Muzeul Guggenheim din New York a fost proiectat si executat (partial)

timp de 16 ani de (1943-1959) si este probabil capodopera lui cea mai

cunoscuta. Clădirea se ridică ca o spirală bej pe site-ul său de pe Fifth
Avenue, interiorul este similar cu interiorul unei scoici. Acest motiv
geometric unic a fost menit pentru a permite vizitatorilor să vizioneze cu
usurintă colectia Guggenheim de picturi prin luarea unui lift la nivelul de sus
si apoi sa vizioneze operele de artă mergand lent de sus in jos.

Spirala centrală are un etaj încorporat cu forme circulare si luminare

triunghiulare pentru a completa natura geometrică a structurii. Din păcate,
atunci când muzeul a fost finalizat, o serie de detalii importante din design-ul
original al lui Wright au fost ignorate, inclusiv dorinta sa ca interioarele sa fie
vopsite in alb. În plus, în prezent exponatele din muzeu sunt vizualizate de
jos in sus, pe pasarela curbata, mai degrabă decât de a fi vizionate de la
nivelul de sus.

1 Arhitectul si-a prezentat proiectul in fata fondatorului si a baronesei Hilda

Rebay care a devenit ulterior primul director al muzeului. Proiectul a fost apoi
publicat in 1944, dar executia lui a fost amanata din cauza celui de-al doilea
razboi mondial si din cauza mortii ctitorului. Constructia a inceput abia in
1956 si a fost incheiata in 1959. Mostenitorii fondatorului ar fi optat pentru
un aranjament clasic, avand spatii si galerii bine definite. Totusi existau, mai
ales in Statele Unite, cateva exceptii printre care Galeria de Arta Louis Kahu’s
Yale. In cele din urma a fost luata in consideratie o singura solutie pentru
prezentarea colectiei si anume cea propusa de Wright in proiectul initial.

2 La 21 octombrie 1959, la zece ani după moartea lui Guggenheim si la sase

luni după moartea lui Frank Lloyd Wright, muzeul si-a deschis portile pentru
public. Majoritatea criticilor au declansat instantaneu atacuri la adresa
arhitecturii folosite, în prezent este foarte apreciata si considerata o
capodopera. Unele dintre critici s-au axat pe faptul că aceasta clădire
eclipseaza lucrările de artă prezentate în interior si că este dificil să expui
intr-un mod corespunzător picturi la mică adâncime, in nise concave, care
inconjoara spirala centrală. Înainte de deschidere, douăzeci si unu de artisti
au semnat o scrisoare de protest legata de expunerea operelor lor într-un
asemenea spatiu. In scurt timp au regretat amarnic acest fapt.

3 Locul ales pentru inaltarea cladirii, desi aflat in cea mai buna zona a
orasului, nu era prea larg. Era inghesuit intre strazile East 88th si East 89th,
cu vedere spre Central Park, dar Wright a reusit sa impuna geometria
spiralei, amintind in acelasi timp de vechile zigurate. Construit din beton
armat, muzeul are 12 aripi structurate, facand legatura intre galeriile
 nivelurilor. Intrarile cu tavan jos si foaierele, de asemenea joase,
contrasteaza cu masa centrala iradianta si cu uriasul luminator din cupola.
Etajele nu sunt conventionale ci mai degraba o singura rampa spiralata cu
peretele inclinat, unde sunt expuse majoritatea exponatelor din colectiile
muzeului. In cele din urma cladirea a devenit o atractie prin ea insasi, fara a
mai socoti si minunatele opere din interior. Pentru a putea admira celebrele
creatii ale secolelor al XIX-lea si ale celui de al XX-lea vizitatorul urca pana in
varf cu ajutorul unui lift. De aici coboara pe rampa spiralata care se
incolaceste, alcatuind etajele.

4 Peretii inclinati au facut mai dificila initial expunerea tablourilor, dar in

urma lucrarilor, realizate in 1992 de arhitectii new-yorkezi ai firmei
„Gwathmey Siegel and Associates”, aceste dificultati au fost inlaturate. De
asemenea lucrari de data mai recenta, urmand in linii mari conceptul lui
Frank Lloyd Wright, au furnizat noi spatii aditionale, aducand muzeul la
standarde internationale. Constituind o veritabila atractie pentru vizitatori,
Muzeul Guggenheim din New York sta cu cinste alaturi de cele mai indraznete
opere ale secolului al XX-lea.

www.revistamagazin.ro/content/view/250/7/
1.
2.