Sunteți pe pagina 1din 7

In viata sociala a grupurilor apar deseori stari psihice difuze, generate de modul specific in care

oamenii interactioneaza unii cu altii. Unele stari pot fi consonante, insotite de emotii pozitive
si randament in activitate (individual si grupal), in timp ce altele sunt disonante, generatoare de
disconfort psihologic si de scaderea eficientei activitatii grupului respectiv. La nivel individual,
fenomenele subiective asociate concordantei sau discordantei au fost denumite disonanta
cognitiva, discordantele fiind resimţite în plan subiectiv prin disconfort psihic si confuzie.

Festinger a descris în termeni generali disonanţa ca pe o stare de disconfort psihic, arătând, că


“două elemente (psihice n.n.) sunt disonante dacă, pentru o raţiune sau alta, nu se potrivesc
împreună”. Aceeaşi idee, dar mai nuantată, a fost subliniata de Zlate (2000), care arata faptul
că între anumite structuri psihologice ale individului (cognitive, afective, comunicaţionale,
actionale) apar anumite nepotriviri, conflicte, contradictii, uneori ciocniri violente.
Consonanţa este considerată ca fiind o stare de echilibrare şi armonizare a elementelor
cognitive, afective, comunicationale si decizionale, ce se asociază cu stari afective pozitive. Cu
timpul, s-a constatat faptul că nu doar structurile cognitive sunt generatoare de disonanţă
psihică, ci şi procesele afective, astfel încât sintagma disonanţa cognitivo-afectivă a devenit
reprezentativa în cadrul cercetarii psiho-sociale.
Consonanţa, congruenţa, concordanţa, confortul, acordul psihologic intern, pe de-o parte, şi
disonanţa, incongruenţa, neconcordanţa, dezacordul, pe de altă parte, sunt două aspecte ale
aceluiasi fenomen psihologic cu efecte multiple planuri ale activităţii psihice.
Cercetarile fenomenului de disonanţa s-au concentrat in mod preferential asupra elementelor
cognitive şi afective ale vietii psihice si au acordat o atentie ceva mai redusa unor mecanisme
şi funcţii psihice care pot sa genereze disonanţa psihică. Dezacordul dintre stările psihice, sub
raportul relaţiilor de intercunoaştere, intercomunicare, a reaţiilor afectiv-simpatetice şi a celor
decizionale este de asemenea, generator de disonanţă psihică.
Deşi în literatura de specialitate problematica teoretică a disonanţei psihice se bucură de o
atentie constanta din partea specialiştilor, în planul metodologiei de cercetare a tipurilor şi
nivelului disonanţei psihosociale, instrumentele specifice (aparate, teste, probe, scale) sunt
relativ slab reprezentate. Interesul specalistilor pentru realizarea unei tehnici sau a unui
instrument psihologic care să măsoare disonanţa psihosocială este restrâns şi puţin prezent în
metodologia cercetării psiho-sociale.
In acest sens, Testul Disonanţei Psihosociale constituie o soluţie metodologică originală de
cercetare a disonanţei la nivelul grupurilor sociale mici. Cercetările pilot au demonstrat că
instrumentul este capabil să surprindă atat aspecte cantitative (magnitudinea disonantei), cat si
elemente calitative (sensul disonanţei) prezente in interacţiunile sociale din interiorul grupului.
Unul dintre putinele instrumente destinate masurarii disonanei cognitive este un chestionar
(DISS) elaborat de Cassel şi Chow (2002) ce contine 200 de itemi grupati in doua categorii:
internali si externali de factori:
a) Internali şi personali;
b) Externali si impersonali.
Deşi prezintă anumite asemănări metodologice cu testul sociometric, aplicarea testului
disonometric se deosebeşte fundamental de aceasta prin scop si procedură.
Astfel, o deosebire importantă dintre cele două teste, constă în faptul că disonometria ţine cont
de exprimarea tuturor preferinţelor şi respingerilor simultan, şi nu doar a primelor şi ultimelor
trei, coeficienţii de disonanţă indicând atât sensul distorsiunilor (pozitiv, neutru , sau negativ),
cât şi magnitudinea acestora. În cazul disonometriei subiectul evalueaza cognitiv, afectiv,
comunicaţional şi decizional toţi membrii grupului, în ordinea dorită, in timp ce in cazul
sociometriei se tine cont prepondent de dimensiunea afectiva.
Din perspectivă metodologică, ne punem problema tipului şi magnitudinii disonanţei,
precum şi a posibilităţii de cuantificare obiectivă prin intermediul unui test specific. În acest
sens, am considerat necesară utilizarea unui instrument care să ofere raspunsuri la următoarele
întrebări:
1. Cât de mari sunt dezacordurile psihologice interne şi interpersonale ale individului
intr-un grup social mic?
2. Care este nivelul magnitudinii disonantei (intra sau interpsihică) si ce efecte au
aceste diferenţe asupra persoanei în planul relaţiilor psihosociale?
3. Care dintre formele disonantei (afectivă, cognitivă, comunicaţională şi decizională)
indică cele mai multe probleme, atat la nivel individual, cat si la nivelul grupului
social?
Disonanta psihosociala constituie una dintre formele fenomenului de disonanta psihica, si se
refera la disconcordantele existente la un moment dat intre perceptiile si evaluarile pe care le
fac membrii unui grup social.
In lucrarea de fata, am avut in vedere urmatoarele forme de disonanta psihosociala:
- După sensul disonanţei (fig1.): consonanţă, disonantă pozitivă şi disonanţă
negativă;
- În funcţie de sursa generatoare de disonanţă psiho-socială, am calculat un indice al
disonanţei intrapsihice (subiective) şi unul al disonanţei interpsihice (reale,
obiective). Prin disonanţă intrapsihică înţelegem dezacordul intern, subiectiv,
intraindividual, între elementele de interapreciere, iar prin disonanţa interpsihică
(interpersonala) ne referim la disonanta existenta intre 2 subiecti din cadrul aceluiasi
grup social ce desemnează dezacordul extern, obiectiv, existent între preferinţele
manifestate de indivizii aceluiasi grup.

Negative (-) Positive (+)


dissonance CONSONANCE dissonance

Fig.1. Forme ale disonantei psihice în functie de sensul dezacordului.

- După natura elementului psihic aflat în relaţie de disonanţă sau de consonanţă se pot
distinge: disonanţă afectivă, cognitivă, disonanta in comunicare, disonanta
decizională.
- În funcţie de numărul persoanelor care interacţionează, disonanta se poate remarca
la nivelurile: individual, interpersonal, grupal si intergrupal.

1. Method

Objectives: elaborarea testului si aplicarea la grupuri mic, elaborarea disonomatricilor


individuale şi grupale, stabilirea unui algoritm de calcul pentru diferitele forme de disonanta
psihosocială, evidentierea indicatorilor disonometrici, eveidentierea raportului dintre disonanta
individuala si cea interpersonala, realizarea disonogramelor individuale şi psihosociale
(reprezentări grafice a disonanței psihosociale), prezentarea unui studiu de caz.

Participants:
The research was first conducted starting with year 1998 and continued through 2005 at the
University of Bucharest. For this research, I conducted the study with a group of 9 members in
the 1st year at Psychology cu varste cuprinse intre 19 si 23 de ani
Hypothesis: in a small social group, interpsychic dissonance is signficantly greater than
intrapsychic dissonance.

Procedura
Instructajul constă în formularea unor întrebări specifice, adaptate domeniului de investigatie
psihologică, în funcţie de patru criterii: cognitiv, afectiv, comunicaţional şi decizional.
Instructajul poate fi adaptat în funcţie de contextul social în care se defăşoară cercetarea. Într-
un fel vor fi formulate întrebările ce vizează o investigatie realizată la nivelul unui grup de

Aplicarea testului disonanţei psihice s-a realizat frontal și a constat în exprimarea preferinţelor
subiecţilor pentru fiecare dintre membri grupului în funcţie de patru criterii: cognitiv, afectiv,
comunicaţional şi decizional, în vederea relevării urmatoarelor aspecte:
- Natura relaţiilor sociale percepute de catre subiect in privinta viţii de grup;
- Obiectivarea relaţiilor interpersonale existente obiectiv în grupul de referinţă pentru
criteriile anterior mentionat.
Exprimarea preferinţelor a fost însoţită de precizarea scorurilor asteptate din partea celorlalti
membri ai grupului pentru fiecare din cele patru criterii. Comparatiile efectuate au vizat:
- Sorurile reale (acrodate de catre membri grupului);
- Scorurile pe care subiectul a presupus ca ii sunt acordate de catre membri grupului;
astfel, a fot posibila determinarea nivelului de disonanţă (respectiv de consonanţă)
intrapsihică şi interpsihică.

Aplicarea testului disonanţei psihice s-a realizat frontal a constat în exprimarea preferinţelor
subiecţilor pentru fiecare dintre membri grupului în funcţie de patru criterii: cognitiv, afectiv,
comunicaţional şi decizional în vederea relevării naturii relaţiilor sociale existente din mintea
subiectului despre viaţa de grup, pe de-o parte, şi obiectivarea relaţiilor interpersonale existente
obiectiv în grupul de referinţă pentru aceleaşi criterii. Exprimarea preferinţelor a fost însoţită
de precizarea scorului asteptate din partea celorlalti membri ai grupului pentru cele patru
criterii. Comparatia cu scorurile reale (cele acrodate de catre membri grupului) a facut posibil
determinarea nivelului de disonanţă(respectiv de consonanţă) intra psihică şi interpsihică.
Urmatoarele etape de lucru au fost: elaborarea disonomatricilor individuale si grupale,
calcularea indicilor disonantei psihice interpersonale si grupale, schitarea disonogramelor si
realizarea comparatiilor in functie de scopul psihodiagnostic.

Scorare
Datorită faptului că sursele disonanţei psihice pot fi atât intrapsihice, cât şi interpsihice, am
calculat indicatorii disonometrici corespunzători la nivel individual şi psihosocial cu ajutorul
unor formule pe care le redam mai jos.
Pentru calcularea indicatorului disonantei afective intrapsihice, la nivelul unui grup social mic,
se poate utiliza o formula:

∑𝑛𝑖=1|𝑑𝑖|
𝐷𝑖𝑠𝑜𝑛𝑎𝑛𝑡𝑎 𝐴𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 =
𝑁

unde,
N = numarul membrilor din grupul de referinta,
di = diferența (in modul) dintre scorurile acordate si cele pe care subiectii considera ca
le-ar fi primit de la fiecare dintre membrii grupului.

Pentru disonanta interpsihica, vom folosi litera D, dupa cum urmeaza


∑𝑛𝑖=1|𝐷𝑖|
𝐷𝑖𝑠𝑜𝑛𝑎𝑛𝑡𝑎 𝐴𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 =
𝑁

Indicatorii calculați reflecta atat sensul distorsiunilor, cat si intensitatea lor.


Au fost înregistrate frecvențele absolute ale valorilor pozitive, negative şi nule. Acestea
indica sensul disonanței psihosociale, astfel:
- Valorile nule semnifică absența disonanței,
- Valorile negative – disonanţa negativă
- Valorile pozitive – disonanța pozitivă.
Pentru a măsura nivelul disonantei psihosociale pentru fiecare criteriu in parte, vom calcula
suma dintre disonanta intrapsihica si cea interpsihica la nivel de grup:

∑𝑛𝑖=1|𝐷𝑖 + 𝐷𝑗|
𝐷𝑖𝑠𝑜𝑛𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎 (𝑐𝑟𝑖𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖) =
𝑁

La nivel individual au fost calculați următorii indicatori ai disonanței psihosociale:


- Scorul total al disonantei intrapsihice,
- Scorul disonanţei în funcţie de criteriile: cognitiv, afectiv, comunicational si
decizional,
- Sensul disonantei (-/0/+) pentru fiecare criteriu,
- Scorul total al disonantei interpsihice,
- Diferenta dintre disonanta intrapsihica si cea interpsihica.
La nivel interpersonal au fost inregistrate valorile disonanta interpersonale (intra si
interpsihică) existenta intre 2 membri ai aceluiasi grup.
La nivelul intregului grup:
- Nivelul disonantei (intra si interpsihica) pentru cele patru dimensiuni:cognitiv,
afectiv, comunicational, decizional;
- Nivelul disonantei (intra si interpsihice) si diferenţa dintre totalul disonanţei
intrapsihice si cea interpsihica.

2. Results and discutions

Deşi cerecetarea de faţa are un caracter explorator, am procedat la testarea ipotezei


menţionate la punctul 2.2.
Astfel, am comparat media disonanţei intrapsihice (m1=39.7) cu media disonanţei
interpsihice (m2=60.44), iar diferenţa este seminificativă (t =2.72, p<0.023).
Ipoteza cercetarii se confirmă, disonanţa intrapsihică este mai mică decât disonanţa
interpsihică. Acest fapt se confirmă şi la nivelul criteriului afectiv: disonanta afectivă
intrapsihică (m1= 10.33) este semnificativ mai mică decât cea interpsihică (m = 16.22), t = 3.02,
p<0.016.
Daca la nivel general, ipoteza este confirmată, la nivelul criteriului decizional, ipoteza nu
poate fi susţinută, deoarece nu există diferenţe semnificative între cele doua tipuri de disonanţă
(m1=18.4; m2 = 18.2), iar t= 0.9, p>o.o5.

3. Studiu de caz
Prezentăm într-un tabel sinoptic rezultatele obtinute la grup de 9 studenti. In tabelul nr 1 se
pot observa în tabelul nr. 1 scorurile disonanţei psihosociale intrapsihice pentru fiecare student
în parte, pentru toate criteriile (sume pe orizontală) şi pentru fiecare criteriu în parte (sume pe
verticală).
Table 1. Valorile disonanţei intrapsihice (Di)

No. Subjects
Cognitive Afective Comunicatio Decisional Sum/
dissonance dissonance n dissonance dissonance subject
1. D.E. 3 7 4 8 22
2. N.M. 0 4 2 10 16
3. F.A. 8 2 4 4 18
4. B.D. 2 10 8 28 48
5. M.M.Y 10 18 6 26 60
6. D.O. 4 14 6 30 54
7. H.B.X 10 16 8 22 56
8. A.A. 6 10 6 16 38
9. J.C.Z 8 12 4 22 46
Sum/type of Di.cog.=51 Di.af.=93 Di.com.=48 Di.dec.=16 Di total=
dissonance 6 358

La nivelul intregului grup, nivelul disonanţei intrapsihce este Di=358 sau m=39.7 (prin
împărţire la numărul de membri ai grupului) dacă dorim s-o comparăm cu alte grupuri care au
un număr diferit de membri.

Table 2. Valorile disonantei interpsihice (Dj)

No. Subjects Cognitive Afective Comunicatio Decisional Sum per


dissonance dissonance n dissonance dissonance subject
1 D.E. 13 14 12 12 51
2 N.M. 17 20 22 18 77
3 F.A. 6 11 5 15 37
4 B.D. 16 16 18 18 68
5 M.M.Y 19 22 18 23 82
6 D.O. 14 13 11 14 52
7 H.B.X 17 25 18 22 82
8 A.A. 10 6 3 16 35
9 J.C.Z 17 19 29 26 91
Sum per type of Dj.cog.=12 Dj.af.=146 Dj.com.=136 Dj Dj total =
dissonance 9 dec.=164 575

În tabelul nr. 2 putem identifica, la acelasi grup, valorile coeficientilor disonantei


psihosociale pentru forma interpsihică (Dj).
Comparand valorile disonantei, totale si per criterii, observam ca valorile sunt mult mai
mari fata de cele ale disoantei intrapsihice(Di), cu o singura exceptie reprezentata de
rezultatele obtinute pentru criteriul decizie.
Cognitive
25
20
15
10
5
Decisional 0 Affective

Comunicati
onal

Fig. 2. The dissonogram of subject HBX (F), 19 years old.


(The dotted line represents the level of interpsychological dissonance)

Putem afla nivelul disonaţei atât la nivel de grup, cât şi la nivel individual.Astfel, în
fig.2, putem observa disonograma (reprezentarea grafică a scorurilor obţinute)
subiectului HBX pe cele patru dimensiuni.

4. Conclusions

Aparitia si promovarea testului disonantei psihosociale, un test aflat in curs de validare,


reprezinta o noutate in peisajul instrumentelor de cercetare a relatiilor psihosociale la nivelul
grupurilor mici. Instrumentul a fost creat pentru a putea fi utilizat in mod flexibil in contexte
tematice diferite prin adaptarea instructajului la specificul tipului de activitate, la caracteristicile
grupului social, etc.
Testul Disonanţei Psihosociale prezintă avantaje importante în activitatea de cercetare şi
optimizare în a relaţiilor din grupurile mici:
- Ofera o baza obiectiva de cunoastere a disonantei psihosociale la nivelul grupurilor mici
in vederea realizarii interventiilor de specialitate in diferitele organizatii;
- Prin intermediul analizei de regresie uni si multivariata devine posibilă realizarea de
predictii privind modul in care subiectii vor evolua pe coordonatele vieţii de grup social.
- Permite realizarea unei serii de comparatii deosebit de utile psihologului: intre doi
subiecti din acelasi grup, dintre doi membri care fac parte din doua grupuri diferite
numeric, pentru acelasi criterii sau pentru toate criteriile.
Disonanta psihosociala este mai mare la criteriul decizie decat la celelalte.
Disonanţa interpsihică este seminifcativ mai mare decât cea interpsihică; acest fapt se
datoreaza posibilităţii de control si mecanismelor de apărare individuale precum şi tendinţei
firesti de a reduce disconfortul psihologic.
a) Cu cat grupul are o vechime mai mare, cu atat nivelul disonantei tinde sa scada;
b) Noii sositi intr-un grup deja structurat, prezinta un nivel de disonanta semnificativ mai
mare decat cel al membrilor grupului.
Cercetarea experimentală ar putea să evidenţieze rolul unor factori cu acţiune sistematică
asupra fenomenului disonanţei psihosociale. Astfel, dinamica disonanţei la nivel psihosocial
poate fi evidenţiată prin proiectarea unui design experimental, de tipul within subjects pentru
determinarea nivelului disonanţei psihosociale înainte şi după intervenția de tip ameliorativ la
grupurile sociale cu probleme în relaţiile de intercunoaştere, intercomunicare, decizionale, etc.
De asemenea, pot fi evidenţiaţi o serie de factori (variabile independente): statutul social al
membrilor grupului, mărimea grupului, istoria grupului social, poziţia în structura
organizaţiei,etc. care pot influenţa nivelul disonanţei psihosociale.
Toate aceste demersuri au ca finalitate elaborarea unor modele de intervenție pentru
reducerea nivelului de disonanta in grupurile sociale mici, pentru optimizarea relațiilor
psihosociale dintre membri grupului.

References

Fedele, M. (2015). The enterprise and its relationship with the financial system in view of the innovative
methods of capitalization: A literature review. International Business Research, 8(5), 146-161.
Liu, X. K., Wright, A. M., & Wu, Y. (2015). Managers' unethical fraudulent financial reporting: The
effect of control strength and control framing. Journal of Business Ethics, 129(2), 295-310.
doi:http://dx.doi.org/10.1007/s10551-014-2156-1
Mânzat,I.(2000). Psihologie sinergetică, Bucuresti: Editura ProHumanitate.
Ruiz, P., Martinez, R., Rodrigo, J., & Diaz, C. (2015). Level of coherence among ethics program
components and its impact on ethical intent. Journal of Business Ethics, 128(4), 725-742.
doi:http://dx.doi.org/10.1007/s10551-014-2064-4
Totman, J., Pistrang, N., Smith, S., Hennessey, S., & Martin, J. (2015). 'You only have one chance to
get it right': A qualitative study of relatives' experiences of caring at home for a family member
with terminal cancer. Palliative Medicine, 29(6), 496-507.
doi:http://dx.doi.org/10.1177/0269216314566840
Mullinix, K. J. (2015). Presidential debates, partisan motivations, and political interest. Presidential
Studies Quarterly, 45(2), 270-288.
Zlate,M.(2000). Introducre in psihologie, Iasi: Editura Polirom