EPR – VARIANTA 1

1. Materialul de placare ceramica intr-o restaurare metalo-ceramica:

a. Este preferabil sa aiba o grosime uniforma
b. Daca are grosime neuniforma, atuncidimensiunile mai mari trebuie asigurate in zonele
vizibile
c. Acopera o suprafata variabila, in functie de doleantele estetice ale pacientului
d. Asigura o anumita riiditate
e. Poate, la o grosime minima, sa asigure o estetica optima

2. Protezele fixe realizate de la canin la m2 sunt indicate :

a. Maxilar
b. Mandibula
c. Si la maxilar si la mandibula
d. Sunt solutii riscante la ambele maxilare
e. Sunt solutii ideale chiar daca toate celelalte conditii sunt favorabile

3. Care dintre proprietatile urmatoare nu caracterizeaza masele ceramice :

a. Rezistenta la intindere crescuta
b. Conductivitate termica scazuta
c. Rezistenta la compresie crescuta
d. Biocompatibilitate
e. Stabilitate dimensionala

4. Modelarea suprafetelor axiale ale restaurarilor protetice se bazeaza astazi pe teoria accesului
pentru igienizare. Precizati care din urmatoarele afirmatii nu respecta acest concept :
a. Este de preferat un modelaj in supracontur celui in infracontur, dpdv al sanatatii
parodontale
b. In modelarea contururilor supraf vestibulare si orale se va tine seama de arhitectura
tisulara si raporturile ocluzale cu antagonistii
c. Ambrazurile ocluzale se pot realiza ma mari decat cele naturale
d. Zonele de contact interdentar vor fi plasate pe linia ce uneste fosetele centrale
lateralilor, exxceptie fac molarii primi si secunzi maxilari
e. Dintii cu coroane lungi vor avea suprafete vestibulare si orale plane

5. Dintre cauzele aparente ale edentatiei partiale reduse face parte :

a. Incluzia totala
b. Bolile de focar
c. Afectiuni odontale
d. Afectiuni parodontale
e. Extractii in scop ortodontic
6. Cauza cea mai frecventa a fracturii componentei de placare a scheletului metalic se datoreaza :
a. Acumularii tensiunii produse de diferenta dintre coeficientii de dilatare termica
b. Realizarea incorecta a retentiilor
c. Lipsei de acoperire completa a componentei metalice
d. Deformarilor elastice excesive ale scheletului metalic
e. Bruxismul

7. Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face tinand cont de anumite criterii, cu
exceptia :
a. Toleranta la umiditate, umectabilitatea si caracteristicile reologice
b. Timpul de turnare al amprentei
c. Necesitatea realizarii succesive a mai multor modele exacte dupa aceeasi amprenta
d. Manipularea facila adaptata la cazul clinic
e. Biocompatibilitate

8. Grosimea minima a coronei integral ceramice pe suport de zirconiu poate fi :

a. 1,5 mm – fetele vestibulara si orala
b. 0,5mm – zona cervicala
c. 1,2 mm - fete vestibulara si orala
d. 1 mm - zona cervicala
e. 1,5 mm – fata ocluzala

9. Pentru o conformare optima a intermediarilor metalo-ceramici, nu este valabila urmatoarea

afirmatie :
a. Scheletul metalic va avea pe sectiune o inaltime de 4 mm
b. Latimea scheletului metalic va fi de minim 2 mm pe sectiune
c. Acelasi raspuns ca la pct b, dar valoarea necesara si suficienta este de 2 mm
d. Stratul de ceramica de pe fata inferioara a acestora trebuie sa fie gros, deoarece acolo
apare riscul de fractura
e. Grosimea ceramicii pe fata mucozala a intermediarilor trebuie sa fie de 2 mm

10. Pentru pastrarea vitalitatii dentare in cazul prepararii pentru coroane de invelis metalo-
ceramice, se recomanda
a. Slefuire cu racire cu aer
b. Stimularea neodentinogenezei
c. Protectia cu restaurari provizorii
d. Prepararea aplatizata a suprafetelor ocluzale
e. Respectarea curburilor cervico-ocluzale ale fetelor laterale
11. Pentru realizarea unei punti ceramice se poate folosi urmatorul tip de amprentare :
a. Amprenta segmentara in silicon de condensare
b. Amprenta globala in alginat
c. Amprenta unitara cu amprenta de situatie
d. Amprenta globala intr-un singur timp
e. Amprenta globala in silicon de aditie

12. Modelarea adecvata a ambrazurilor interproximale

a. Presupune realizarea unor deschideri lari, vestibular
b. Respecta spatiul necesar papilei interdentare
c. Favorizeaza aparitia unei hiperplazii a papilelor interdentare
d. Presupune realizarea unor deschideri lari, oral
e. Presupune realizarea unor deschideri lari, ocluzal

13. In zonele de curbura ale arcadei nu apare o tendita de basculare :

a. In urul axului ce uneste cei 2 dinti limitrofi
b. Dupa un ax perpendicular pe curbura arcadei
c. In raport de momentul de asculare care este egal cu distanta dintre pct cel mai
indepartat al arcadei de axul de rotatie si axul de rotatie
d. Invers proportional cu axul de rotatie de la periferia elementelor de sprijin
e. In raport cu momentul de rasturnare si momentul de stailozare

14. Materialele de amprenta se pot clasifica in

a. Rigide si semirigide ireversibile ( gutaperca, compounduri stents )
b. Elastice reversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilati )
c. Elastice ireversibile ( alginate, polieteri, polisulfuri )
d. Elastice reversibile ( hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice )
e. Rigide reversibile ( gipsuri, paste ZOE )
15. Din grupa materialelor elastice de amprenta nu face parte :
a. Hidrocoloizii reversibili
b. Materialele termoplastice
c. Hidrocoloizii ireversibili
d. Siliconii
e. Thiocauciucurile
16. Daca dintii pe care se agrega o punte dentara sunt toti vitali, atunci axul de insertie va fi stabilit
de :
a. Elementul de agregare mai dificil de realizat
b. Dintii distali
c. Dintii cu volum coronar mai mic- NUUUU
d. Dintii cu onlay
e. Prepararea cea mai complicata
17. Prepararea subtructurilor organice pentru protezarea fixa metalo-ceramica nu presupune
realizarea unei preparatii periferice de tip :
a. Conge sfert de cerc
 b. Conge sfert de elipsa
c. Chamfer
d. End-knife
e. Nici o varianta
18. Pt protearea restaurarilor ceramice ale pacientilor cu bruxism se recomanda :
a. Modificarea rapoartelor ocluzale si redistribuirea fortelor
b. Utilizarea gutierelor de relaxare musculara
c. Terapia miorelaxanta
d. Depistarea cauzei bruxismului
e. Utilizarea gutierelor de bruxism
19. Costurile restaurarilor ceramice sunt crescute deoarece :
a. Sunt necesare echipamente speciale datorita duritatii ceramicii
b. Manoperastomatologului este mult mai complexa
c. Etapele clinice sunt cu mult mai dificile decat in cazul restaurarilor metalice sau metalo-
compozite
d. Costul materialelor prime din care se realizeaza masele ceramice este foarte ridicat
e. Echipamentele de laborator sunt costisitoare
20. Puntea de colaj este o punte fixata prin :
a. Crosete
b. Insurubare
c. Frictiune
d. Imbricare
e. Adeziune
21. Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului de punte nu pot
determina :
a. Imbunatatirea functiei fizionomice
b. Scaderea insertiei parodontale
c. Retentia de alimente si placa bacteriana
d. Traumatismul direct al parodontiului marginal
e. Suprasolicitarea substructurilor organice
22. Plasarea subgingivala a marginilor restaurarii protetice este indicata
a. Cand leziunile coronare existente se extind subgingival
b. Cand marginea gingiei libere este groasa
c. In cazurile cu pungi parodontale adanci
d. In diferite dorme de parodontopatii marginale
e. In orice situatie
23. Rata de supravietuire a unei proteze fixe metalo-ceramice nu depinde de :
a. Ocluzie
b. Tehnologia utilizata in realizarea protezei
c. Nr intermediarilor
d. Gradul de implantare a dintilor
e. Grosimea ceramicii
f. Calitatea adeziunii dintre ceramica si metal
24. Pt realizarea unei punti ceramice, este necesara :
a. Montarea in ocluzor
b. Montarea in articulatorul semiprogramabil
c. O cheie in gips
d. Montarea in arc facial
e. Montarea in articulator cu valori medii

25. Scheletul metalic al coroanelor mixte nu poate fi obtinut prin :

a. Turnare
b. Galvanizare
c. Sinterizare
d. Ambutisare
e. Frezare

26. In evaluarea egalitatii etajelor fetei, metoda antropometrica de electie pt rasa caucaziana este :
a. Leonardo da Vinci
b. Boianov
c. Leonardo da Vinci modificata
d. Boianov modificata
e. Willis

27. Care dintre enunturile urmatoare despre coroanele metalo-ceramice (CMC) este adevarat :
a. Pentru CMC fixionomice e necesar un prag cu o latime de aproximativ 1,5 mm
b. CMC impun depulparea obligatorie a dintilor
c. Prepararea la colet pentru CMC este de tip end-knife
d. marginile prepararii pt CMC trebuie plasate subgingival
e. marginile CMC trebuie acoperite obligatoriu cu ceramica

28. Verificarea si adaptarea scheletului metalic al unei punti metalo-ceramice fizionomice are in
vedere urrmatoarele elemente :
a. Obtinerea unor contacte stabile in ocluzie
b. Existenta unor macroretentii suficiente
c. Grosime minima a capei metalice de 0,5 mm cervical
d. Existenta abrazurilor cervicale suficiente pt realizarea protectiei parodontale
e. Existenta unui contact ferm intre corpul de punte si creasta edentata

29. Prin metoda CAD_CAM nu se pot prelucra materiale de tipul :

a. Metalelor
b. Zirconiei
c. Acrilatelor
d. Rasinilor compozite
e. Ceramicilor sticloase
30. Atunci cand fr<fa, pentru echilibrarea ap conjunct, se recomanda :
a. Reducerea inaltimii si inclinarii pantelor cuspidiene dintilor antagonisiti
b. Ingustarea corpului de punte
c. Realizarea corpului de punte in subocluzie
d. Realizarea convexa a corpului de punte
e. Realizarea unei proteze partial mobile