7,9 mm = 17,8 cm

valoare admisă a săgeţii este

l0 4, 79
f lim    0, 024 m  2, 4 cm
200 200

Se observa ca relatia se respecta :

f  flim  1,8 cm  2, 4 cm

34
 Capitolul V: CALCULUL STATIC AL GRINZII PRINCIPATE (CADRUL
ETAJAT)

5.1. Determinarea deschiderilor de calcul

a2 20
- marginală l01  lmb,1  a1   575  20   545 cm .
2 2
- mediană l02  lmb,2  615 cm .

5.2. Determinarea sarcinilor

Amb  0, 25  0, 6  0,15m2 .
Greutatea proprie a unui metru al grinzii:
kN
Gmb  Amb     f   n  0,15  2500  9,8 1,1 0,95  3.92 , unde:
m
 n  0,95 - coeficient de siguranţă la destinaţie

Fig.18. Secţiunea transversală a grinzii.

G l
g mb  g  lsb ,2   n  nsb ,2  sb sb ,2  Gmb 
lmb ,2
1.64  6, 2 kN
 3,13  6, 2  0,95  2  +3.92=25.66
6,15 m
kN
Vmb  V  lsb ,2   n  10,5*620  0,95  61.48
m

nsb,2 = 2 – numarul grinzilor secundare pe o ”deschidere” a grinzii principale.

35
 5.3. Determinarea valorilor auxiliare de calcul

Momentul de inerţie al secţiunii:

b  h3 25  603
grinzii: I mb    450000 cm4 ,
12 12
b  h3 40  403
stîlpului: I col  col col   213333,3 cm4 ,
12 12
Rigiditatea liniară a grinzii:
I mb 450000
imb    731,7cm3 ,
lmb,2 615
Rigiditatea liniară:
a stâlpului primului nivel: (Het = 4 m)
1,33  I col 1,33  213333,3
icol ,1    652.3 cm3 ,
H et  0,15 420*0,15
a stâlpului nivelului doi :
I col 213333,3
icol ,2    1016 cm3 .
0,5  H et 0,5  420
coeficientul „k”:
Ec ,1  (icol ,1  icol ,2 ) 652  1016
k   2.3  2
Ec ,2  imb 731.7
(considerăm Ec1 = Ec 2 ).

5.4. Calculul static al grinzii

Determinăm coeficienţii prin interpolare:

1  0,1112; 2  0,0881;
Caracteristicile de încărcare:
g mb  l012  25.66  5.452  762,166 kNm;
Vmb  l012  61.84  5.452  1836,8 kNm;
g mb  l022  25.66  6,152  970,52 kNm;
Vmb  l022  61.84  6,152  2338.9 kNm.
Valoarea momentului încovoietor:
M B1    0,1112  762,166  0,08811836.8  246.57 kNm.
Ploi2
M max   0,125P 2 sau M min  0,125 g  loi2
8

36
 Nota.
Analizînd valorile momentelor de încovoiere pe reazeme pentru grupările de
încărcări 1+2, 1+3, 1+4, observăm că în urma redistribuirii valorilor maxime ale
momentelor în gruparea 1+4 ca valoare de calcul devine momentul de încovoiere din
gruparea 1+4 (M = - 246.57).

Nr. Schema de incarcare a grinzi Momentele pe reazeme ,kNm

Crt.
M B1 M B2 M C1 MC2
1 2 3 4 5 6
-0,1112 -0.0862 -0.0862 -0.0862
1 762,166 970,52 970,52 970,52

-84,75 -83.66 -83.66 -83.66

-0.0881 -0.0172 -0.0172 -0.0172

2 1836,8 2338.9 2338.9 2338.9

-84.75 -83,66 -83,66 -83,66

-0.0231 -0.0691 -0.0691 -0.0691

3
1836,8 2338.1 2338.1 2338.1

-42,43 -161,62 -161,62 -161,62

-0.1144 -0.0943 -0.0690 -0.0690
1836,8 2338,9 2338,9 2338,9
4
-210,13 -220,55 -220,55 -220,55
1+2 -246,57 -123.88 -123.88 -123.88
1+3 -127.18 -245,28 -245,28 -245,28
1+4 -235.9 -243.368 -196 -196

37
 Capitolul VI: CALCULUL STILPULUI

6.1 Materiale de confecţionare

Pentru betonul clasei C15:

* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu c2=1,0):
- Rc = 8,5 MPa;
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu c2=0,9):
- Rc = 7,7 MPa;
*Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită de serviciu:
- Rc,ser = 11,0 MPa;

*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă

(cu c2=1,0): - Rct = 0,75 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă
(cu c2=0,9): - Rct = 0,67 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită de serviciu:
Rct,ser = 1,15 MPa;
*Coeficientul condiţiilor de lucru: c2=0,9
*Modulul iniţial al deformaţiilor:
- Ec = 2,3x104 MPa;

Armătură clasa A-III:

*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:

- Rs = 365 MPa;
*Modulul de elasticitate:
- Es = 2x105 MPa;

Armătură clasa A-I:

*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:
- Rs = 225 MPa
*Rezistenţa la întindere transversală:
- Rsw = 175 MPa;
*Modulul de elasticitate:
- Es = 2,1x105 MPa;

Calculul in continuare se va face cu coeficientul 0,9 pentru rezistenta betonului,

in formule ce urmeaza valoarea rezistentei Rc se va introduce deja cu coeficientul 0,9.

38
 6.2.Calculul stîlpului

6.2.1 Determinarea sarcinilor de calcul(pentru primul si al doilea nivel)

Pentru primul nivel:

bc1  hc1  45  45
Pentru celelalte nivele:
bc  hc  40  40.
În exemplul primim:
p= 13009.3 N/m2; g= 3134 N/m2; vsh=2400 N/m2;
g+Vl= 13694 N/m2 .
lmb,2 575cm ; lsb,2=615 cm;
bc=0,4 m ; hc=0,4 m; n=4;
- dimensiunile secţiunii transversale a grinzii b  h  25  60 cm;
- dimensiunile secţiunii stîlpului:
Primului etaj:
bc1  hc1  45  45
Etajelor superioare:
bc 2  hc 2  40  40
M B1 (1  2)  -246.57 kNm; M B1 (1  3)  -127.18 kNm;
M B 2 (1  2)  -123.88 kNm; M B 2 (1  3)  -245.28 kNm;

Obţinem:
Gc ,1  0, 45  0, 45  4, 2 1,1 25  23.39 kN ;
Gc ,2  0, 4  0, 4  4, 2 1,1 25  18.48 kN ;
Gb  3.92  (6,15  0, 4)  22.54 kN.
Valorile forţei longitudinale N şi de lungă durată Nl în diferite secţiuni se
determină după relaţiile:
Pentru stilpul primului nivel:
a) În secţiunea de jos – la nivelul încastrării stâlpului în fundaţie
N1   4  1  13  5, 75  6,15  1.64  5, 2  3  23.39   2 18.48 
23.39  1586, 4 kN
N1, l   4  1  11, 294  5, 75  6,15  1.64  5, 2  3  22,54  18.48  
2 18.48  23.39  1458,3 kN
b) În secţiunea de sus
N1  N  Gc1  1586, 41  23.39  1563 kN;
N1, l  Nl  Gc1  1458,3  23.39  1434,9 kN.

39
 Pentru stilpul nivelului doi:
c) În secţiunea de jos
N 2   4  2   13  5, 75  1.64  5, 2  3  18.48  22,54   1052.63 kN
N 2, l   4  2   11.294  5, 75  6,15  1.64  5, 2  3  18.48  22.54   931,976 kN
d) În secţiunea de sus
N 2  N  Gc 2  1052.63  18, 48  1034,15 kN;
N2, l  Nl  Gc 2  931,5  18.48  913.5 kN.

Precizăm dimensiunile secţiunii stîlpului:

Pentru primul nivel:
N 1586, 4 103
A1    1637.97 cm2
m (0,85  Rc    Rsc ) 1 0,95  (0,85  7, 7 100  0, 01 365 100)

bc  1637.96  40.5 cm
Rotunjind multiplul la 50 mm secţiunea stîlpului sa primit pătrată cu
dimensiunile:
hc ,1  bc ,1  40  40 cm
Pentru nivelele superioare:
N2 1052,63 103
A2    1086.84 cm2
m (0,85  Rc    Rsc ) 1 0,95  (0,85  7,7 100  0,01  365 100)
bc  1086.84  32.967 cm
Rotunjind multiplul la 50 mm secţiunea stîlpului sa primit pătrată cu
dimensiunile:
hc ,2  bc ,2  35  35cm .
Momentul de inerţie a secţiunii stîlpului:
a) pentru primul etaj:
40  403
I1   213333,3cm4
12
b) pentru etajul doi:
35  353
I2   125053, 08 cm4
12
Rigiditatea liniară a stîlpului:
a) pentru primul etaj:
213333,33
i1  1,33   675, 6 cm3
420
b) pentru etajul doi:
125053, 08
i2  2   595, 49 cm3
420

Atunci valorile momentelor de încovoiere:

40
 Pentru stilpul primului nivel:
1) pentru secţiunea de sus a stîlpului:

a) pentru combinarea de sarcini (1+2):

675, 6
M1(1  2)  [246.57  123.88]   67,88 kNm
675, 6  545, 49
b) pentru combinarea de sarcini (1+3):
675, 6
M (1  3)  [127.18  245, 28]   65.34 kNm
675, 6  545, 49
2) pentru secţiunea de jos a stîlpului:
M1 (1  2)  0,5  (67,88)  33,94 kN  m
M1 (1  3)  0,5  (65,34)  32, 67 kN  m

Pentru stilpul etajului doi:

1) pentru secţiunea de sus a stîlpului:

a) pentru combinarea de sarcini (1+2):

545, 49
M1(1  2)  [246,57  123.88]   54,81 kNm
545, 49  675, 6
b) pentru combinarea de sarcini (1+3):
545, 49
M (1  3)  [127.18  245, 28]   52, 758 kNm
545, 49  675, 6
pentru secţiunea de jos a stîlpului:
M1 (1  2)  0,5  (61.83)  27.4 kN  m
M1 (1  3)  0,5  (57, 2)  26, 4 kN  m

6.2.2 Calculul capacităţii portante a stâlpului (primului nivel) din planul de

încovoiere
a) pentru stîlpii I etaj: l0  0,7  ( H  a);
l0  0,7  ( H  a)  0,7  (4, 2  0,15)  3.045 m
Raportul:
l0 / bc  304.5 / 40  7,61  20
ceea ce ne permite ca calculul stîlpului să fie înfăptuit conform relaţiei
Raportul:
Nl / N  1458 /1586  0,919
Pentru Nl / N  0,919 şi l0 / h  7,61 (după interpolare) primim b  0,9119 şi
r  0,917 .
Coeficientul :
 s  0,558 .
Deoarece  s  0, 5 , atunci primim:
  r  0,917

41
 Aria necesară a armăturii longitudinale va fi:
N 0,85  Rc 1586, 41103 402  0,85  7,7  100 
As ,tot  A    18.7 cm2
m Rsc Rsc 1 0,917  365  100  365  100 
18, 7
Procentul de armare   2 100%  1,168%  3% este mai mic ca 3% şi mai
40
mare ca 0,10% (pentru stîlpul cu flexibilitatea l0 / bc  7, 61  20 ), adică se află în
limitele valorilor se poate de primit 4 bare de diametrul 25 mm cu aria As  19.63cm2
Determinăm cu cîte procente aria barelor adoptate se deosebeşte de cea
calculată:
19.63  18, 76
%  100%  4,97%
18, 76
Supraarmarea se incadreaza in limitele admisibile 5......15% deci in final
adoptam 425mm cu aria As  19.63cm2 .

6.2.3. Calculul capacităţii portante a stâlpului (de la primul nivel) în planul de

incovoiere.
M 1  M max  M 1' (1  2)  54,81 kN  m;
N1  N1'  1563 kN
l0 3, 045
  7, 61;
hc 0, 40
Asreal 19.63
 .tot
100%  100%  0, 490%;
A 402
as  as'  4cm
Calculăm valorile următoare:
M 1 54,81
e0    0, 035m  3,5cm ;
N1 1563
g  Vl 11294
l  1   1  1,868  1    2 ;
p 13009,3
hoc  40  4  36cm
l0
 e,min  0.5  0.01  0.01  0,85  Rc   0,5  0, 01 7, 61  0, 01   0,85  7, 7   0,358
hc1
e0 4.2
e    0,105 adoptăm  e  0,358
hc,1 40
Asreal E 12.57 20 1010
  ,tot
 s    0, 02 .
bc  hc Ec 40  40 23 109
l
Pentru 0  6, 77 şi   0, 62%  2,5%
hc ,1
Ec  bc ,1  hc ,1 23 103  100   40  40
N cr  0,15  2
 0,15  2
 9525427.29 N=9525,427 kN
 lo   304,5 
   
 hc ,1   40 
Deci dimensiunile secţiunii transversale a stîlpului sunt îndestulătoare.
42
 1 1
   1,19
N 1563
1 1
N cr 9525, 427
h 40
e    e0  c  as'  1,19  4.2   4  20,99cm
2 2
N 1563 103 a 4
n    2, 037;   s   0,111 ;
0,8  0,85  Rc  bc  h0 0,8  0,85  7, 7  100   40  36 h0 c 36
N e 1563 103  20,99
 m1    1, 21
0,8  0,85  Rc  bc  hoc2 0,8  0,85  7, 7  (100)  40  362
   (1  0,5 n ) 1, 21  2, 037  (1  0,5  2, 037)
 s  m1 n   1, 4
1  1  0,111
 (1   R )  2   s   R 2, 037  (1  0, 6)  2 1, 4  0, 6
 n   0, 779
1  R  2  s 1  0, 6  2 1, 4
Deoarece  n  1, 294   R
0,85  Rc  bc ,1  h0,c ,1  m1    (1  0,5   )
As  As   
Rs 1 
0,85  7, 7  100   40  36 1, 21  0, 779  (1  0,5  0, 779)
  21,3 cm 2
365 100 1  0,111
În cazul de faţă se poate de primit cîte 428mm cu aria As  As  24, 63cm2
24, 63
Procentul de armare   100%  1,54% este mai mic ca 3% şi mai mare ca 0,10%
402
(pentru stîlpul cu flexibilitatea l0 / bc  7, 61  20 ), adică se află în limitele valorilor arătate în
punctul p. 6.2.3. Din Anexa5 se poate de primit cîte 4 bare de diametrul de diametrul 25 mm cu aria
As  19, 63cm 2 sau de diametrul 28 mm As  24, 63cm 2 .
Pentru stabilirea definitivă a ariei necesare a armăturii determinăm cu cîte procente aria
barelor primite se deosebeşte de cea calculată:
19, 63  21,3
Pentru d S =25mm %  100%  7,84% ;
21,3
24, 63  21,3
Pentru d S =28mm %  100%  15, 63%
21,3
După cum vedem în acest caz e mai bine să primim cîte patru bare cu diametrul 25 mm,
deoarece rezultatul negativ de la o subarmare de 7,84%, e mai mare decit un consum putin mai
excesiv de armatura 15,63% > 15%, subarmarea poate aduce la o cedare a elementului constructiei
urmata de cedarea constructiei in intregime.
Calculam procentul de supraarmare:
24, 63  21,3
%  100%  15, 63%
21,3
După cum vedem se incadreaza in abaterile admisibile (+5...+15%; -5...-7%),
de aceea definitiv primim cîte 428mm .
Procentul de armare longitudinală :

În final am obţinut:

43
 a) 4n25 cu Asreal  18.7 cm2 - din calculul stâlpului în planul de încovoiere 425mm
cu aria As  19.63cm2 .
b) 4n28 cu Asreal  24, 63 cm2 - din calculul capacităţii portante a stâlpului din planul
de încovoiere
Definitiv alegem armarea cu 4n28: Asreal  24.63 cm2
Etrierele din armătură A-I n8 cu pasul s=300 mm.

6.2.4Calculul capacităţii portante a stâlpului (nivelului doi)din planul de

încovoiere
l0  H  4, 2 m
Raportul l0 / bc  420 / 35  12  20 ceea ce ne permite ca calculul stîlpului să fie
înfăptuit. Raportul Nl / N  931.976 /1052.63  0,885. Pentru Nl / N  0,885 şi l0 / hc  12
(după interpolare)din anexa 10 primim b  0,87 şi r  0,89 . Coeficientul
365
 s  0, 01  0,558 .
0,85  7, 7
Deoarece  s  0, 5 , atunci primim:
  r  0,89
Aria necesară a armăturii longitudinale va fi:
N2 0,85  Rc 1052.6 103 352  0,85  7,7  100 
As ,tot  A    10, 43 cm2
m Rsc Rsc 1 0,89  365  100  365  100 
10, 43
Procentul de armare   2 100%  0,85% este mai mic ca 3% şi mai mare ca
35
0,10% (pentru stîlpul cu flexibilitatea l0 / hc  12  20 ), se poate de primit cîte 3 bare
de diametrul 22 mm cu aria As  11, 4cm2 :
Pentru stabilirea definitivă a ariei necesare a armăturii determinăm cu cîte
procente aria barelor primite se deosebeşte de cea calculată:
11, 4  10, 43
Pentru d S 22 mm %  100%  9,3% ;
10, 43
Deci in final adoptam 622 mm cu aria As  11.4cm 2 .

6.2.5.Calculul capacităţii portante a stâlpului(nivelului doi) în planul de

încovoiere.

44
 M 2  M max  M (1  2)  54.81 kN  m;
N 2  N 2'  1034,15 kN
l0 420
  10.5;
hc,2 40
Asreal 11, 4
 .tot ,2
100%  100%  0,93%;
A2 352
as  a  4cm
'
s

Calculăm valorile următoare:

M2 54.81
e0    0, 053m  5.3cm ;
N 2 1034,15
g  Vl 11294
e  1   1  1,868  1    2 ;
p 13009.3
hoc ,2  35  4  31cm
l0,2
 e,min  0,5  0,01  0,01  0,85  Rc   0,5  0,0110.5  0,01  0,85  7,7   0, 299
h2
e0 5.3
e    0,151 adoptăm  e  0, 299
hc,2 35
Asreal E 11, 4 20 1010
  ,tot
 s    0, 08 .
bc  hc Ec 35  35 23 109
l
Pentru 0,2  12  10 şi   0,93%  2,5%
hc ,2
 0,11 
  0,1
 hoc ,2  a s  
2
1, 6 Ec  bc ,2  hc ,2 0,1   e '

N cr ,2        
(l0,2 / hc ,2 ) 2  3  l  hc ,2  
 
 0,11 
 0,1
1, 6  23 10  100   35  35 0,1  0, 299
  31  4   3
3 2

   0, 08     10  3589.1kN
 420 
2
 3 1,868  35  
   
 35 
Deci dimensiunile secţiunii transversale a stîlpului sunt îndestulătoare.
1 1
   1, 4
N 1034.15
1 2 1
Ncr ,2 3589.1
h 35
e    e0  c,2  as'  1, 4  5.3   4  20.92cm
2 2
N2 1034,15 103 a 4
n    1,82;   s   0,114 ;
0,8  0,85  Rc  bc ,2  h0,2 0,8  0,85  7, 7  100   35  31 h0 c 35

45
 N2  e 1034,15 103  20.92
 m1    1, 228
0,8  0,85  Rc  bc ,2  hoc2 ,2 0,8  0,85  7, 7  (100)  35  312
   (1  0,5 n ) 1, 228  1,8  (1  0,5 1.8)
 s  m1 n   1,18
1  1  0,114
 (1   R )  2   s   R 1,82  (1  0, 6)  2 1,18  0, 6
 n   0, 77
1  R  2  s 1  0, 6  2 1,18
Deoarece   0, 77 si  n  1,8   R
0,85  Rc  bc.2  h0 c ,2  m1     0 0,85  7, 7  100   35  31
As  As    
Rs 1  365 100
1.228  0, 77  (1  0,5  0, 77)
  16.56 cm 2
1  0,114
Se poate de primit cîte 328mm cu aria As  As  18.47cm2
Calculam procentul de supraarmare:
18.47  16.566
%  100%  11.49% ;
16.566
Se incadreaza in abaterile admisibile (+5...+15%; -5...-7%), de aceea definitiv
primim cîte 322mm .
Procentul de armare longitudinală :
Asreal 18.47  2
 .tot
100%  100%  3%; min  0, 05%; max  3%.
A 352
În final am obţinut:
a) 6 n22 cu Asreal  22,8 cm 2 - din calculul stâlpului în planul de încovoiere
b) 6n28 cu Asreal  36,95 cm2 - din calculul capacităţii portante a stâlpului din planul
de încovoiere
Definitiv alegem armarea cu 6n28: Asreal  36,95 cm2
Etrierele din armătură A-I n 8 cu pasul s=300 mm.

Capitolul VII: CALCULUL FUNDATIEI

7.1. Date pentru proiectarea

Se dă:
Beton greu clasa C15(întărire naturală):

*Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu  c 2  1,0 ):

46
 - Rc = 8,5 MPa;
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită de serviciu:
- Rc,ser = 11,0 MPa;
25 Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă (cu  c 2  1,0 ):
- Rct = 0,25 MPa;
* Modulul iniţial al deformaţiilor:
- Ec = 2,3x104 MPa;

Armătură de rezistenţă - clasa A-II:

* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:

- Rs = 280 MPa;
* Modulul de elasticitate
- Es = 2,5x105 MPa;

Dimensiunile sectiunii transversale a stilpului:

hc x bc =40x40 cm.

7.2. Eforturile care acţionează asupra bazei

Mmax 1  2  33.92 kNm,

Nmax  1586,4 kN.
 f  1,15.
N max 1586, 4
N fn    1379.47 kN
f 1,15
M max 33.92
M fn    29.49 kN  m,
f 1,15

7.3. Calculul fundaţiei la străpungere

7.3.1. Dimensionarea tălpii fundaţiei

Preliminar se determină aria fundatiei

N fn 1384.3
A   6.019m2
R0   m  d 250  20 1
47
 Pentru fundatia patrata:
A  b2
b  2, 699cm
Pentru fundatia dreptunghiulara:
A  b  l  1,1  1, 2  b 2
A 6.019
b   2.23m
1, 2 1, 2

b  2,7m l  3m
unde:
R0  250 kPa - rezistenta de calcul a solului – conform datelor initiale
 m  20 kN m3 - masa volumetrică a materialului fundaţiei şi a solului de pe
treptele ei.
d  1, 0 m - adincimea de fundare - adoptata
Deoarece excentricitatea in stilp e0  5.3cm  2  2cm  4cm este mai mare decit 2
excentricitatii accidentale, fundatia se va proiecta dreptunghiulara. Adoptăm în final
b  2.7m şi l  3,3 m (multiplu la 300 mm), luind in consideratie si respectarea
conditilor:
Pmax,n  1, 2  R0 Pmin,n  0 Pmed ,n  R0
Totodata facem verificarea din punct de vedere economic:
Pmed ,n
0,9  1
R0
Aria reală a fundaţiei:
A  b  l  2,7  3,3  8,91m2
Modulul de rezistenţă a tălpii fundaţiei:
b  l 2 2.7  3,32
W   4.9 m2 .
6 6
N max M max
Pmax, n   m  d1   ,
min, n A W
1586, 4 33.92
Pmax, n  20 1   ;
min, n 8,91 4,9
Pmax,n  204.9 kPa  1, 2  R0  1, 2  250  300 kPa;
Pmin,n  191,12 kPa  0 kPa;
Pmed ,n  198 kPa  R0  250 kPa;
198
0,9   0,943  1
250

7.3.2. Determinarea înălţimii fundaţiei.

Înălţimea de calcul (utilă) h0,pl a fundaţiei solicitată excentric:

48
 0.25  bc2  (b  cl  cb2 )
h0, pl  0.5  bc  ,
1 r
R 0, 75
r  ct   3.78
Pmax 0,198
cl  0,5(l  hc )  0,5  (3  0, 4)  1, 45 m
cb  0,5(b  bc )  0,5  (2.7  0, 4)  1,15 m
0, 25  0, 42  (2.7 1,3  1,152 )
h0, pl  0,5  0, 4   0,542 m  5, 42 cm
1  3.33
Primind stratul de acoperire cu beton 5 cm, înălţimea totală a fundaţiei va fi:
hpl  h0, pl  a  54, 2  5  59, 2 cm
hpl  20  d s  a  20  2,8  5  61 cm.
Înălţimea treptelor, pentru fundatiile monolite se vor lua cu modulul de 50 mm.
Din considerente de reducere a diametrului armaturii plasei de fundatie, vom admite
hpl  0,80 m . Diametrul armaturii variaza intre 10 16mm :
hpl  0,80 m  80 cm, h0, pl  75 cm , h1  40 cm, h2  40 cm
admitem:
c2  97,5 cm, c2  67,5 cm. - distanţa de la marginea fundaţiei până la secţiunea II
de-a lungul laturilor l şi b.
c1  145 cm, c1  115 cm. - la fel până la secţiunea I
b1  135cm - lăţimea treptei a doua

7.4. Calculul armării tălpii fundaţiei

Excentricitatea forţei longitudinale:

M max 33.92
e0    0, 021 m.
N max 1586, 4
Valoarea momentului încovoietor în secţiunea I-I:
6  e0 4  e0  c1 1
M I  I  N max  c12  (1   )
l l2 2l
in care:
2  6  0, 021 4  0, 0211, 45  1
M I I  1586400 1, 45  1     2  3,3  519007,99 N  m.
 3,3 3,32 
C1 - distanţa pînă la secţiunea de calcul, 1-1 determinată mai sus;
l – lungimea fundaţiei.
Valoarea coeficientului tabelar:
M I I 519007,99 100
 01    0,1 1  0,958
0,8  Rc  b1  h0, pl 0,8  8,5 100 135  752
2

în dependenţă de valoarea  0 admitem coeficientul 1  0,958 .

M I I 519007,99 100
As , I  I    25.798 cm2 .
Rs  1  h0, pl 280 100  0,958  75
în care:
Rs - rezistenţa de calcul a armăturii de clasa A-II.
49
 Pentru secţiunea II-II:
6  e0 4  e0  c2 1
M II  II  N max  c22  (1   ) ,
l l2 2l
6  0, 021 4  0, 021 0.975 1
M II  II  1586400  0.9752  (1   )  235501, 62 N  m.
3,3 3,32
2  3,3
în care:
c2 - distanţa pînă la secţiunea de calcul, 2-2 ;
Valoarea coeficientului tabelar:
M II  II 235501,62 100
 02    0,0856 1  0,964
0,8  Rs  b  h0,12
0,8  8,5 100  330  352
M II  II 235501, 62 100
As II-II    24.9 cm 2 .
R  1  h01 280 100  0,9648  35
avem As  25.798cm2 S  20cm
b 270
n 1   1  14
s 20
Aria necesară a unei bare:
As1 25.798
As    1.84cm2
n 14
Pentru armarea tălpii fundaţiei admitem o plasă nestandardă cu aria egală a
armăturii în ambele direcţii:
As  1.84cm 2 , 16 A  II
1416A  II cu pasul 14 cm, As,tot  14  2,01  28,14cm
2

Aramarea redusa constitue:

28,14  25.798
%  100%  9,1%
25.798

50