Str. Universității nr.

13, 720 229, Suceava

Tel: Decanat – 0230 52 02 63, Secretariat: 0230 216 147 / 309, 315
Cont IBAN: RO40TREZ59120F330500XXXX
Cod fiscal: 4244423
Forma de învățământ: ID
Program de studiu: Economia comerțului, turismului și serviciilor
Anul III, sem I

MARKETING ÎN COMERȚ, TURISM ȘI SERVICII

TEMA DE CONTROL NR.1

DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL ÎN

REPUBLICA MOLDOVA
Introducere

Republica Moldova – deşi, ca suprafaţă, mică – are ce arăta turiştilor care s-ar aventura să
vină în căutare de locuri pitoreşti. Cu toate că nu există zgârie-nori, zone muntoase, castele
medievale sau mori de vânt – care în alte ţări constituie puncte de atracţie pentru turişti –,
moldovenii au şi ei ce arăta lumii. Originalul trebuie căutat în satele Republicii Moldova, acolo
unde natura a făcut ceea ce nu e în puterea omului şi unde populaţia mai păstrează vechile
obiceiuri, moştenite din străbuni. Republica Moldova dispune de un considerabil potenţial
turistic, reprezentat, întâi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobişnuită
diversitate de rezervaţii peisagistice sau landşafturi naturale şi monumente geologice unice, de
valoare europeană şi mondială.
Parte integrantă a Europei la confluenţa geopolitică dintre Est şi Vest, Republica
Moldova se distinge prin multicultura etnică, tradiţionalitate şi spiritualitate multiplă.
Promovarea Republicii Moldova ca destinaţie turistică constituie o responsabilitate
comună a Guvernului, a Agenției Turismului a Republicii Moldova şi a diferitelor instituţii din
industria turismului.

1. Prezentarea potenţialului turistic al Republicii Moldova

Republica Moldova, ca destinaţie turistică, dispune de un bogat potenţial pentru

vizitatorii săi, turismul având toate şansele de a ameliora balanţa de plăţi a statului prin
majorarea exportului de servicii turistice.
Se poate afirma că potenţialul turistic al R.Moldova, componenţa antropică şi
infrastructura se află în stare de degradare, de aceea sunt necesare măsuri pentru redresarea
acestei situaţii. Astfel, protejarea şi conservarea mediului înconjurător şi a potenţialului turistic
se înscrie ca o problemă majoră în activitatea economică de turism, ocupând un loc bine
determinat în cadrul amenajărilor teritoriale pentru turism.1

1.1. Potenţialul turistic natural

Republica Moldova dispune de un valoros potenţial turistic natural, care se impune prin
atracţii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate resurse turistice.
Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor pe care le oferă cadrul natural al
Republicii Moldova prin componentele sale: relief şi structură geologică, condiţii climatice, ape,
vegetaţie şi faună.2
Pădurile. În Republica Moldova, terenurile silvice reprezintă circa 9% din suprafaţa
totală, cu un fond forestier de 379,1 mii ha, inclusiv 317,6 mii ha păduri.
Rezervaţiile şi parcurile naturale
Ariile protejate reprezintă spaţii naturale, care sunt desemnate în scopul protecţiei şi
conservării. În prezent, ariile protejate constituie 1,42% din teritoriul Republicii Moldova, fiind
delimitate în următoarele categorii :
 Rezervaţii naturale de stat – 0,58%;
 Branişti – 0,08%;

1
Florea Serafim, Potenţialul turistic al Republicii Moldova, Editura Labirint, Chişinău 2005, pag. 8
2
http://www.turism.gov.md
 Monumente ale naturii – 0,1%;
 Monumente de artă horticolă, grădini botanice, parcuri dendrologice, parcuri zoologice –
0,017%.
Pe lista ariilor naturale protejate figurează 63 de rezervaţii naturale, dintre care
rezervaţiile silvice: Sadova, Condriţa, Vadul lui Isac ş.a.; rezervaţiile de plante medicinale:
Rosoşeni, Cernoleuca, Logăneşti, Sărata Galbenă, Selişte ş.a.;
Rezervaţiile peisagistice care au o valoare deosebită pentru turism sunt: Rudi - Arioneşti,
Călărăşeuca, Valea Adîncă, Saharna, La Castel, Feteşti, Suta de Movile şi Trebujeni.
În total, în Republica Moldova au fost identificate 144 de monumente ale patrimoniului
natural care reprezintă un semnificativ potenţial pentru turişti.
Conform principiilor şi tipurilor elaborate de Uniunea Mondială a Conservării Mediului,
în Republica Moldova au fost evidenţiate următoarele categorii de arii protejate:
Rezervaţii ştiinţifice. Până în prezent, în Republica Moldova, au fost organizate cinci
rezervaţii ştiinţifice: Codru, Iagorlâc, Prutul de Jos, Plaiul Fagului, Pădurea Domnească.
Parcurile naturale. În 1818 la Chişinău a fost amenajat primul parc orăşenesc - Parcul
lui Ştefan cel Mare, iar în deceniul trei al secolului trecut, simultan cu înălţarea în oraş a
Catedralei, în jurul acesteia a apărut un alt parc - Scuarul Catedralei. Ambele parcuri sunt
amenajate după aceleaşi principiu, de la intrare spre centru duce o reţea de alei radiale.
În secolul al XIX-lea, prin sate, pe lângă conacurile boiereşti au început să apară parcuri a
căror planificare liberă le imprima trăsăturile unor rezervaţii naturale. În republică există aproape
20 de parcuri naţionale vechi. Din păcate, puţine şi-au păstrat aspectul iniţial şi sunt accesibile
vizitării. Astfel, putem enumera următoarele parcuri: Parcul de lângă comuna Drochia, Parcul
din Mândâc, Parcul din Mileşti, Parcul din Brânzeni, Parcul din Ivancea, Parcul din Hâncăuţi,
Parcul din Bălăbăneşti, Parcul din Ţaul, Parcul din Lipcani etc.
Sunt protejate 13 sectoare de pădure - monumente ale naturii, cu o suprafaţă de 125,2 ha.
Cele mai reprezentative sunt: pădurile Lipnic, Hîrjauca - Sipoteni, Cuhureşti, Caracuşeni, Rudi
ş.a.
1.2. Potenţialul turistic antropic

Republica Moldova poate valorifica în domeniul turismului un patrimoniu cultural bogat:

aşezări geto-dace şi fortificaţii romane, vestigii ale fortificaţiilor medievale, complexe
arheologice (de exemplu, Orheiul Vechi), mănăstiri rupestre, biserici şi mănăstiri cu lucrări de
artă, conace boiereşti şi case ţărăneşti. Deşi există 140 de monumente ale patrimoniului
cultural care pot fi incluse în circuitul turistic, valorificarea acestora în turism nu este posibilă
într-o perioadă scurtă de timp, deoarece multe dintre ele necesită renovare şi lucrări de
restaurare.
În Chişinău există o serie de monumente ale patrimoniului cultural, exemple
reprezentative ale arhitecturii locale din secolele XIX şi XX. Multe clădiri istorice de un interes
arhitectural deosebit au supravieţuit atît în Chişinău, cât şi în alte oraşe, iar multe au fost
restaurate, atribuindu-li-se o funcţie nouă.3
O serie de evenimente ştiinţifice şi culturale ce au avut loc pe teritoriul R. Moldova au
fost consemnate prin plăci comemorative şi monumente. La Chişinău, pe Aleea clasicilor au
fost înălţate monumentele unor oameni de cultură precum: Dimitrie Cantemir, Nicolae Milescu,
Gheorghe Asachi, A. Donici, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, A. Mateevici, Lucian Blaga

3
Strategia de dezvoltare durabilă a tursmului în Republica Moldova în anii 2003-2015, http://turism.gov.md/
ş.a. Tot la Chişinău, în 1948, a fost deschisă Casa-muzeu a lui A.S. Puşkin, iar în satul Dolna a
fost înălţat un monument de bronz dedicat acestui poet rus. De asemenea, şi locurile legate de
viaţa unor mari oameni de cultură originari din R. Moldova au fost marcate comemorativ prin
diferite monumente, stele şi busturi.4
Mănăstirile din Moldova constituie o atracţie deosebită mai ales în cazul turismului
religios. Pe teritoriul actual al Republicii Moldova, prima mănăstire a fost atestată în 1420 la
Vărzăreşti, apoi a urmat cea de la Căpriana, în 1422, ambele fiind întemeiate de Alexandru cel
Bun. Acestea sunt cele mai vechi mănăstiri atestate documentar. În urma cercetărilor arheologice
însă, mănăstirile rupestre de la Ţâpova şi Butuceni au fost atribuite secolului al XII-lea, fiind
considerate cele mai vechi de pe teritoriul R. Moldova. Amintim şi mănăstiri noi precum
Frumoasa, Neculaievca, Bocancea sau Noul Neamţ.
La venirea puterii sovietice în R. Moldova, aproape toate mănăstirile au fost închise în
perioada 1947-1970, în funcţiune rămânând doar una singură - mănăstirea de maici din satul
Japca. Mănăstirile au fost transformate în tabere de copii (Dobruşa, Condriţa), sanatorii (Hâncu,
Hârjauca), spitale, în special, de tuberculoză şi de neuro-psihiatrie (Ţâganeşti, Curchi, Saharna,
Calaraşovca, Suruceni, Noul Neamţ), muzee (Butuceni), închisori (Sadaclia).
Poziţia geografică a Republicii Moldova lasă în umbră mănăstirile ei în favoarea celor din
ţările învecinate: bucovinene, din nordul Moldovei româneşti, lavrele Kievo-Pecerskaia sau
Poceaievskaia din Ucraina. De aceea, în circulaţia turistică predomină covârşitor vizitatorii
locali, iar turiştii din străinătate vizitează mănăstirile ocazional, acestea fiind, în general, un scop
secundar de vizită, scopul principal fiind cel de afaceri. Un punct slab îl constituie absenţa
ghizilor cu pregătire în domeniul turismului religios.
Printre monumentele arhitecturii religioase trebuie menţionate, de asemenea, clopotniţele
ce constituie şi ele un punct de atracţie turistică: turnul-clopotniţă al bisericii Sf. Treime din satul
Cuhureştii de Sus (raionul Floreşti), construită după proiectul lui Alexei Şciusev în 1914, precum
şi clopotniţa Mănăstirii Noul Neamţ din satul Chiţcani (raionul Căuşeni), care este cea mai înaltă
şi cea mai zveltă construcţie de acest gen din ţară.
Printre obiectivele economice de importanţă turistică menţionăm barajele de la Dubăsari
pe Nistru şi cel de la Costeşti-Stânca pe Prut. Vizitarea acestora este însă dificilă, pentru că
primul se află in zona cu puternice tensiuni politice şi a fost afectat de conflictul militar din 1992,
iar cel de-al doilea se află în zona frontierei de stat cu România, zona având accesul limitat.5
Beciurile de la Cricova reprezintă un complex subteran unic, cunoscut în întreaga lume
pentru labirinturile sale imense și, în special, pentru vinurile sale excelente. Din 28 august 2003,
acesta a fost declarat prin lege obiect al patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova.
Devenit emblemă a vinificației Moldovei, orașul vinicol subteran Cricova dispune de galerii ce
se întind pe 70 km, cu străzi numite simbolic: Dionis, Feteasca, Cabernet-Sauvignon etc. Situate
la 11 km de capitala Chișinău, subteranele din var natural, aflate la o adâncime de 35-80 m,
găzduiesc 30 milioane litri de vin la o temperatură constantă de 12-14 ˚C și umiditatea de +97-
98%.
La Cricova se păstrează ”Vinoteca națională”, o colecție remarcabilă de vinuri legendare,
atât locale, cât și străine, provenind din colecția de vinuri a lui Goering, printre care renumitele
vinuri Moselle, Bourgogne, Bordeaux, Porto. Cel mai vechi vin al colecției, și unicul vin de acest
tip din lume, este vinul ”Ierusalim de Paște”, produs într-un singur loc, în 1902. Beciurile
Cricova sunt o atracție pentru miile de turiști, dar și pentru personalități notorii, politicieni, lideri
4
Isacenco I., Turismul fenomen social-economic şi cultural, Ed. Oscar Print, Bucureşti 2000, p. 26
5
Babii Iurii, Locaşuri Sfinte din Basarabia”, Editura Alfa şi Omega, Chişinău 2001, p. 14
de opinie și oameni celebri din întreaga lume, de-a lungul timpului fiind vizitate de: Iuri Gagarin,
Angela Merkel, John Kerry ş.a.
În Republica Moldova funcţionează 142 de fabrici de vinuri, dintre care 21 dispun de
experienţă în primirea vizitatorilor. Aici, turiştii au posibilitatea de a studia tehnologia de
producere a vinurilor, a urmări îmbutelierea vinului şi, desigur, a degusta produsul finit.
Republica Moldova, ca ţară vitivinicolă, oferă vizitatorilor şanse de a-şi alege rutele preferate:
beciuri şi oraşe subterane, vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a vinului, de producere a
şampaniei, divinului, heresului, balsamurilor etc. Numărul vizitatorilor este relativ mic, însă
există posibilitatea de primire a unui număr mult mai mare de vizitatori. Fabricile de vinuri, în
ansamblu, cu podgoriile aferente, făcînd parte din ruta turistică “Drumul vinului în Republica
Moldova”, reprezintă o motivaţie esenţială de a vizita ţara.
Colaborarea între Republica Moldova şi România pentru dezvoltarea turistică
Relaţiile dintre România şi Republica Moldova au căpătat o nouă dimensiune odată cu
adoptarea, de către cele două guverne, a Planului de Acţiune pentru aplicarea Declaraţiei
Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova
pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova.
Republica Moldova are un potenţial turistic uriaş, dar, desigur, insuficient exploatat.6
Totuşi perspectivele sunt îmbucurătoare, turismul moldovenesc având mari şanse să devină unul
competitiv. În Republica Moldova, mecanismul cooperării transfrontaliere cu România, sub
diferite forme, funcţionează într-un mod relativ satisfăcător.
Turiştii români se situează pe primele locuri în ceea ce priveşte numărul vizitatorilor
străini în Republica Moldova, respectiv până la 700.000 anual. Principalele obiective preferate
de turiştii români sunt Chişinăul, mănăstirile şi podgoriile, în Republica Moldova aflându-se cea
mai mare colecţie de vinuri din lume.
Republica Moldova şi România sunt încadrate în Euroregiunile „Prutul de Sus” (judeţele
Edineţ şi Bălţi din Republica Moldova, judeţele Suceava, Botoşani din România) şi „Dunărea de
Jos” (judeţul Cahul din Republica Moldova şi judeţele Galaţi, Tulcea şi Brăila din România).
Totodată, este proiectată şi este pe cale de a fi instituţionalizată Euroregiunea moldoromână
„Prutul de Mijloc” (judeţele Lăpuşna, Ungheni şi Chişinău din Republica Moldova şi judeţele
Iaşi şi Vaslui din România). În acest fel, peste 70% din teritoriu şi 80% din populaţia Republicii
Moldova fac parte din cadrul regional de cooperare moldo-română.
Euroregiunea „Dunărea de Jos” a fost creată la 14 august 1998, la Galaţi 7, unde, în
cadrul reuniunii conducătorilor regiunilor frontaliere ale Republici Moldova, României şi
Ucrainei, a fost semnat Acordul privind crearea acestei euroregiuni. Ea este cea mai organizată şi
dezvoltată din cele trei euroregiuni, realizând mai multe activităţi de cooperare transfrontalieră.
În orientările sale pentru Fondul de Dezvoltare Regională, Comisia Europeană cere guvernelor
statelor membre să promoveze dezvoltarea culturală în regiunile mai sărace, pentru a le ajuta să-
şi afirme identitatea, să atragă turişti şi să creeze locuri de muncă în domenii precum serviciile
on-line şi mass-media.8 Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru” întruneşte cel mai mare număr de
unităţi administrativ-teritoriale dintre cele trei. Ea a fost creată în baza unei iniţiative comune a

6
Moldova Suverană, Chişinău 25 ianuarie 2005, p. 4, Forul Republican pentru lansarea Programului Naţional
Satul Moldovenesc , “ Turismul rural şi diversificarea serviciilor turistice”
7
Guţuţui V., Miron V., “Armonizarea politicilor de gestionare a resurselor naturale şi patrimoniului cultural
pentru încurajarea turismului transfrontalier în cadrul parteneriatului UE - Republica Moldova”, ULIM, Chişinău
2006, p. 44
8
În: Moldova Suverană, 16 decembrie 2005. p..3. Conţiu M. “Programul de Vecinătate Republica Moldova -
România din perspectivele Uniunii Europene”
consiliilor judeţene respective din România şi Republica Moldova, la 18 septembrie 2002, la Iaşi,
unde a fost semnat Protocolul cooperării transfrontaliere a Euroregiunii "Siret-Prut-Nistru", care
include judeţele Iaşi, Vaslui şi Neamţ din România şi, respectiv, Chişinău, Ungheni şi Lăpuşna
din Republica Moldova, mai târziu aderând Orhei şi Soroca.9
Ulterior, odată cu modificarea structurii administrativ-teritoriale, în componenţa
Euroregiunii au intrat 18 raioane din Republica Moldova, preponderent cele limitrofe cu
România şi din zona de Centru, dintre care mai mult de jumătate nu au graniţă cu România.
Astfel, după anul 2005, proiectele de cooperare transfrontalieră au fost implementate prin
intermediul Programului de Vecinătate Republica Moldova - România. Republica Moldova a
beneficiat de cooperare multilaterală privilegiată la frontiera moldo-română pe parcursul anilor
1990 – 2005. Însă aderarea la Uniunea Europeană a României a impus noi rigori privind
circulaţia persoanelor în afara frontierelor. La fel, trebuie remarcat şi faptul că industria turistică
concentrată în raioanele de frontieră ale Republicii Moldova nu este pregătită pentru absorbirea
şi menţinerea unui număr sporit de turişti la preţuri competitive. În prezent, Uniunea Europeană
constituie o importantă sursă şi destinaţie a mişcării turistice, stabilind câteva Directive ale
politicii pentru turismul comunitar (libertatea de mişcare, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în
turism, sezonalitatea în turism, dezvoltarea regională etc.).
Un principal element în dezvoltarea turismului îl constituie legislaţia cu privire la libera
circulaţie a persoanelor, bunurilor şi serviciilor, vizele pentru călătorii, înlăturarea controalelor la
frontiere, creşterea rolurilor aeroporturilor, astfel fiind încurajate: liniile aeriene mici, înlăturarea
barierelor tehnice, dezvoltarea regională prin acordarea de fonduri, cum ar fi fondul european şi
cele de asistenţă pentru ţările candidate, precum PHARE şi TACIS, etc. 10. Politica de protecţie a
consumatorilor este şi ea foarte necesară în activităţile turistice. În scopul promovării imaginii
Republicii Moldova ca destinaţie turistică, Ministerul Culturii şi Turismului a solicitat asistenţa
Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene în vederea remiterii pe adresa Misiunilor
Diplomatice ale Republicii Moldova acreditate în străinătate a unui set de materiale
promoţionale, printre care enumerăm: Calendarele „Drumul Vinului în Republica Moldova”,
broşurile din seria „Muzeele şi Mănăstirile Moldovei”, hărţi turistice în limba engleză, broşuri pe
tema „Strategia de Dezvoltare Durabilă a Turismului”, CD-uri cu filmul „Moldova o nouă
destinaţie turistică” cu traducere în limbile engleză, franceză şi rusă etc.11
Obiectivul esenţial al cooperării transfrontaliere dintre Republica Moldova şi România
este de a integra zonele despărţite de graniţele naţionale care se confruntă cu probleme comune,
fie ele de ordin social, cultural sau politic, care, la fel, necesită şi soluţii comune de rezolvare.

Colaborarea între Republica Moldova şi România pentru dezvoltarea produsului turistic

comun „Ruta Vinului”, conexiunea acestuia la rutele europene şi promovarea produsului
pe piaţa internaţională

Agenţia Turismului a Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Dezvoltării

Regionale şi Administraţiei Publice din România, a creat un grup de lucru mixt privind
colaborarea în domeniul turismului. Activitatea grupului de lucru se axează pe mai multe

9
Roşcovan M., Bulat V., “Ghid de cooperare transfrontalieră”, Editura Epigraf, Chişinău 2004, p. 148
10
Moldova Suverană, 16 decembrie 2005. p.3. Conţiu M. “Programul de Vecinătate Republica Moldova - România
din perspectivele Uniunii Europene”
11
Raportul Ministerului Culturii şi Turismului privind implementarea Planului de Acţiuni Republica Moldova -
Uniunea Europeană, Chişinău 2005, pp. 6-8.
subiecte, inclusiv schimbul de experienţă în domeniul evaluării patrimoniului turistic şi zonării
turistice, vizibilităţii turistice, statisticii în turism, oportunităţii de atragere a investiţiilor în
domeniul turismului, şi elaborarea produselor turistice comune, cum sunt Ruta de Pelerinaj şi
Ruta Vinului.
Subiectele menţionate au fost discutate şi în cadrul Comisiei mixte interguvernamentale
de colaborare economică şi integrare europeană între Republica Moldova şi România. Ulterior,
acestea au fost incluse în Protocolul sesiunii a VI-a a Comisiei nominalizate, care a fost semnat
de către părţi la 26 aprilie 2012 la Bucureşti. Republica Moldova este în proces de elaborare a
produsului turistic comun „Ruta Vinului”, acesta urmând a fi conectat la rutele europene şi
promovat pe piaţa internaţională.
Promovarea Republicii Moldova ca destinaţie turistică
Promovarea Republicii Moldova ca destinaţie atractivă de turism constituie o
responsabilitate comună a Guvernului, a Agenţiei Turismului şi a diferitelor instituţii din
industria dată, atât publice cât şi din mediul privat.
În fiecare primăvară, la Centrul Internaţional de Expoziţii MOLDEXPO se desfăşoară
Expoziţia internaţională specializată de turism, agrement şi industrie hotelieră Tourism. Leisure.
Hotels
Printr-un marketing al destinaţiei eficient, Republica Moldova a reuşit să evolueze de la
cea mai neexplorată ţară din Europa la un brand turistic milenar şi cu vizibilitate internaţională.
În 2013 Republica Moldova a fost declarată de Lonely Planet drept cea mai neexplorată
destinaţie turistică din Europa, fiind astfel o ţară practic necunoscută pentru turiştii străini. Doi
ani mai târziu, în 2015, Moldova a sărit cu 28 de poziţii în clasamentul de dezvoltare a turismului
de aventură, realizat de Adventure Travel Trade Association (ATTA). Ţara a fost declarată de
recunoscuta Asociaţie drept a doua cea mai îmbunătăţită destinaţie din lume, în special la
categoria Ospitalitate şi Siguranţă.12
Aceasta se datorează eforturilor conjugate din cadrul proiectului Creşterea
Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II), finanţat de Agenţia SUA pentru
Dezvoltare Internaţională (USAID), ale Agenţiei de Turism şi operatorilor de turism, care, într-
un timp restrâns, au reuşit să poziţioneze şi să promoveze Moldova ca o destinaţie de turism
autentică în Europa.
Forumul Economic Mondial a clasat Moldova pe locul 111 din lume şi 37 din Europa ca
atractivitate pentru turism şi călătorii în raportul său anual, Travel and Tourism Competitiveness
Report. Republica Moldova se află astfel între ţări ca Venezuela şi Senegal. Primele locuri în
clasament le ocupă Spania, Franţa şi Germania.13

Modalităţi de atragere a turiştilor în Republica Moldova

Pentru îmbunătăţirea profilului online al Moldovei ca destinaţie turistică a fost lansată, în

septembrie 2012, cea mai mare platformă informaţională turistică –
www.MoldovaHoliday.travel - care a reuşit să adune 300 de mii de vizitatori unici, numărul
accesărilor depăşind un milion. MoldovaHoliday.travel este disponibilă în română, engleză, rusă,
germană şi franceză. O altă inovaţie, care răspunde trendurilor şi contribuie la accesibilitatea
atracţiilor turistice pentru vizitatori, este aplicaţia mobilă MoldovaHoliday lansată recent, în
primăvara anului 2015. Aproximativ 85% dintre turiştii din întreaga lume utilizează aparate

12
www.timpul.md
13
www.moldpres.md/news/2015/05/19
mobile în timpul vacanţelor. Destinată în mod special turiştilor străini veniţi să viziteze Moldova
pe cont propriu, aplicaţia prezintă “top 50 de atracţii turistice” şi o hartă interactivă disponibilă
offline.
Presa internaţională a început să vorbească tot mai mult despre Moldova ca destinaţie
turistică. Aceasta se datorează tururilor de familiarizare pentru presa internaţională, care au avut
loc de două ori pe an (primăvara şi toamna) şi au oferit posibilitatea jurnaliştilor străini să
descopere vinăriile Moldovei, oraşele subterane unice în lume şi preparatele culinare tradiţionale
servite de pensiunile rurale. Ca urmare, numele turistic al Moldovei a apărut în peste 70 de
publicaţii, inclusiv prestigioasele CNN, BBC travel, Euronews, Der Spiegel.14
Pentru a extinde parteneriatele de afaceri, operatorii din Moldova au participat la
expoziţii de importanţă globală, cum ar fi WTM în Londra, ITB în Berlin, IMEX în Frankfurt.
Ca urmare, au fost extinse tururile de la 3 la 5 zile, au fost lansate tururi complete cu România şi
Ucraina şi a sporit interesul pentru grupuri de turişti din destinaţii îndepărtate, cum ar fi Japonia.
Toate aceste activităţi au necesitat regândirea industriei de turism din Moldova şi
consolidarea relaţiilor dintre sectorul public şi cel privat. Un rol important l-a avut crearea, în
anul 2014, a Asociaţiei Naţionale pentru Turism Receptor (ANTRIM). Asociaţia are actualmente
14 membri, printre care se regăsesc importanţi turoperatori, hoteluri, vinării şi pensiuni turistice
din Moldova, sectorul privat reuşind astfel să devină o portavoce a acestei industrii.
Astfel, în noiembrie 2014 a fost lansat, în incinta Muzeului de Etnografie şi Istorie
Naturală din Chişinău, brandul turistic al Republicii Moldova, reprezentat de simbolul Pomul
Vieţii ca logo şi sloganul „Descoperă căile vieţii”. Lansarea brandului turistic a avut loc odată cu
lansarea primului spot turistic al Republicii Moldova. În jumătate de minut, spotul prezintă cele
mai frumoase locuri ale ţării noastre şi face o introducere a ofertei turistice - vinuri, gastronomie
şi cultură. Mesajul spotului turistic prezintă aprecierea dată Moldovei de Lonely Planet în anul
2013 ca fiind cea mai neexplorată ţară turistică din Europa. Difuzat timp de o lună la Euronews,
spotul turistic a trezit interesul călătorilor şi a adus peste 25 de mii de potenţiali vizitatori pe site-
ul MoldovaHoliday.travel.15
O parte componentă din noua strategie de promovare a turismului o reprezintă
introducerea unei noi forme de turism, care înregistrează o popularitate tot mai mare în întreaga
lume şi, în special, pe pieţe targetate de Moldova - turismul de aventură. Astăzi, turiştii preferă să
viziteze mai degrabă destinaţii mai puţin cunoscute şi autentice, decât să petreacă nişte vacanţe
tradiţionale.
Turistul este pregătit să plătească dublu pentru o experienţă activă, într-un mediu natural,
iar Moldova este o ţară cu diverse oportunităţi în acest sens. Totodată, este necesară o
diversificare a produselor turistice, cum ar fi cursuri de gătit, lecţii de dans tradiţional,
participarea turistului în activităţi de zi cu zi ale localnicilor (de pildă, culesul poamei şi
îngrijirea animalelor).
La data de 1 august 2013, Agenția Turismului a inițiat concursul pentru „Cel mai bun
slogan pentru Turismul din Republica Moldova”, câştigător fiind următorul: “Small country with
a big heart”.
Brandul național al sectorului turistic din Republica Moldova a fost lansat pe 20
noiembrie 2014. Agenția Turismului a Republicii Moldova, în parteneriat cu asociațiile
sectoriale, beneficiind de asistență și expertiză tehnică locală și internațională, oferită prin

14
http://fptm.eu/
15
www.moldovaholiday.travel.md
proiectul USAID CEDD II, a elaborat Programul de promovare a produselor turistice, denumit
generic „Brandul Național al Industriei Turismului”, care are scopul de a crește numărul de
turiști în Republica Moldova. Programul cuprinde un set de inițiative strategice pentru sectorul
turistic, incluzând: analiza piețelor țintă și a produselor turistice competitive, poziționarea ofertei
turistice naționale, un plan de marketing și o identitate vizuală unică.
Pomul Vieții, simbol complex al culturii naționale, a fost ales să reprezinte valorile și
specificul turismului în Republica Moldova: ospitalitatea, naturalețea, sinceritatea și
autenticitatea. Sloganul turistic „Discover the routes of life” îndeamnă vizitatorii să urmeze calea
spre noi descoperiri, să cunoască ospitalitatea, istoria, vinul, gastronomia și tradițiile
moldovenești.
Printre mesajele publicitare utilizate în această campanie de marketing al destinaţiei
turistice Moldova menţionăm:
“Vizitează Moldova
Locul misterios de intersectare a traseelor care au conturat Europa de-a lungul secolelor
Ţara oamenilor frumoşi, cu suflet mare, care te întâmpină cu un pahar de vin legendar şi
delicatese locale bogate în arome naturale
Şi care te invită să sărbătorim viaţa împreună”
Lansarea internațională a brandului turistic a avut loc începând cu 24.11.2014, prin
intermediul unei companii de comunicare pe postul TV Euronews, unde a fost plasat un spot
video de promovare a Moldovei turistice.
Reamintim că, în anul 2013, Lonely Planet a prezentat Moldova ca nr. 1 - cea mai
neexplorată destinație din Europa, acesta fiind sloganul primei campanii internaționale de
promovare a noului Brand Turistic.
Anual, Moldova este vizitată de cca. 2 milioane de străini, număr care va crește
semnificativ, odată cu asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aceasta fiind piața
țintă pentru oferta turistică a țării.16
Dacă noul brand turistic şi strategiile de promovare au consolidat poziţia Moldovei ca
destinaţie turistică, atunci o provocare de viitor rămâne a fi diversificarea atracţiilor, a serviciilor
şi produselor turistice cu care Moldova ar putea să concureze pe pieţele-ţintă şi să satisfacă
aşteptările turistului străin.
Proiectul USAID Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II)
2010-2015 ajută întreprinderile moldoveneşti din sectoarele-ţintă (confecţii, încălţăminte şi
accesorii, tehnologii informaţionale şi comunicaţii, turism şi vinificaţie) să-şi crească
competitivitatea prin sporirea productivităţii, intensificarea comerţului şi a investiţiilor, precum
şi prin eficientizarea dialogului public-privat pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri.

6. Concluzii

Oferta turistică a Moldovei a fost definită ca fiind una de nişă, prin turism vinicol,
gastronomic, rural, cultural şi de aventură. Pentru a atrage turişti în Republica Moldova trebuie
să le trezeşti interesul oamenilor, să le produci emoţii şi să le demonstrezi că această ţară are
valori, legende, istorie şi tradiţii unice. Pentru a construi o imagine şi o viziune de ţară şi a
îmbunătăţi percepţia Republicii Moldova în străinătate, au fost depuse eforturi conjugate de
promovare a acestei destinaţii în străinătate, antrenând diverse instrumente inovaţionale şi
creative, de la campanii digitale şi tururi de familiarizare până la evenimente organizate în

16
http://diez.md/2014/11/20/foto-a-fost-lansat-noul-brand-turistic-al-republicii-moldova/
diferite colţuri ale lumii. Este indicată conceperea unui catalog publicitar privind promovarea
obiectivelor turistice de interes major pentru expoziţiile internaţionale de turism.
Moldova are o oportunitate unică de a se conecta la circuitul internaţional de turism şi de
a creşte numărul turiştilor străini interesaţi de oferta de turism vinicol, gastronomic şi rural. Fiind
un sector de servicii, turismul contribuie la dezvoltarea economică a ţării prin industriile
interconectate, cum ar fi alimentaţie publică, transport, producere, precum şi la dezvoltarea
comunităţilor rurale.