Terra - Elemente de Geografie Fizică. Fişe de Lucru Pentru Clasa V-A, I. Mărculeț, Voluntari, 2018 PDF

Şcoala Gimnazială Discovery
IOAN MĂRCULEŢ
TERRA
ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ
Fişe de lucru pentru clasa a V-a

ISBN 978-973-0-26199-8
Voluntari
2018
Ș c o a l a G i m n a z i a l ă D i s c o v e r y
IOAN MĂRCULEŢ
TERRA
ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ

(pentru uz intern)
ISBN 978-973-0-26199-8
UTILIZATOR
Nume .............................................................................
Prenume ........................................................................
ISBN
Voluntari
2018
Terra – elemente de geografie fizică. Fişe de lucru pentru clasa a V-a, Ioan Mărculeţ, ISBN 978-973-0-26199-8, Voluntari, 2018.
1
ŞCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY

www.ScoalaDiscovery.ro
Pipera – Str. Drumul Potcoavei, 100
Tel. 0212690036
scoaladiscovery@yahoo.com
Ioan Mărculeţ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei.
Studiu geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011,
publicată în 2013) și profesor gradul I la Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București – este
autorul sau coautorul a peste 45 cărți, broșuri şi caiete (studii de specialitate, monografii,
enciclopedii, dicționare, cărți şi auxiliare școlare etc.) și a publicat, singur sau în colaborare,
peste 200 de studii de geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia
populației și așezărilor, geografie economică, geografie culturală, geografie politică și
geopolitică), istorie și sociologie, precum și peste 150 de articole de popularizare și cu
caracter școlar.
Redactare şi tehnoredactare: prof. Ioan MĂRCULEŢ

Prefaţă: prof. dr. Cristina PETRE-GHIŢĂ
Fiicei mele, Cristiana-Gabriela.
Fişele au fost elaborate în scopul lucrului cu manualul, textele şi cerinţele din

conţinuturi fiind realizate pe baza manualului publicat la Editura Aramis
(autori: Manuela Popescu şi Ioan Mărculeţ).
ISBN 978-973-0-26199-8
Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai cu

acordul scris al autorului şi al Şcolii Gimnaziale Discovery.
Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
scoaladiscovery@yahoo.com
2
CUPRINS
Prefaţă (Prof. dr. Cristina Petre-Ghiţă)……………………………………………………………………………………….4

Terra – O planetă a Universului............................................................................................................................5
Universul – Aspecte generale.............................................................................................................................................5
Sistemul Solar...........................................................................................................................................................................7
Terra – O planetă a Sistemului Solar...............................................................................................................................9
Terra – O planetă în mişcare...............................................................................................................................12
Coordonatele geografice....................................................................................................................................................12
Mişcarea de rotaţie a Pământului..................................................................................................................................14
Mişcarea de revoluţie a Pământului.............................................................................................................................16
Globul geografic şi harta....................................................................................................................................................19
Orientarea în spaţiul terestru.........................................................................................................................................22
Terra – O planetă în transformare. Litosfera.................................................................................................24
Alcătuirea internă a Pământului....................................................................................................................................24
Vulcanii şi cutremurele......................................................................................................................................................26
Relieful continentelor.........................................................................................................................................................28
Relieful oceanelor.................................................................................................................................................................30
Relieful orizontului local...................................................................................................................................................32
Terra – O planetă în transformare. Atmosfera..............................................................................................34
Atmosfera – Caracteristici şi importanţă...................................................................................................................34
Elemente şi fenomene meteorologice.........................................................................................................................36
Vremea şi clima.....................................................................................................................................................................38
Zonele de climă şi importanţa climei...........................................................................................................................41
Terra – O planetă în transformare. Hidrosfera..............................................................................................44
Hidrosfera – Caracteristici şi importanţă...................................................................................................................44
Oceanul Planetar...................................................................................................................................................................46
Apele subterane şi apele curgătoare............................................................................................................................49
Apele stătătoare şi gheţarii..............................................................................................................................................51
Apele din orizontul local....................................................................................................................................................53
Terra – O planetă în transformare. Biosfera şi solurile..............................................................................55
Biosfera şi solurile – Caracteristici şi importanţă..................................................................................................55
Plantele şi animalele – Repartiţia lor geografică....................................................................................................57
Solul – Resursă de viaţă.....................................................................................................................................................59
Protecţia plantelor şi a animalelor................................................................................................................................61
Zonele naturale ale Terrei...................................................................................................................................63
Zonele naturale ale Terrei................................................................................................................................................63
Anexă...........................................................................................................................................................................67
Calendarul evenimentelor ecologice............................................................................................................................67
3
PREFAŢĂ
Lucrarea „Terra. Elemente de geografie fizică – fișe de lucru pentru clasa a V-a”,
semnată de prof. dr. Ioan Mărculeț, reprezintă un suport modern de învățare și evaluare
întocmit profesionist și relevant pentru organizarea și evaluarea instruirii. Caietul este
elaborat în conformitate cu sugestiile metodologice din programa școlară pentru clasa a V-a
(aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017). Cele 27 de fișe de lucru au fost elaborate în
scopul lucrului cu manualul, textele și cerințele din conținuturi fiind realizate pe baza
manualului publicat de Editura Aramis (autori: Manuela Popescu și Ioan Mărculeț) și aprobat
prin OMEN 5625/03.10.2017.
Materialele ce formează lucrarea au fost structurate astfel încât să fie utile în munca
independentă a elevilor de învățare sau de consolidare a cunoștințelor. Utilizarea caietului
facilitează activitățile desfășurate de profesor și elevi pentru dezvoltarea, dobândirea și
formarea competențelor din programa școlară, permițând înțelegerea (citim-scriem-învățăm,
vocabular), consolidarea, recapitularea și aprofundarea conținuturilor (repetăm-exersăm-
aprofundăm), extinderea conținuturilor (lectură, vreau să știu mai mult). În felul acesta se
asigură un transfer al conținuturilor la modul original și atractiv pentru elevi. De asemenea
remarcăm accentul pus pe elementele cu valențe practic-aplicative, aspecte sugerate prin
programa școlară la fiecare unitate de învățare.
Fișele de lucru conțin activități, exerciții și teme care fac referire la viața cotidiană, la
spațiul imediat înconjurător (localitate, unitate administrativă, unitate de relief), scopul fiind
ca elevii să înțeleagă mai bine importanța acestor informații și aplicabilitatea lor în viața de zi
cu zi. Lucrarea prezintă o valoare însemnată pentru profesorii și elevii din Județul Ilfov.
Apreciem în acest sens fișele de lucru care fac referire la Relieful orizontului local (al localității,
al județului, al Câmpiei Române și al subunităților de relief) sau la Vremea și clima (unde au
fost prezentate date cantitative de la stații meteorologice aflate pe teritoriul județul Ilfov).
Activitățile de învățare solicită atât lucrul individual dar și în echipă al elevilor în vederea
îndeplinirii unor roluri specifice sau pentru cooperare în vederea realizării sarcinilor de lucru
și dezvoltarea capacității de comunicare. De asemenea, suportul ofertat este variat (grafice,
imagini, hărți, scheme) contribuind la formularea clară, completă și corectă a cerințelor
activităților propuse.
În concluzie, afirmăm faptul că prezenta lucrare va contribui în mod cert la sporirea
calității procesului educațional, în general, la învățarea elementelor de geografie fizică ale
Terrei, în special. Există o perfectă corelare între activitățile de învățare și conținutul
manualului. Se acordă o atenție sporită formării unor cunoștințe elementare de geografie,
bazate pe observarea directă sau indirectă a realității înconjurătoare, a proceselor și
fenomenelor din orizontul apropiat sau mai îndepărtat.
Apreciem lucrarea domnului profesor dr. Ioan Mărculeț ca fiind de un real folos pentru
profesori, dar mai ales pentru elevii clasei a V-a, în vederea dezvoltării unor elemente
introductive de științe parcurse în clasa a III-a și a IV-a și de geografie parcurse în clasa a IV-a.
Mulțumiri conducerii Școlii Gimnaziale Discovery pentru sprijinul oferit în a concretiza și
această iniţiativă a colegului nostru, domnul profesor Mărculeț. Dorim mult succes elevilor în
cunoașterea și aprofundarea elementelor de geografie fizică ale orizontului local și îndepărtat,
ale Terrei!
Prof. dr. Cristina PETRE-GHIŢĂ

Inspectoratul Școlar Judeţean Ilfov
4
Terra – O planetă a Universului
Fişa de lucru: UNIVERSUL – ASPECTE GENERALE

Data: ........................
 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 8) şi răspunde la următoarele întrebări:
 Ce este Universul sau Cosmosul?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Când şi cum s-a format Universul?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Ce sunt stelele?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 1, 3, 5 şi 6 de la paginile 8 şi 9.
 Exerciţiul 1:
R..............................................................................................................................................................
 Exerciţiul 3:
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Exerciţiul 5:
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Exerciţiul 6:
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........

 Ce sunt constelaţiile?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Câte constelaţii sunt pe bolta cerească?
R...............................................................................................................................................................
 De ce este importantă Steaua Polară?
R...............................................................................................................................................................
5

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiul 3 de la pagina 9.
Constelaţii cu nume de…

…obiecte …animale …personaje mitologice

 Ce sunt galaxiile şi, după formă, de câte tipuri sunt?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Cum se numeşte galaxia în care se află Pământul şi ce formă are?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 1b şi 2 de la pagina 10.
 Exerciţiul 1b:
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
 Exerciţiul 2:
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
 TEMĂ
 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile: 1 şi 2 (pag. 9) şi 3 (pag. 10).
 Exerciţiul 1 (pag. 9):
R..............................................................................................................................................................
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
….............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
6
Fişa de lucru: SISTEMUL SOLAR

Data: ........................
Sistemul Solar este un ansamblu alcătuit din: ………………………………………………………….....

………………………………………………………………………………………….......................................................................

 Citeşte textul din manual referitor la Soare („REŢINE!”, pag. 11) şi rezolvă exerciţiul 3.
 R............................................................................................................................................................
 R............................................................................................................................................................
 R............................................................................................................................................................
 R............................................................................................................................................................
 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 12) şi scrie în fişa de lucru:
 Ce sunt planetele.
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Numărul planetelor din Sistemul Solar.
R...............................................................................................................................................................

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 1, 2 şi 3, 5 de la pagina 12.
 Exerciţiul 1:
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Exerciţiul 2:
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
 Exerciţiul 3:
R..............................................................................................................................................................

 Ce sunt sateliţii?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Ce sunt asteroizii?
R...............................................................................................................................................................
7
..................................................................................................................................................…...........
 Ce sunt cometele?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Ce sunt meteoriţii?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........

 a) R.......................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
 b)
 TEMĂ
 „Clubul micilor geografi” (pag. 13).
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
….............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
….............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
….............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
….............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
….............................................................................................................................................................
8
Fişa de lucru: TERRA – O PLANETĂ A SISTEMULUI SOLAR

Data: ........................
Terra s-a format în urmă cu 4,5 miliarde de ani şi are o suprafaţă de 510 milioane km2.
 Ce formă are Pământul?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Cine a demonstrat sfericitatea Pământului şi cum?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 2 şi 3 de la pagina 14.
 Exerciţiul 2:
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Exerciţiul 3:
R..............................................................................................................................................................
Gravitaţia reprezintă forţa de atracţie pe care o exercită Terra asupra corpurilor situate în
apropierea şi la suprafaţa sa.

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, din partea superioară a pag. 15) şi
completează graficul de mai jos:

 Exerciţiul 4:
A. R.........................................................................................................................................................
C. R..........................................................................................................................................…...........
 Exerciţiul 5:
a. R..........................................................................................................................................................
b. R..........................................................................................................................................................
9

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, din partea inferioară a pag. 15) şi rezolvă
următoarele sarcini de lucru:
 Precizează ce tip de corp ceresc este Luna.
R...............................................................................................................................................................
 Completaţi graficul de mai jos cu principalele caracteristici ale Lunii.

 Citeşte textul referitor la fazele Lunii și rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiul 7 de la
pagina 16.
 Exerciţiul 7:
a) În care faze Luna:  nu se vede pe cer .........................................................................................
 se vede doar pe jumătate ..................................................................................................…...........
 se vede în întregime ..........................................................................................................…...........
b) În care faze ale Lunii cerul nopții este:  neluminat ..................................................................
 mai slab luminat ...............................................................................................................................
 mai bine luminat ..............................................................................................................................

 Ce sunt eclipsele?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Care sunt corpurile cereşti care prin aliniere formează eclipsele de Lună şi de Soare?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........

 Exerciţiul 8:
R..............................................................................................................................................................
10
..................................................................................................................................................…...........
 TEMĂ
 „Clubul micilor geografi” (pag. 16).
 LECTURĂ
Navigatorul Fernando Magellan, născut în anul 1480, în Sabrosa (Portugalia), a fost conducătorul primei expediţii
care a înconjurat Pământul.
În septembrie 1516, Magellan se stabileşte în Sevilla şi intră în slujba coroanei spaniole, iar la 20 septembrie 1519,
părăseşte coasta Peninsulei Iberice în fruntea a cinci corăbii – „Trinidad”, vasul-amiral, „San Antonio”, „Concepción”,
„Victoria” şi „Santiago” – şi a 231 de marinari (spanioli, portughezi, italieni, francezi, germani ş.a.).
Scopul călătoriei a fost descoperirea unei treceri prin continentul american pentru a ajunge în Insulele Moluce, „patria
aromatelor” (mirodeniilor).
După numeroase peripeţii, pierderea unor corăbii şi chiar o revoltă, expediţia descoperă „canalul” de trecere în
partea sudică a Americii de Sud. Strâmtoarea, numită mai târziu „Strâmtoarea lui Magellan”, a fost parcursă în trei
săptămâni, la 28 noiembrie 1520 cele trei corăbii rămase pătrunzând în apele oceanului pe care-l numesc Pacific*.
După mai multe luni, bolnavi şi înfometaţi, călătorii europeni traversează Oceanul Pacific, pe direcţia sud-est–nord-
vest, şi ajung în Insulele Filipine. La 27 aprilie 1521, Fernando Magellan moare într-o ciocnire cu băştinaşii din Insula
Mactan (Matan), aparţinând Arhipelagului Filipine, în apropiere de Cebu.
După alte peripeţii, din întreaga expediţie, o singură corabie („Victoria”), cu 18 oameni, ajunge în Spania, la 6
septembrie 1522.
Despre fascinanta călătorie a lui Fernando Magellan a scris italianul Antonio Pigafetta, în jurnalul său.
Călătoria lui Fernando Magellan
*
A fost numit Pacific datorită faptului că în tot timpul traversării a fost doar vreme frumoasă.
11
Terra – O planetă în mişcare
Fişa de lucru: COORDONATELE GEOGRAFICE

Data: ........................
Pentru a se putea orienta în spaţiul terestru, oamenii au căutat diferite repere în funcţie
de care să stabilească poziţia geografică a unor locuri şi distanţele dintre acestea.
 Citeşte textul din manual de la pagina 22 şi răspunde la următoarele întrebări:
 Ce sunt paralelele?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Ce este Ecuatorul şi cu câte grade este notat?
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
Ecuatorul împarte Globul în două emisfere: nordică şi sudică.
 Ce sunt polii?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Ce sunt meridianele?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
Primul meridian (0), împreună cu cel opus (de 180), formează un cerc care împarte
Globul în două emisfere: estică şi vestică.

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 1, 3, 6 şi 7 de la pagina 23.
 Exerciţiul 1: R.
.................................... au aceeaşi lungime. .................................... sunt inegale.
.................................... se micşorează spre poli. .................................... sunt semicercuri.
 Exerciţiul 3:
R..............................................................................................................................................................
 Exerciţiul 6:
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
1. .................................................................. 2. ..................................................................
3. .................................................................. 4. ..................................................................
5. .................................................................. 6. ..................................................................
7. .................................................................. 8. ..................................................................
12

 Citeşte textul din manual de la pagina 23 şi răspunde la următoarele întrebări:
 Care sunt coordonatele geografice?
R...............................................................................................................................................................
 Ce este latitudinea?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Ce este longitudinea?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........

 Pe baza cunoștințelor acumulate, completează schița de mai jos.

 a. R.
Oraş Latitudine Longitudine
Cairo 30o lat N 30o long E
Sankt Petersburg
Durban
New Orleans
Shanghai
 b. R.......................................................................................................................................................
 c. R.........................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
 TEMĂ
 Exerciţiile 4 şi 5 (pag. 23).
Exerciţiul :
...............................................................................................................................................................
Exerciţiul :
Ţări traversate de Ecuator: ......................................................................................................…...........
….............................................................................................................................................................
Ţări traversate de primul meridian: .........................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
13
Fişa de lucru: MIŞCAREA DE ROTAŢIE A PĂMÂNTULUI

Data: ........................
Pământul efectuează două mişcări:

1. o mişcare de rotaţie, în jurul propriei axe;
2. o mişcare de revoluţie, în jurul Soarelui.
☼ Cu ajutorul figurii 1 („Mişcarea de rotaţie a Pământului”) din manual (pag. 25),
rezolvaţi oral cerinţele de la rubrica „DESCOPERĂ!”.

 Care este direcţia de rotaţie a Pământului în jurul axei sale?
R...............................................................................................................................................................
 În cât timp se efectuează o mişcare de rotaţie completă?
R..............................................................................................................................................................
 Ce sunt polii?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Care sunt consecinţele mişcării de rotaţie? Completaţi graficul de mai jos.

 Rezolvaţi oral exerciţiul 2 de la pagina 25.
R...............................................................................................................................................................

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 26) referitor la variaţia orei pe Glob şi
răspunde la următoarele întrebări:
 Câte fusuri orare sunt pe Glob?
R...............................................................................................................................................................
14
 Câte grade are un fus orar?

R..............................................................................................................................................................
 Care este meridianul considerat linia de schimbare a datei?
R...............................................................................................................................................................

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiul 4 de la pagina 26 şi exerciţiul 5 de la pagina 27.
 Exerciţiul 4:
 a) R.......................................................................................................................................................
 b) R.......................................................................................................................................................
 c) R.......................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
 Exerciţiul 5:
R.
Eu ştiu că nu este adevărat pentru că ..............................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
 VREAU SĂ ŞTIU MAI MULT!

Datorită mişcării de rotaţie, corpurile aflate în mişcare pe suprafaţa terestră sunt
deviate spre dreapta în emisfera nordică şi spre stânga în emisfera sudică.
Acest fenomen este vizibil în cazul direcţiilor vânturilor permanente şi curenţilor
oceanici.
 Observă direcţiile vânturilor permanente (fig. 4, pag. 74, din manual).

 Observă direcţiile curenților oceanici din Oceanul Atlantic (fig. 5, pag. 93, din
manual).
 TEMĂ
 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiul 6 (pag. 27).
a) R.........................................................................................................................................................
b) R.........................................................................................................................................................
c) R.........................................................................................................................................................
d) R.........................................................................................................................................................
15
Fişa de lucru: MIŞCAREA DE REVOLUŢIE A PĂMÂNTULUI

Data: ........................
Mişcare de revoluţie reprezintă deplasarea Pământului în jurul Soarelui pe o orbită

ovală.

 Pe ce direcţie se efectuează mişcarea de revoluţie a Pământului?
R...............................................................................................................................................................
 Cu ce viteză se deplasează Terra în jurul Soarelui?
R...............................................................................................................................................................
 În cât timp Terra realizează o mişcare de revoluţie completă?
R...............................................................................................................................................................
 Ce este anul bisect?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
Urmările mişcării de revoluţie a Pământului sunt:

 formarea anotimpurilor;
 durata inegală a zilelor şi a nopţilor pe parcursul unui an;
 încălzirea inegală a Pământului pe parcursul unui an;
 formarea zonelor de căldură: o zonă caldă;
două zone temperate;
două zone reci.
A Formarea anotimpurilor
 Care sunt cele patru anotimpuri?

 Citeşte textul din manual (pag. 29) şi scrie în fişa de lucru:
 Ce se întâmplă la echinocţiul de primăvară (21 martie):
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
 Ce se întâmplă la solstiţiul de vară (22 iunie):
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
 Ce se întâmplă la echinocţiul de toamnă (23 septembrie):
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
16
..................................................................................................................................................…...........
 Ce se întâmplă la solstiţiul de iarnă (22 decembrie):
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........

 Exerciţiul 4:
 a) R.......................................................................................................................................................
 b) R.......................................................................................................................................................
 c) R.......................................................................................................................................................
 d) R.......................................................................................................................................................
B Durata inegală a zilelor şi a nopţilor

 Care este durata zilelor şi a nopţilor la Ecuator?
R...............................................................................................................................................................
 Care este durata zilelor şi a nopţilor la poli?
R...............................................................................................................................................................
 Care este intervalul cu ziuă polară la Polul Nord?
R...............................................................................................................................................................
 Care este intervalul cu ziuă polară la Polul Sud?
R...............................................................................................................................................................

 Exerciţiul 2:
 Exerciţiul 4:
 a) R.......................................................................................................................................................
 b) R.......................................................................................................................................................
17
 VERIFICAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE!
R.
Mişcarea de rotaţie Urmările mişcărilor Pământului Mişcarea de revoluţie
Variaţia orei pe Glob
Formarea anotimpurilor
Durata inegală a zilelor şi a nopţilor
Forma Pământului
Succesiunea zilelor şi a nopţilor
Diferenţa de temperatură de la zi la noapte.
* * * * * * * * * *
MĂSURAREA TIMPULUI – APLICAŢIE PRACTICĂ
Calendarul a fost inventat încă din Antichitate. El cuprinde toate zilele şi lunile dintr-un
an. Ziua reprezintă perioada de rotaţie a Pământului, iar anul, perioada de revoluţie a
Pământului.

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 1, 4, 5 şi 6 de la pagina 31.
 Exerciţiul 1:
R..............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
 Exerciţiul 4:
R..............................................................................................................................................................
 Exerciţiul 5:
a) R...................................................................................................................................................
b) R..................................................................................................................................................
c) R...................................................................................................................................................
 Exerciţiul 6:
R. a) ........................................................... b) ...........................................................
 TEMĂ
 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiul 3 (pag. 30).
R.............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
18
Fişa de lucru: GLOBUL GEOGRAFIC ŞI HARTA

Data: ........................
Suprafaţa Pământului este reprezentată cu ajutorul globului geografic şi a hărţii.

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 32) şi completează graficul de mai jos.

 Observă harta de la pagina 32 din manual („Harta vegetaței din România”) şi
precizează elementele care o compun.
R.
................................ ................................ ................................

 Definiţia hărţii.
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Două tipuri de hărţi.
R...............................................................................................................................................................
 Ce sunt atlasele.
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
Harta este o reprezentare aproximativă.

 Citeşte rubrica „EXERSEAZĂ” din manual (pag. 33) şi scrie, în fişa de lucru, de ce
harta este o reprezentare aproximativă.
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
19
Realizează acasă experimentul propus de manual („EXERSEAZĂ”, pag. 33).
Harta este o reprezentare micşorată.

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 33) şi precizează:
 Rolul pe care îl are scara în cadrul hărţii.
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Cele trei tipuri de scări.
R...............................................................................................................................................................

 Citeşte rubrica „EXERSEAZĂ” din manual (pag. 35) şi rezolvă, în fişa de lucru,
exerciţiul 2 (a şi b).
 a) R. A. .................................................. B. ..................................................
 b) R. A. B.
Harta este o reprezentare convenţională a suprafeţei Pământului.

 Prin ce sunt readate toate elementele de pe hartă?
R...............................................................................................................................................................
 Unde se găsesc explicate semnele convenţionale?
R...............................................................................................................................................................
 Ce sunt curbele de nivel?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Ce redă scara înălțimilor și adâncimilor?
R...............................................................................................................................................................
Explică reprezentarea prin curbe de nivel (pag. 36).

 Citeşte rubrica „EXERSEAZĂ” din manual (pag. 37) şi rezolvă, în fişa de lucru,
exerciţiul 4.
a) R..........................................................................................................................................................
b) R..........................................................................................................................................................
20
 TEMĂ
 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 1 (pag. 34) și 5 (pag. 37).
 Exercițiul 1:
R.
A = ..................................................................
B = ..................................................................
C = ..................................................................
D = ..................................................................
 Exercițiul 5:
Schiță de hartă
Legenda
21
Fişa de lucru: ORIENTAREA ÎN SPAŢIUL TERESTRU

Data: ........................
 Aminteşte-ţi ce reprezintă imaginile A şi B, din manual (pag. 38), şi în ce scop sunt

utilizate?.
R. A. ..................................................... B. .....................................................
...............................................................................................................................................................................
 Arată pe o hartă a lumii punctele cardinale şi intercardinale.

 Găseşte pe hartă
România şi completează în
graficul alăturat punctele
cardinale şi oceanele sau
continentele corespunzătoare
(Oceanul Arctic, Oceanul
Atlantic, Africa şi Asia).
 Utilizând figurile 1 şi
2, din manual (pag. 38),
răspunde la următoarele
întrebări:
 Ce punct cardinal este
indicat de poziţia Soarelui la
amiază?
R.............................................
 Dacă eşti cu faţa spre Soare, ce punct cardinal ai în spate? Dar în dreapta sau în stânga?
R.
 în spate = .....................................
 în dreapta = ................................
 în stânga = ..................................
 Cum te poţi orienta în timpul nopţii?
R.............................................................................................................................................................
 Ce punct cardinal indică Steaua Polară?
R.............................................................................................................................................................
 Cu ajutorul textului din manual (pag. 39), completează propoziţiile de mai jos:
- muşchii de pe stânci şi copaci indică .................................
- altarele bisericilor indică .................................
- muşuroaie furnicilor, prin poziţia pe care o au faţă de arborii din apropiere, indică .................................
 Citeşte textul din manual (pag. 39) şi explică ce este GPS-ul.

 Argumentează, pe câteva rânduri, importanţa mijloacelor şi instrumentelor de
orientare geografică.
22
R..............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 TEMĂ
 Alege o imagine cu conţinut geografic şi realizează o hartă după modelul din manual (pag. 40).
Imaginea Harta
Lipeşte imaginea
Legenda
23
Terra – O planetă în transformare. Litosfera
Fişa de lucru: ALCĂTUIREA INTERNĂ A PĂMÂNTULUI

Data: ........................
Pământul este alcătuit din trei învelişuri care se deosebesc prin dimensiuni şi proprietăţi.

 Analizează figura 1 din manual („Alcătuirea internă a Pământului”, pag. 44) şi scrie,
în fişa de lucru, numele celor trei învelişuri şi caracteristicile lor.
1. R...........................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
2. R...........................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
3. R...........................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
Scoarţa terestră şi partea superioară solidă a mantalei formează litosfera.
 Observă în figura 3 din manual (pag. 44) curenţii care se formează în magmă şi
răspunde la următoarele întrebări:
 Care este cauza formării acestor curenţi?
R...............................................................................................................................................................
 Ce se întâmplă când curenţii împing în scoarţă?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Curenţii de magmă împing în scoarţă şi o rup în mai multe bucăţi, numite plăci tectonice.
 Analizează harta plăcilor tectonice din manual (Fig. 2, pag. 44) şi scrie, în fişa de
lucru, numele acestora.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 R...........................................................................................................................................................
 R...........................................................................................................................................................
 R...........................................................................................................................................................
 R...........................................................................................................................................................
 R...........................................................................................................................................................
24
Prin poziţia sa în cadrul alcătuirii interne (structurii interne) a Pământului, litosfera este
foarte importantă.

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 46) şi precizează:
 De ce este importantă litosfera.
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Din ce este alcătuită litosfera.
R...............................................................................................................................................................
 Pe baza aceluiaşi text din manual („REŢINE!”, pag. 46), scrie, în fişa de lucru, cum
s-au format rocile magmatice, sedimentare şi metamorfice şi dă, pentru fiecare categorie,
câte două exemple de roci.
■ Rocile magmatice
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Exemple de roci: ...................................................................................................................................
■ Rocile sedimentare
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Exemple de roci: ...................................................................................................................................
■ Rocile metamorfice
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Exemple de roci: ...................................................................................................................................

 Pe baza textului din manual („REŢINE!”, pag. 46), explică de ce sunt rocile
importante pentru om.
R..............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Care sunt cele mai importante resurse de subsol din ţara noastră?
R..............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Citiţi rubrica „ŞTIAŢI CĂ...” din manual (pag. 46).
 TEMĂ
 Realizaţi proiectul în echipă propus de manual (pag. 46).
25
Fişa de lucru: VULCANII ŞI CUTREMURELE

Data: ........................

 Cu ajutorul informaţiilor din manual („DESCOPERĂ!”, pag. 47), răspunde la
următoarele întrebări:
 Ce este riftul?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Ce sunt dorsalele?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 În ce constă procesul de subducţie?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Ce sunt fosele (gropile abisale)?
R...............................................................................................................................................................
 Arătaţi, pe harta murală, Dorsala Mediuo-Atlantică şi Groapa Marianelor.

Vulcanii se formează datorită ieşirii la suprafaţa scoarţei terestre a magmei din mantaua
superioară (astenosferă).

 Cu ajutorul figurii 2 din manual (pag. 47), scrie, în fişa de lucru, părţile componente
ale unui vulcan.
R. ..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
 Utilizând textul din manual („REŢINE!”), rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 3 şi 5
(pag. 48).
 Exerciţiul 3:
R.
A B
Vatră Canal prin care urcă magma
Coş Munte format prin întărirea lavei
Crater Rezervor de magmă
Con Deschizătură sub formă de pâlnie prin care urcă lava
26
 Exerciţiul 5:
R...............................................................................................................................................................
Vulcanii aruncă la suprafaţa scoarţei terestre şi în atmosferă lavă, bombe vulcanice,

diferite gaze, vapori de apă, cenuşă etc.
Pe Glob există mai multe tipuri de vulcani: activi, stinşi şi adormiţi.
Cei mai mulţi vulcani se găsesc în regiunea numită „Cercul de Foc al Pacificului”.
 Arătaţi, pe harta murală, „Cercul de Foc al Pacificului”.
 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 49) şi răspunde la întrebările de mai jos:
 Ce sunt cutremurele (seismele)?
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Cum se numeşte aparatul folosit pentru măsurarea cutremurelor?
R...............................................................................................................................................................
 Ce este hipocentrul?
R...............................................................................................................................................................
 Ce este epicentrul?
R...............................................................................................................................................................

 Exerciţiul 6:
R.
 ...................................... reprezintă o zguduitură bruscă a Pământului, cauzată de
eliberarea rapidă a energiei acumulate în litosferă.
 ...................................... este locul subteran al declanşării unui cutremur.
 ...................................... este punctul de pe suprafaţa Pământului situat deasupra
hipocentrului.
 Exerciţiul 8:
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 LECTURĂ
Scriitorul rus Maxim Gorki, martor ocular, descrie astfel seismul din Insula Sicilia, produs la 24 decembrie 1908:
„Pământul vuia surd, suspina, se cocoşa sub picior şi se agita, formând crăpături uriaşe, de parcă s-ar fi trezit şi mişcat
un vierme uriaş... Zgomotul subteran, bubuitul pietrelor, trosnetul copacilor, acopereau strigătele de ajutor, ţipetele
disperate, gemetele răniţilor... Oameni şi pietre se amestecau în grămezi şi, tot mai des, tot mai puternic, tremurau
bisericile... Pământul se agita ca marea, aruncând de pe pieptul său palate, cocioabe, biserici, cazărmi, închisori, şcoli...”
 TEMĂ
27
Fişa de lucru: RELIEFUL CONTINENTELOR

Data: ........................
Relieful ........................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................................
 Cu ajutorul figurii 1 din manual („Continentele şi oceanele lumii”, pag. 51),
precizează numele continentelor şi oceanelor.

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 51) şi scrie, în fişa de lucru, ce sunt
continentele.
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Cu ajutorul figurii 2 din manual („Suprafeţele continentelor”, pag. 51), ordonează
descrescător continentele în funcţie de suprafaţa lor.
R. 1. .................................................. 2. ..................................................
3. .................................................. 4. ..................................................
5. .................................................. 6. ..................................................
7. ..................................................
Marile forme de relief ale continentelor sunt munţii, podişurile, dealurile şi câmpiile.
 Numeşte formele de relief marcate în figura 3, din manual („Forme de relief”, pag.
52), cu numere.

 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 52), scrie principalele
caracteristici ale munţilor, podişurilor, dealurilor şi câmpiilor.
 Munţii:
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
 Podişurile:
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Dealurile:
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Câmpiile:
R...............................................................................................................................................................
28
..................................................................................................................................................…...........
 ATELIERUL DE GEOGRAFIE
Realizaţi, în echipe de câte patru elevi, acţiunea practică propusă de manual:  „Formarea
munţilor de încreţire” (pag. 54).

 Exerciţiul 3:
R. ● S-a format prin erupţii vulcanice forma de relief prezentată în imaginea: ....................
● Prezintă un relief de câmpie imaginea: ....................
● Imaginea care înfăţişează un deal este marcată cu litera: ....................
 Exerciţiul 4:
R.
: 1 – : 10 –
: 2 – : 11 –
: 3 – : 12 –
: 4 – : 13 –
: 5 – : 14 –
: 6 – : 15 –
: 7 – : 16 –
: 8 – : 17 –
: 9 – : 18 –
Relieful este modelat permanent de factori interni şi externi.

 Unde acţionează factorii interni?
R...............................................................................................................................................................
 Care sunt factorii interni?
R...............................................................................................................................................................
 Unde acţionează factorii externi?
R...............................................................................................................................................................
 Care sunt factorii externi?
R...............................................................................................................................................................
 Prin ce procese acţionează factorii externi?
R...............................................................................................................................................................
 TEMĂ
29
Fişa de lucru: RELIEFUL OCEANELOR

Data: ........................
Linia ţărmurilor face contactul dintre uscat şi apa oceanelor.

Începând de la ţărm, formele majore de relief ale bazinelor oceanice sunt: platforma
continentală, abruptul continental, câmpia abisală, dorsala şi fosa (groapa abisală).
 Identifică pe figura 2, din manual („Formele de relief ale bazinelor oceanice”, pag.
55), formele de relief menţionate mai sus.

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 55) şi scrie principalele caracteristici ale
platformei continentale, abruptului continental, câmpiei abisale, dorsalei şi fosei.
 Platforma continentală:
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Abruptul continental:
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Câmpia abisală:
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Dorsala:
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Fosa (groapa abisală):
R...............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........

 Exerciţiul 1:
R.
A B
Platforma continentală Lanţ de munţi submarini
Dorsală Groapă foarte adâncă pe fundul oceanelor
Fosă Linie care separă uscatul de apă
Câmpie abisală Pantă care leagă platforma continentală de câmpia abisală
Abrupt continental Câmpie submarină cu adâncimea de până la 200 m
Ţărm Câmpie submarină situată la mari adâncimi
.
30
 Exerciţiul 6:
a. R. 1. .......................................; 2. .......................................; 3. .......................................;
4. .......................................; 5. ........................................
b. R......................................................................................................................................................
c. R.......................................................................................................................................................
Porţiunile de uscat şi de apă separate de ţărmuri formează articulaţii ale ţărmurilor.

 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 57), scrie, în fişa de lucru, ce sunt:
 Insula ...................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Insula continentală ..............................................................................................................................
 Insula vulcanică ...................................................................................................................................
 Insula coraligenă ..................................................................................................................................
 Arhipelagul ..........................................................................................................................................
 Peninsula .............................................................................................................................................
 Capul ....................................................................................................................................................
 Golful ...................................................................................................................................................
 Strâmtoarea ..........................................................................................................................................
 Istmul ...................................................................................................................................................

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiul 3 de la paginile 57 şi 58.
● R.............................................
● R. A B
Insule
Arhipelaguri
Peninsule
Golfuri
Strâmtori
Capuri
Istmuri
31
Fişa de lucru: RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL

Data: ........................
Orizontul local cuprinde localitatea în care trăieşti şi spaţiul care o înconjoară.

 Ce formă de relief predomină în orizontul tău local? Cu care imagine din manual
(pag. 59) se aseamănă?
R. A.  B.  C. 
............................................ ............................................ ............................................

 Citește textul din coloana din dreapta și scrie: Județul Ilfov se află situat în
a) numele câmpiei, componentă a Câmpiei partea centrală a Câmpiei Române,
Române, în care se află județul Ilfov; numită Câmpia Vlăsiei. Relieful are
altitudini între 60 m (în Lunca Argeș-
R........................................................................................
Sabar) și 116 m (în nord-vestul
b) altitudinea minimă și altitudinea maximă a
Câmpiei Snagovului) și este alcătuit
reliefului; din roci sedimentare: loess, nisipuri,
R........................................................................................ argile nisipoase și, mai rar, pietrișuri.
.......................................................................................... În cuprinsul Câmpiei Vlăsiei se
c) rocile din care este format relieful; disting mai multe subdiviziuni
R........................................................................................ (Câmpia Snagovului, Câmpia
Moviliței, Câmpul Câlnăului ș.a.)
..........................................................................................
separate de văi (Ialomiței, Pasărea ș.a.)
d) elementele reliefului pe care s-au format cu lunci și terase.
crovuri. Pe suprafețele interfluviilor s-au
R........................................................................................ format crovuri.
 VOCABULAR
Luncă (sau albie majoră) = porțiune a văii prin care râul se scurge la debitele cele mai mari.
Terasă = formă de relief cu aspect de treaptă suspendată deasupra unei lunci sau a altei terase; s-a format
prin adâncirea râului.
Crov = depresiune de tasare (formă de relief negativă) de mici dimensiuni, de formă rotundă sau ovală, formată
pe loess.

 Analizează harta de mai jos (Harta unităților de relief din județul Ilfov) și precizează:
a) numele unităților și subunităților de relief;
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
b) numele câmpiei în care se află localitatea unde locuiți;
R...............................................................................................................................................................
c) numele câmpiei în care este situată școala unde învăţaţi.
32
R............................................... Harta unităților de relief din județul Ilfov

* * * * *
 Cu ajutorul textului din
manual (pag. 61), răspunde la
întrebările referitoare la
figurile 4 şi 5 (pag. 60).
 Cum se numesc procesele
reprezentate în cele două
imagini?
R.
Fig. 4 ..........................................
Fig. 5 ..........................................
 În regiunea localităţii tale ai
văzut astfel de procese?
R..................................................
 Care sunt cauzele care
contribuie la producerea acestor
procese?
R...................................................
....................................................
.................................................................................................................................................................
 Prin ce se deosebesc prăbuşirile de alunecările de teren?
R..............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 În cadrul cărui proces se formează grohotişurile?
R..............................................................................................................................................................
 Care sunt măsurile necesare pentru preîntâmpinarea prăbuşirilor? Dar alunecărilor de teren?
R.............................................................................................................................................................
R.............................................................................................................................................................
 LECTURĂ
Câmpia Română, cea mai întinsă câmpie din ţara noastră (49.594 km2), este situată în sudul țării şi are lungimea
de peste 400 km și lățimea cuprinsă între 20 km, în vest, și peste 140, în centru. Este o unitate joasă (cu altitudinile între
10 și 280 m) de origine fluvio-lacustră, formată prin sedimentare (depuneri de nisipuri, pietrișuri, argile și loess). Din
cauza genezei lor relativ diferite, formele de relief care o compun au o mare varietate regională: câmpii (piemontane,
tabulare, de subsidență ș.a.), terase și lunci.
 TEMĂ
 Identifică modificările produse de oameni reliefului din orizontul tău local: gropi, șanțuri, mine,
cariere, diguri etc. Informează-te și află în ce scop au fost create.
R.............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…..........
33
Terra – O planetă în transformare. Atmosfera
Fişa de lucru: ATMOSFERA – CARACTERISTICI ŞI IMPORTANŢĂ

Data: ........................
Cum se numeşte învelişul care înconjoară Pământul la exterior?

................................................................................................................................................................

 Utilizând textul din manual („REŢINE!”, pag. 68), scrie în fişa de lucru:
 Ce este atmosfera şi ce formă are.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Din ce este compusă atmosfera.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 De ce este importantă atmosfera.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

a. R.
● oxigen: .......................................
● azot: .......................................
● dioxid de carbon: .......................................
b. R..........................................................................................................................................................

 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 69), scrie, în fişa de lucru,
caracteristicile straturilor din structura atmosferei.
R.
 Troposfera ............................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Stratosfera ............................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Mezosfera ............................................................................................................................................
 Ionosfera ...............................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Exosfera ................................................................................................................................................
34

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 4 şi 6 de la paginile 69 şi 70.
 Exerciţiul 4:
R. ● .....................................................
● .....................................................
● .....................................................
● .....................................................
 Exerciţiul 6:
R.
În stratul inferior al atmosferei, numit ..........................................., care urcă în înălţime până
la circa .............................. km, se produc majoritatea fenomenelor meteorologice. În stratul
al treilea, numit ..........................................., cuprins între 50 şi .............................. km, se
formează nori ..........................................., iar în stratul de deasupra sa, ionosferă (între 80 şi
.............................. km), se produc ........................................... ........................................... .
 Rezolvă, oral, exerciţiul 3 de la pagina 69.

 Care sunt cauzele poluării atmosferei?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Care sunt consecinţele poluării atmosferei?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 TEMĂ
 A. Caută pe internet informaţii despre:
a. consecinţele existenţei unei găuri în stratul de ozon asupra oamenilor şi vieţuitoarelor.
R.............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
b. rolul plantelor în menţinerea optimă a cantităţii de oxigen în atmosferă.
R.............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 B. Realizează un pliant despre poluarea aerului în localitatea în care se află şcoala ta.
Marchează prin culori diferite:
a. sursele de poluare;
b. consecinţele poluării;
c. măsurile necesare reducerii acestui fenomen.
Însoţeşte textele cu desene sugestive.
35
Fişa de lucru: ELEMENTE ŞI FENOMENE METEOROLOGICE

Data: ........................
În atmosferă se produc numeroase fenomene meteorologice, importante pentru om,

vieţuitoare, circulaţia apei în natură etc.
Deosebit de importante sunt: temperatura, precipitaţiile şi vântul.
 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 71), completaţi propoziţiile de
mai jos:
 Temperatura aerului indică .................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Sursa de căldură este ...........................................................................................................................
 Razele Soarelui încălzesc mai întâi ............................................................, care degajă căldură în
..............................
 Temperatura aerului nu este ..............................
 În latitudine, temperatura aerului scade de la .....................................................................................
 Temperatura aerului este mai ridicată .............................. şi în timpul ............................. şi mai
scăzută .............................. şi în timpul ..............................
 Temperatura aerului scade pe măsura creşterii .............................. La fiecare ..............................
înălţime, temperatura aerului scade cu ..............................

 Rezolvă exerciţiile 2, 3, 6 şi 7 de la paginile 71 şi 72.
 Exerciţiul 2: rezolvare orală.
 Exerciţiul 3:
R. a. Ecuator b. la poli
 Exerciţiul 6:
 Exerciţiul 7:
● la Ecuator: ....................
● la tropice: ....................
● în sudul Europei şi Africii: ....................
● în sudul Americii de Sud: ....................
● la Cercul Polar de Nord: ....................
Precipitaţiile atmosferice pot fi sub formă lichidă (ploaia şi burniţa), solidă (ninsoarea şi
grindina) şi mixtă (lapoviţa).
Cum se formează precipitaţiile?
Apa din mări, oceane, lacuri, fluvii etc. se evaporă şi se ridică în atmosferă. Din cauza
temperaturilor scăzute, vaporii condensează şi formează nori. În nori, particulele lichide sau
36
solide se unesc şi se transformă în picături de apă sau cristale de gheaţă. Când greutatea
acestora este mare, revin pe pământ sub formă de precipitaţii.
 Utilizând textul din manual („REŢINE!”, pag. 73), scrie, în fişa de lucru,
caracteristicile următoarelor tipuri de precipitaţii:
 Ploaia ...................................................................................................................................................
 Burniţa .................................................................................................................................................
 Ninsoarea .............................................................................................................................................
 Lapoviţa ...............................................................................................................................................
 Grindina ...............................................................................................................................................

 Rezolvă exerciţiile 8 şi 9 de la pagina 73.
 Exerciţiul 8:
R. ● în zona caldă: ...................................................................................................................
● în zonele temperate: ........................................................................................................
● în zonele reci: ...................................................................................................................
 Exerciţiul 9: rezolvare orală.
Vântul reprezintă mişcarea pe orizontală a aerului. Aerul se deplasează din regiunile cu

presiune mai ridicată spre regiunile cu presiune scăzută, vecine.
Vânturile pot fi: permanente, periodice şi locale.
 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 74) şi scrie caracteristicile celor trei
categorii de vânturi.
 Vânturile permanente ..........................................................................................................................
 Vânturile periodice ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Vânturile locale ....................................................................................................................................

R. ● Vânturile alizee sunt: ......................................................................................................
● Vânturile alizee sunt: ......................................................................................................
● Vânturile de vest sunt: ....................................................................................................
● Când trec peste oceane, vânturile de vest devin: .......................................................
● Vânturile polare sunt: .....................................................................................................
 TEMĂ
 Rezolvă exerciţiul 12 din manual (pag. 74).
R.............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
37
Fişa de lucru: VREMEA ŞI CLIMA

Data: ........................
A. VREMEA ŞI CLIMA
Vremea redă situaţia elementelor meteorologice dintr-un loc, la un moment dat.
Clima reprezintă starea medie a elementelor meteorologice pe o perioadă îndelungată de
timp şi pe un spaţiu întins.

 Cum se numesc specialiştii care realizează prognoza vremii pentru pilele următoare?
R...............................................................................................................................................................
 Ce fenomene sunt redate pe hărţile meteorologice?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Prin ce sunt redate rezultatele cercetătorilor climatologi (valorile temperaturilor, valorile
precipitaţiilor, tipurile de climă)?
R...............................................................................................................................................................

 Rezolvă, oral, exerciţiile 1, 2 şi 3 din manual (pag. 75).
B. CLIMA, VREMEA ŞI ACTIVITATEA UMANĂ ÎN ORIZONTUL LOCAL

 Citește textul din coloana din dreapta și scrie: Județul Ilfov aparține climatului
a) tipul de climă în care se încadrează județul temperat-continental cu influențe de
Ilfov; ariditate în partea estică.
În regiune, durata de strălucire a
R……………………………………………………........
Soarelui este de circa 2.242 ore/an, iar
b) durata strălucirii Soarelui;
radiația solară globală se ridică la
R……………………........................................................ aproximativ 125,5 kcal/cm2/an.
c) valorile medii ale temperaturilor și Temperaturile medii anuale au
precipitațiilor; valori cuprinse între 10oC (la nord) și
R…………………………………………........................ 11,5oC (la limita cu Municipiul
………………………………………………………….. București), iar precipitațiile, între 500
mm (în est) și 650 mm (spre limita cu
d) regiunea cu temperaturile cele mai ridicate;
Capitala).
R………………………………………………………… Vânturile au frecvență mai mare
e) direcțiile dominante ale vânturilor. dinspre nord-est și est, iar iarna bate
R........................................................................................ Crivățul care poate genera viscol.
38
 VOCABULAR
Crivăț = vânt rece și uscat care determină geruri mari, înghețuri intense, polei și viscol.

 Analizează harta Harta climei județului Ilfov
alăturată și precizează:
a) numele localităților în
care s-au înregistrat
temperaturile maxime și
minime absolute și cele mari
cantități de precipitații
căzute în 24 de ore;
R...............................................
..................................................
..................................................
..................................................
b) valoarea temperaturii
medii anuale din Câmpia
Snagovului şi Câmpul
Câlnăului;
R...............................................
..................................................
c) valoarea temperaturii
medii anuale din regiunea
localității în care locuiți.
R...............................................

 Subliniază fenomenele meteorologice văzute de tine în localitatea de domiciliu.
brumă, chiciură (promoroacă), descărcare electrică, tornadă, grindină, rouă.
 Scrie câteva activităţi desfăşurate de tine şi de părinţii tăi care au fost influenţate
de climă.
R..............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
C. FENOMENE EXTREME ÎN ORIZONTUL LOCAL

În cadrul climei temperat-continentale, specifică teritoriului României, se produc o serie
de fenomene meteorologice care pot afecta mediul natural şi activităţile oamenilor.

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 76) şi completează propoziţiile de mai jos:
39
 Fenomenele meteorologice numite .............................. se manifestă prin vânt puternic, ploi

torenţiale, grindină, descărcări electrice.
 Canicula se produce atunci când temperatura aerului ajunge şi depăşeşte ..............................
Seceta determină uscarea .............................. şi micşorarea producţiilor .............................. Efectele
sale pot fi reduse prin .............................. terenurilor cultivate.
 .............................. se produce în nopţile senine de .............................. şi .............................., când
temperatura coboară sub .............................. Efectele sale pot fi limitate prin producerea perdelelor de
..............................
 Pelicula subţire de gheaţă formată pe sol, asfalt etc. prin îngheţul apei ploilor se numeşte
..............................
 Viscolul se produce atunci când .............................. puternic este însoţit de ..............................
Efectele lui pot fi diminuate prin plantarea .............................. .............................. şi construirea de
..............................
 .............................. sunt mişcări de răsucire a aerului. În România sunt extrem de
..............................

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 6, 7 şi 8 de la pagina 77.
 Exerciţiul 6:
R. A. ............................. B. ............................. C. ............................. D. .............................
E. .............................. E. ............................. F. ............................. G. .............................
 Exerciţiul 7:
R..............................................................................................................................................................
 Exerciţiul 8:
C R..........................................................................................................................................................
D R..........................................................................................................................................................
E R...........................................................................................................................................................
F R...........................................................................................................................................................
 TEMĂ
 Analizează graficul alăturat și Evoluţia temperaturilor medii lunare multianuale
la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa
precizează:
a) luna cu cele mai ridicate și luna cu cele
mai coborâte valori ale temperaturilor;
R....................................................................
......................................................................
b) anotimpul cu cele mai ridicate
temperaturi medii multianuale.
R....................................................................
 Citeşte textul din manual de la pagina 77 („REŢINE!”, de la partea de jos a paginii).

40
Fişa de lucru: ZONELE DE CLIMĂ ŞI IMPORTANŢA CLIMEI

Data: ........................
Pe Terra se găsesc mai multe zone şi tipuri de climă.

 Analizează figura 1 din manual (pag. 78) şi explică ce conţine.
În funcţie de latitudine, de distanţa faţă de ocean, de altitudinea reliefului etc.,

caracteristicile elementelor şi fenomenelor climatice (temperatura aerului, precipitaţiile,
vântul ş.a.) sunt diferite de la o regiune geografică la alta.
Datorită formei şi mişcării de revoluţie a Pământului, pe suprafaţa planetei se evidenţiază
mai multe zone de climă (o zonă caldă, două zone temperate şi două zone reci), fiecare zonă
cu mai multe tipuri de climă.
A. Zona de climă caldă este situată între 0 şi 30o latitudine nordică şi sudică. În cadrul ei
se disting mai multe tipuri de climă: ecuatorială, subecuatorială, tropicală umedă
(musonică) şi tropicală uscată.

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 78) şi scrie în fişa de lucru: (1) regiunile
geografice în care se găsesc tipurile de climă şi (b) caracteristicile lor.
a. Clima ecuatorială
 (1) Regiunile geografice: ......................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 (2) Caracteristicile climei: ....................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
b. Clima subecuatorială
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
c. Clima tropicală umedă (musonică)
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
d. Clima tropicală uscată
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

41
 Rezolvă exerciţiile 1, 2 şi 3 de la pagina 79.

 Exerciţiul 1:
R. A. ....................................... B. ....................................... C. .......................................
 Exerciţiul 2:
R. a. ....................................... b. ....................................... c. .......................................
 Exerciţiul 3:
R.............................................................................................................................................................
B. Zonele de climă temperată sunt prezente în ambele emisfere, între 30 şi 60o latitudine.
Se caracterizează prin prezenţa vânturilor de vest şi a patru anotimpuri. În cadrul ei se găsesc
mai multe tipuri de climă: subtropicală, temperat-oceanică şi temperat-continentală.

 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 79), scrie în fişa de lucru: (1)
regiunile geografice în care se găsesc tipurile de climă şi (b) caracteristicile lor.
e. Clima subtropicală
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
f. Clima temperat-oceanică
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
g. Clima temperat-continentală
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Rezolvă exerciţiile 6 şi 7de la pagina 80.
 Exerciţiul 6:
R. A. ........................................................ B. ........................................................
 Exerciţiul 7:
a. ● R.........................................................................................................................................
● R.........................................................................................................................................
● R.........................................................................................................................................
b. R.......................................................................................................................................................
c. R.  clima temperat-oceanică: .................  clima temperat-continentală: .................
42
C. Zonele de climă rece se găsesc la latitudini mai mari de 60. Cuprind două tipuri de
climă: subpolară şi polară.

 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 79), scrie în fişa de lucru: (1)
regiunile geografice în care se găsesc tipurile de climă şi (b) caracteristicile lor.
h. Clima subpolară
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
i. Clima polară
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Rezolvă exerciţiile 8, 9 şi 13 de la pagina 81.
 Exerciţiul 8:
R. A. ............................................ B. ............................................
 Exerciţiul 9:
R.............................................................................................................................................................
 Exerciţiul 13:
Nr. Tipul de climă Continentul/insula Nr. Tipul de climă Continentul/insula
1 6
2 7
3 8
4 9
5
 TEMĂ
 Rezolvă următoarele exerciţii din manual: 4, 5 (pag. 79) şi 14 (pag. 81).
■ Exerciţiul 4:
R.............................................................................................................................................................
■ Exerciţiul 5:
R...............................................................................................................................................…...........
■ Exerciţiul 14:
R. clima subecuatorială dune
clima tropicală uscată gheţari
clima temperat-oceanică Ierburi înalte
clima polară Păduri de foioase
43
Terra – O planetă în transformare. Hidrosfera
Fişa de lucru: HIDROSFERA – CARACTERISTICI ŞI IMPORTANŢĂ

Data: ........................
Totalitatea apelor de pe Terra formează învelişul numit hidrosferă.

 Analizează imaginile din manual (pag. 86) marcate cu A, B, C şi D şi scrie ce
reprezintă.
A................................ B................................ C................................ D................................

 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 87) şi rezolvă următoarele cerinţe:
 Completează spaţiile libere din propoziţiile de mai jos:
Mările şi oceanele ocupă ................................... din suprafaţa planetei noastre. Apa sărată
deţine ................................... din volumul total de apă de pe Terra şi se găseşte în
................................... şi ................................... Apa dulce reprezintă doar ...................................
şi se găseşte pe suprafaţa uscatului (râuri, ..................................., mlaştini,
...................................), în sol şi subsol (ape ...................................) şi în atmosferă ( sub formă
de ..................................., picături de apă şi cristale de ...................................).
 Scrie stările de agregare ale apei.
R...............................................................................................................................................................
 Descrie circulaţia apei în natură.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Activitate în perechi
Analizaţi imaginea de la pagina 86 din manual („Circulaţia apei în natură”) şi asociaţi
fiecărui număr din desen termenul corespunzător din lista următoare: mare, precipitaţii, nor,
condensare, evaporare, râu, transpiraţia plantelor şi apă subterană.
................................................................................... ...................................................................................
................................................................................... ...................................................................................
................................................................................... ...................................................................................
................................................................................... ...................................................................................

 Rezolvă exerciţiul 2 de la pagina 87.
Hidrosfera reprezintă învelişul de apă al planetei. A F
Oceanul Planetar ocupă 29% din suprafaţa Pământului. A F
Cea mai mare cantitate de apă dulce se află în râuri şi lacuri. A F
Oceanul Planetar este alcătuită din totalitatea oceanelor şi mărilor planetei. A F
44
Procesul de trecere a apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte condensare. A F
Oamenii folosesc apa pentru satisfacerea necesităţilor lor.

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 88) şi scrie câteva domenii în care este
utilizată apa.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Rezolvă exerciţiile 5 şi 6 de la paginile 88 şi 89.
 Exerciţiul 5:
R. A........................................ B........................................ C........................................
D........................................ E........................................
 Exerciţiul 6:
R..............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 TEMĂ
 Rezolvă următoarele exerciţii din manual: 3 (pag. 87) şi 7 (pag. 89).
■ Exerciţiul 3:
R.............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
■ Exerciţiul 7:
R...............................................................................................................................................…...........
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
45
Fişa de lucru: OCEANUL PLANETAR

Data: ........................
Oceanul Planetar este alcătuit din totalitatea oceanelor şi mărilor.

 Analizează figura 1 din manual („Oceane şi mări”, pag. 90) şi scrie, în fişă, numele
celor patru oceane de pe Terra.
R..............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 90) şi rezolvă următoarele sarcini de lucru:
 Scrie definiţia oceanelor.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Scrie trei particularităţi pentru Oceanul Pacific şi câte o particularitate pentru oceanele Atlantic,
Indian şi Arctic (Îngheţat).
 Oceanul Pacific
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Oceanul Atlantic
R...............................................................................................................................................................
 Oceanul Indian
R...............................................................................................................................................................
 Oceanul Arctic (Îngheţat)
R...............................................................................................................................................................
 Scrie definiţia mărilor.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Scrie două deosebiri între mările mărginaşe şi mările continentale (interioare).
1. R...........................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
2. R...........................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Rezolvă, cu ajutorul figurii 1 din manual (pag. 90), exerciţiul 4 de la pagina 91.
- mări mărginaşe: .................................................................................................................................
46
.................................................................................................................................................................
- mări continentale: .............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Apele oceanice şi mărine sunt într-o continuă mişcare. Principalele mişcări ale apelor
Oceanului Planetar sunt: valurile, mareele şi curenţii.

 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 91), scrie:
 Cauza formării valurilor eoliene.
R...............................................................................................................................................................
 Cauza formării valurilor seismice (tsunami).
R...............................................................................................................................................................
.
Valurile seismice se deplasează cu viteze ridicate (peste 300 km pe oră) şi pot depăşi înălţimi de 30 m.

R..............................................................................................................................................................
La un val se disting mai multe elemente: creasta (partea cea mai înaltă a valului), baza (partea
cea mai joasă a valului), înălţimea (distanța, pe verticală, dintre bază și creastă) și lungimea
(distanța dintre două creste sau două baze consecutive).
Elementele unui val
 Stabileşte numele
elementelor din
compunerea valului,
marcate, în desenul
alăturat, cu litere.
R.
A. ...................................................................... C. ..........................................................................
B. ...................................................................... D. ..........................................................................
Mareele reprezintă ridicarea şi coborârea periodică a suprafeţei apelor oceanice şi marine.

 Utilizând textul din manual („REŢINE!”, pag. 91), completează spaţiile libere din
textul de mai jos.
Mareele sunt determinate de atracţia ................................ şi a ................................ În 24 de
ore se produc ................................ maree. De două ori pe zi, nivelul apelor creşte şi
înaintează pe ţărm, la ................................, şi, tot de două ori, apele se ................................, la
................................
47

 Rezolvă, oral, exerciţiul 9 din manual (pag. 92).
Curenţii oceanici sunt deplasări ale apelor oceanice pe distanţe mari.

 Cauza formării curenţilor oceanici.
R...............................................................................................................................................................
 Tipurile de curenţi în funcţie de temperatura apelor.
R...............................................................................................................................................................
 Două componente naturale influenţate de curenţii oceanici.
R...............................................................................................................................................................

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiul 10 din manual (pag. 93).
- curenţi calzi: .......................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
- curenţi reci: ........................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Ştiaţi că …
 Marea Azov este marea cu cea mai mică adâncime? 9 m adâncimea medie şi 15 m
adâncimea maximă.
 Marea Filipinelor este cea mai întinsă (circa 5.500.000 km2) şi cea adâncă mare de pe Glob?
Are adâncimea medie de 4.860 m şi adâncimea maximă de 10.539 m.
 Marea Marmara este marea cu cea mai redusă întindere? Măsoară 11.350 km 2.
 Marea Roşie este cea mai caldă şi cea mai sărată mare de pe Glob? Temperatura medie a
apei se ridică la 32oC, iar salinitatea, până la 43 ‰.
 Marea Baltică este cea mai „dulce mare? Salinitatea apei sale este de doar 2 ‰ în Golful
Finic.
 Marea Neagră este marea cu cele mai numeroase denumiri de-a lungul timpului? A fost
numită: Ashena (M. Neagră, M. Posomorâtă), Pontus Axeinos (M. Inospitalieră), Pontus Euxeinos
(M. Ospitaleră), Kara Deniz (M. Neagră), Marea Maggiore (Marea cea Mare) ş.a.
 TEMĂ
R...............................................................................................................................................…...........
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
48
Fişa de lucru: APELE SUBTERANE ŞI APELE CURGĂTOARE

Data: ........................
Apele curgătoare cuprind: ape subterane şi apele subterane.

 Cum se formează apele subterane?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Ce este stratul acvifer?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Ce sunt apele minerale?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Ce sunt apele carbogazoase?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Care este apa plată?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Explicaţi figurile 1 şi 3 din manual (pag. 94).
Apele curgătoare cuprind: pâraiele, râurile şi fluviile. Ele îşi sapă văi prin care se scurg
din locurile mai înalte spre cele joase. În cadrul unei văi se disting: albia minoră (prin care
curge râul) şi lunca sau albia majoră (prin care apa râului se revarsă la inundaţii).

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 95) şi completează, în fişă, ce reprezintă:
 Izvorul ................................................................................................................................................
Izvorul poate fi o apă subterană ieşită la suprafaţă, un lac, marginea unui gheţar etc.
 Cursul râului ......................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Cursul râului se împarte în trei sectoare: superior, mijlociu şi inferior.
 Gura de vărsare .................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
În general, fluviile se varsă prin delte şi estuare.
 Afluentul ............................................................................................................................................
49
.................................................................................................................................................................
 Confluenţa ..........................................................................................................................................
 Bazinul hidrografic ...........................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Cumpăna de apă ................................................................................................................................
 Cu ajutorul textului de la rubrica „REŢINE!” şi a figurilor 4 şi 5 din manual (pag.

95), explicaţi cum se formează deltele şi estuarele şi prin ce se deosebesc.

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 3 şi 4 din manual (pag. 96).
 Exerciţiul 3:
R. ○ izvor – ............ ○ curs – ............ ○ afluent – ............
○ confluenţă – ............ ○ gură de vărsare – ............
 Exerciţiul 4:
R. a. ............................................... b. ...............................................
Fluviile sunt cele mai mari ape curgătoare. Au lungimi de sute sau mii de kilometrii şi se
varsă, în general, în mări şi oceane.

 Exerciţiul 7:
R. 1 – ... 6 – ...
2 – ... 7 – ...
3 – ... 8 – ...
4 – ... 9 – ...
5 – ... 10 – ...
 Exerciţiul 8:
R. .......................................................................................................................... ..................................................................
............................................................................................................................................... ..................................................
 TEMĂ
R...............................................................................................................................................…...........
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
50
Fişa de lucru: APELE STĂTĂTOARE ŞI GHEŢARII

Data: ........................
 Ce reprezintă figura A din manual (pag. 98)? Dar figura B?

Apele stătătoare sunt ape acumulate în adâncituri (depresiuni) situate pe continente şi insule.
 Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 98) şi completaţi graficele de mai jos:
 Categoriile de ape stătătoare.
 Sursele de alimentare cu apă ale apelor stătătoare.
 Principalele tipuri de lacuri.
Adânciturile (cuvetele lacustre) în care s-au format lacurile au apărut în diferite moduri. În
funcţie de originea acestor cuvete, lacurile naturale sunt de mai multe tipuri: lacuri tectonice,
lacuri provenite din foste mări (cu originea tot tectonică), lacuri glaciare, lacuri vulcanice ş.a.

 Analizează figurii 1 din manual (pag. 98) şi completează tabelul de mai jos.
Continente Lacuri
Asia
America de Nord
Africa
America de Sud
.

 Cu ajutorul informaţiilor din manual (pag. 99), completează spaţiile libere din textul
de mai jos.
Principalele tipuri de lacuri
 Lacurile tectonice s-au format în ............................., provenite prin ruperea
............................. ............................. Lacul Baikal este cel mai ............................. (1.637 m) lac de pe
Terra. Alte lacuri tectonice sunt: Tanganyika şi Malawi, în ............................., şi Marea Moartă, în
51
.............................
 Lacurile provenite din foste mări au suprafeţe foarte întinse. Marea Caspică este cel
mai ............................. (371.000 km2) lac de pe Glob.
 Lacurile glaciare s-au format în locurile ocupate în trecut de ............................. Din
categoria lacurilor glaciare fac parte: Marile Lacuri şi Lacul Urşilor, în ............................., Ladoga
şi Onega, în .............................
 Lacurile ............................. se află în craterele ............................. Astfel de lacuri se găsesc
în Japonia, Islanda, Noua Zeelandă. Singurul lac vulcanic din ţara noastră este
.............................
 Lacurile artificiale (antropice) sunt create de ............................. pentru producerea
energiei electrice, irigaţii, turism etc. Lacul ............................. este cel mai întins lac (8.500 km2)
realizat de oameni. În ţara noastră se găsesc numeroase astfel de lacuri: Vidraru, Vidra ş.a.

 R...........................................................................................................................................................
 R...........................................................................................................................................................
 R...........................................................................................................................................................
 R...........................................................................................................................................................
Apa în stare solidă reprezintă 2% din volumul hidrosferei şi 75% din totalul apei dulci.
Gheţarii se formează în regiunile zăpezilor permanente: în regiunile polare (Antarctida şi
Insula Groenlanda) şi pe munţii înalţi (la peste 5.000 m altitudine în zona caldă, la peste 3.000
m altitudine în zonele temperate şi la mai puţin de 1.000 m altitudine în zonele reci).
 Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 100) şi răspunde la următoarele întrebări:
 Câte tipuri de gheţari se formează pe uscat şi care sunt acestea.
R...............................................................................................................................................................
 Ce este banchiza?
R...............................................................................................................................................................
 Ce este aisbergul?
R...............................................................................................................................................................

R..............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 TEMĂ
R...............................................................................................................................................…...........
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
52
Fişa de lucru: APELE DIN ORIZONTUL LOCAL

Data: ........................

 Citeşte textul alăturat și precizează: În județul Ilfov relieful și clima imprimă, în linii
a) numele unui factor care imprimă generale, trăsăturile rețelei hidrografice (cu densitatea
caracteristicile rețelei hidrografice: de 0,2 km/km2). Se evidențiază: a) o rețea alohtonă,
......................................................................... tranzitorie, cu debite mai mari (Ialomița, Colentina,
b) numele a câte cinci râuri autohtone și Dâmbovița, Sabar și Argeș) și b) una autohtonă,
secundară, cu debite reduse (Snagov, Vlăsia,
alohtone: ........................................................
Cociovaliștea, Pasărea, Șindrilița, Câlnău ș.a.).
.........................................................................
Lacurile din județ, după originea cuvetei, se
c) în câte categorii se împart lacurile din împart în două categorii: naturale (limane
județ și care sunt acestea: ............................ fluviatile: Snagov, Căldărușani ș.a.; lacuri de
......................................................................... depresiuni sau crovuri, în văile Cociovaliștea,
d) în câte categorii se împart lacurile Pasărea, Șindrilița ș.a.) și antropice, pe râurile
naturale și care sunt acestea: ...................... Colentina (Acumularea Cernica), Argeș (Lacul
Mihăilești) ș.a.
.........................................................................
Analizează harta Harta unităţilor acvatice din județul Ilfov
alăturată și precizează:
a) numele principalelor ape
curgătoare de la nord la
sud: .........................................
................................................
................................................
................................................
................................................
................................................
................................................
................................................
b) apa curgătoare din
apropierea localității în care
se află școala în care
învățați: ..................................
c) poziţiile geografice ale
lacurilor Snagov şi
Mihăileşti: ..............................
..................................................
..................................................
53
În ţara noastră, populaţia este alimentată cu apă din râuri, lacuri şi ape subterane. Pentru
a deveni bună de băut, apa este supusă mai multor procese de curăţare şi filtrare şi
supravegheată continuu.
Apa menajeră, apa industrială şi substanţele chimice folosite în agricultură, reprezintă
principalele cauze ale poluării apelor.
 Care sunt sursele de poluare ale apei din localitatea voastră?
Ploile abundente şi topirea bruscă a zăpezii pot provoca viituri (creşteri bruşte ale
debitului), revărsări ale apei în luncă şi inundaţii. Revărsările şi inundaţiile pot determina
pagube materiale şi chiar pierderi de vieţi omeneşti.
 TEMĂ
 CLUBUL MICILOR GEOGRAFI, punctele 1 şi 2 din manual (pag. 102).
R...............................................................................................................................................…...........
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Harta judeţului ............... Harta bazinuli hidrografic ...............
54
Terra – O planetă în transformare. Biosfera şi solurile
Fişa de lucru: .........................BIOSFERAŞI SOLURILE

CARACTERISTICI ŞI IMPORTANŢĂ
Data: ........................
 Analizează figura 1 din manual (pag. 108) şi precizează prin ce se deosebeşte

Pământul de celelalte planete ale Sistemului Solar.

 Ce este biosfera?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Biosfera este compusă din peste 500.000 de specii de plante şi mai mult de 1.500.000 de specii
de plante.
 Care este zona în care trăiesc cele mai multe vieţuitoare?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Până la ce adâncimi au fost identificate vieţuitoare în scoarţa terestră?
R...............................................................................................................................................................
 Care sunt formele de relief cu cele mai mari adâncimi (aparţinând bazinelor oceanice) în care se
găsesc vieţuitoare?
R...............................................................................................................................................................
 Cum se numeşte stratul atmosferei cu cele mai mari înălţimi în care au fost identificaţi microbi?
R...............................................................................................................................................................
 De ce este importantă biosfera pentru planeta noastră?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 2 şi 4 Desen copac
din manual (pag. 108).
 Exerciţiul 2:
R...........................................................................
.............................................................................
.............................................................................
 Exerciţiul 4: 
55

 Utilizează textul din manual („REŢINE!” – sus –, pag. 109) şi arată importanţa biosferei
pentru om.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

R..............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Citeşte textul din manual („REŢINE!” – jos –, pag. 109-110) şi răspunde la
următoarele întrebări:
 Ce este solul?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Care este principala însuşire a solului?
R...............................................................................................................................................................
 De ce solul reprezintă cea mai importantă resursă naturală pentru om?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Rezolvaţi, oral, exerciţiile 8 şi 9 de la pagina 110.
 TEMĂ
 I. Rezolvă exerciţiul 7 din manual (pag. 109).
R...............................................................................................................................................…...........
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 II. Realizaţi proiectul în echipă propus de manual (pag. 110).
56
Fişa de lucru: PLANTELE ŞI ANIMALELE

REPARTIŢIA LOR GEOGRAFICĂ
Data: ........................
Pe Terra, plantele şi animalele nu sunt răspândite uniform. Se găsesc regiuni geografice

bogate în vieţuitoare şi regiuni geografice sărace în vieţuitoare.
Cei mai importanţi factori care contribuie la această răspândire sunt: lumina, clima,
relieful, solul şi omul.

 Utilizând textul din manual („REŢINE!”, pag. 111-112), scrie în fişă:
 Cum influenţează lumina vieţuitoarele.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Elementele climatice care influenţează răspândirea vieţuitoarelor.
R...............................................................................................................................................................
 Regiunile climatice sărace în vieţuitoare (a) şi regiunile climatice bogate în vieţuitoare (b).
R. (a) .......................................................................................................................................................
(b) ...........................................................................................................................................................
 Cum influenţează vântul adaptarea şi răspândirea vieţuitoarelor.
R...............................................................................................................................................................

 Rezolvaţi, oral, exerciţiile 1,2, 3 şi 5 din manual (pag. 112).

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 112) şi răspunde la întrebările de mai jos:
 Care sunt caracteristicile reliefului ce contribuie la răspândirea vieţuitoarelor?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Cum influenţează altitudinea etajarea vegetaţiei?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Cum influenţează expunerea versanţilor răspândirea vegetaţiei?
R...............................................................................................................................................................
 Ce influenţe are omul în răspândirea vieţuitoarelor?
R...............................................................................................................................................................

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 6, 7 şi 8 din manual (pag. 113).
57
 Exerciţiul 7:
R......................................................
.........................................................
.........................................................
.........................................................
 Exerciţiul 8:
R. A............................... B............................... C............................... D...............................
Care indică rolul negativ al omului? R...............................................................................................
Vegetaţia influenţează răspândirea faunei.

 Cum influenţează vegetaţia răspândirea animalelor?
R..............................................................................................................................................................
Domeniile de viaţă reprezintă mediile naturale în care trăiesc vieţuitoarele. Acestea

sunt: domeniul subteran, domeniul terestru (domeniul uscatului), domeniul acvatic şi
domeniul aerian.
 A. Ce cuprinde domeniul subteran? B. Dar domeniul acvatic?
A. R.........................................................................................................................................................
B. R..........................................................................................................................................................
 A. Care este domeniul de viaţă cel mai bogat în vieţuitoare? B. Dar cel mai sărac?
R. A.............................................. B..............................................

 Rezolvaţi, în perechi, exerciţiul 9 din manual (pag. 113).
A. R.........................................................................................................................................................
B. R.........................................................................................................................................................
C. R.........................................................................................................................................................
D. R.........................................................................................................................................................
 TEMĂ
a. R. Specii adaptate la temperaturi Specii adaptate la temperaturi Specii adaptate la diferenţe mari
ridicate foarte scăzute de temperatură între vară şi iarnă
b. R...............................................................................................................................................….......
c. R.........................................................................................................................................................
58
Fişa de lucru: SOLUL – RESURSĂ DE VIAŢĂ

Data: ........................
Solul este o resursă de viaţă pentru majoritatea plantelor.

Totalitatea solurilor formează un strat foarte subţire, discontinuu, numit pedosferă.
Factorii care contribuie la formarea solurilor se numesc factori pedogenetici.

 Citeşte textul din manual („REŢINE!” – sus –, pag. 114) şi scrie în fişa de lucru:
 Factorii pedogenetici.
R...............................................................................................................................................................
 Importanţa rocilor în formarea solurilor.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Importanţa climei în formarea solurilor.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Importanţa vieţuitoarelor în formarea solurilor.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Rezolvaţi, oral, exerciţiile 1, 2, 3, 4 şi 5 de la pagina 114.
Solul este compus din materie solidă (organică şi minerală), apă şi aer.

 Citeşte textul din manual („REŢINE!” – jos –, pag. 114) şi stabileşte provenienţa şi
importanţa:
 materiei organice;
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 materiei minerale;
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 apei;
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 aerului.
R...............................................................................................................................................................
59
.................................................................................................................................................................
Pe verticală, solul este alcătuit din mai multe straturi care se deosebesc după conţinutul în
humus, culoare, aspect etc., numite orizonturi de sol. Aceste straturi (orizonturi de sol) sunt
marcate cu litere şi alcătuiesc profilul solului.
În funcţie de caracteristicile acestor orizonturi, se deosebesc mai multe tipuri de soluri:
cernoziom, soluri brune, podzol, terra rossa ş.a.
Omul, prin îndepărtarea vegetaţiei naturale şi practicarea agriculturii, contribuie la
degradarea solurilor.

 Pe baza textului din manual (pag. 115), precizaţi măsurile care se impun pentru
diminuarea degradării solurilor.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Exerciţiul 6:
 Exerciţiul 7:
a. R...........................................
b. R......................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
 TEMĂ
Rezolvă exerciţiul 8 din manual (pag. 115).
R...............................................................................................................................................…...........
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
60
Fişa de lucru: PROTECŢIA PLANTELOR ŞI A ANIMALELOR

Data: ........................
De-a lungul timpului, oamenii au acţionat asupra mediului natural, transformându-l

într-un mediu antropic, din care au fost înlăturate, aproape în totalitate, plantele şi animalele
sălbatice.

 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 116), precizează:
 câteva activităţi umane care au determinat înlăturarea vegetaţiei naturale şi a animalelor sălbatice;
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 câteva specii de animale care au dispărut;
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 câteva specii de animale pe cale de dispariţie.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiile 1, 2 şi 3 din manual (pag. 116).
 Exerciţiul 1:
R...............................................................................................................................................................
 Exerciţiul 2:
a. R...........................................................................................................................................................
b. R..........................................................................................................................................................
c. R...........................................................................................................................................................
 Exerciţiul 3:
R. balaurul dobrogean mamifer
castor pasăre
hoitar peşte
morun reptilă
Oamenii, conştienţi de efectele negative avute asupra mediului natural, au luat măsuri
pentru ocrotirea vieţuitoarelor, aerului, apelor şi solurilor.

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 116) şi scrie, în fişa de lucru, câteva
măsuri destinate ocrotirii mediului natural.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
61
 Cu ajutorul vocabularului din manual (pag. 118), scrie ce sunt:

 rezervaţia naturală = ........................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 parcul naţional = ...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiul 5 din manual (pag. 117).
R. Ziua Internaţională a Păsărilor = Ziua Internaţională a Pădurii =
Ziua Internaţională a Solului = Ziua Mondială a Mediului =
 TEMĂ
 Realizaţi punctul a de la cel de-al doilea proiect în echipă propus de manual (pag. 117; „Se
dau următoarele parcuri naţionale din ţara noastră: Buila-Vânturariţa, Călimani, Ceahlău ...”).
Lipiţi harta fotocopiată din manual (118).
62
Zonele naturale ale Terrei
Fişa de lucru: ZONELE NATURALE ALE TERREI

Data: ........................
Datorită climei, apei, vieţuitoarelor etc., regiunile geografice se deosebesc unele de altele,
formând peisaje naturale.
Peisajele naturale redau aspectele unor regiuni geografice care se evidenţiază prin:
înfăţişarea vegetaţiei, speciile de animale caracteristice, tipurile de soluri etc. Denumirile lor
au fost date după tipurile de vegetaţie caracteristice.
 Analizează figura 1 din manual (pag. 122) şi observă dispunerea în latitudine (de la
Ecuator la poli) a tipurilor de peisaje.
În zona ecuatorială se evidenţiază următoarele tipuri de peisaje: peisajul pădurii
ecuatoriale, peisajul de savană, peisajul pădurii musonice şi peisajul de semideşert şi
deşert.

 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 122-123), realizează următoarele
sarcini de lucru:
 Completează spaţiile libere din textul de mai jos.
a. Peisajul pădurii ecuatoriale se găseşte în clima ........................., în Câmpia
Amazonului, Bazinul Congo, Arhipelagul Indonezian etc.
Pădurea, luxuriantă, este compusă din numeroase specii de arbori şi .........................:
abanos, mahon, arbore-de-cauciuc, ferigă arborescentă, liane ş.a. În pădurea ecuatorială
trăiesc maimuţe (.........................,.........................), reptile, păsări viu colorate (.........................,
.........................).
Solurile, de culoare ........................., au fertilitatea destul de ridicată.
b. Peisajul de savană este determinat de clima subecuatorială din Africa, America de

Sud (Podişul Braziliei, Podişul Guyanei) etc.
 Scrie, în fişa de lucru, prin ce se evidenţiază vegetaţia peisajului de savană.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Animalele sunt, în general, de dimensiuni mari: girafa, zebra, bivolul african, elefantul
african, hipopotamul, leul, leopardul, hiena, struţul etc.
 Care este culoarea şi nivelul fertilităţii solurilor din savană?
R...............................................................................................................................................................
c. Peisajul pădurii musonice este prezent în cadrul climei tropicale umede din Asia de
Sud-Est şi Sud (peninsulele Indochina şi India).
Pădurea musonică este luxuriantă, destul de asemănătoare cu cea ecuatorială, iar
63
solurile sunt de culoare roşiatică.

 Prin ce se evidenţiază unele specii de arbori?
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Dă exemple de plante (a) şi animale (b) caracteristice pădurii musonice.
(a) R.........................................................................................................................................................
(b) R.........................................................................................................................................................
d. Peisajul de semideşert şi deşert este prezent în Africa (Sahara, Depresiunea

Kalahari), Asia de Sud-Vest (Peninsula Arabia), Australia, America de Sud (Deşertul
Atacama) etc. şi a fost generat de clima tropicală uscată, fapt pentru care predomină
câmpurile acoperite cu pietre şi nisip.
Vegetaţia este compusă din ierburi şi tufişuri cu frunze mărunte şi spini (cactuşi), iar
fauna este foarte redusă.
 Scrie câteva specii de animale care trăiesc în regiunile de semideşert şi deşert.
R...............................................................................................................................................................

 Exerciţiul 1:
 peisajul pădurii ecuatoriale: .................................................
 peisajul de savană: .................................................
 peisajul de deşert: .................................................
 peisajul pădurii musonice: .................................................
 Exerciţiul 2:
urs panda peisajul pădurii ecuatoriale
dromader peisaj de savană
girafă peisaj de deşert
gorilă peisajul pădurii musonice
În zonele temperate se găsesc: peisajul mediteranean, peisajul pădurii de foioase,

peisajul de stepă şi peisajul pădurii de conifere.

 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 124), realizează diferitele sarcini
de lucru.
e. Peisajul mediteranean se întâlneşte în regiunile cu climă subtropicală din arealul
Mării Mediterane, sudul Australiei, California (America de Nord) etc.
Vegetaţia este formată din arbori şi arbuşti, iar solurile sunt de culoare roşie (terra rossa).
 Scrie speciile de plante (a) şi animale (b) caracteristice peisajului mediteranean.
(a) R.........................................................................................................................................................
64
.................................................................................................................................................................
(b) R.........................................................................................................................................................

f. Peisajul pădurii de foioase se găseşte în regiunile cu climă .........................
......................... şi .................................................. (în vestul şi centrul Europei, estul Asiei, estul
Americii de Nord etc.).
Copacii, în timpul ........................., îşi pierd ......................... (stejarul, fagul, arţarul ş.a.)
Animalele caracteristice sunt: ........................., ........................., căprioara, mistreţul şi jderul.
Solurile din pădurile de foioase sunt mai ......................... în humus.
g. Peisajul de stepă este întâlnit în regiunile cu climă temperat-continentală din

Europa de Est, Asia, America de Nord (Podişul Preriilor), America de Sud etc.
 Scrie în fişă: 1. caracteristica vegetaţiei, 2. animalele caracteristice şi 3. numele solului şi nivelul
fertilităţii.
1. R...........................................................................................................................................................
2. R...........................................................................................................................................................
3. R...........................................................................................................................................................
h. Peisajul pădurii de conifere este caracteristic părţii nordice a zonei temperate (în
Asia, Europa şi America de Nord) şi regiunilor montane. Solurile au fertilitate redusă.
 Care este caracteristica pădurii de conifere şi care sunt speciile de arbori dominante.
R...............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Scrie câteva specii de animale care îşi găsesc adăpost în pădurea de conifere.
R...............................................................................................................................................................

 Rezolvă exerciţiile 6, 7 şi 8 din manual (pag. 124-125).
 Exerciţiul 6: oral.
 Exerciţiul 7:
R. jder vegetaţie mediteraneană
elan pădure de foioase
magot stepă
bizon pădure de conifere
 Exerciţiul 8:
R...............................................................................................................................................................
În zonele reci se evidenţiază: peisajul de tundră şi peisajul polar.

 Utilizează textul din manual („REŢINE!”, pag. 125) şi realizează diferitele sarcini
65
de lucru.
i. Peisajul de tundră este caracteristic climei subpolare din nordul Asiei, Europei şi
Americii de Nord.
Din cauza temperaturilor scăzute, plantele sunt adaptate unei perioade scurte de
vegetaţie, iar animalele, gerurilor iernii.
Solurile sunt mlăştinoase în perioada mai caldă.
 Scrie plantele (a) şi animale (b) caracteristice peisajului de tundră.
(a) R.........................................................................................................................................................
(b) R.........................................................................................................................................................

j. Peisajul polar sau al ......................... reci din Antarctida şi Insula ......................... este
determinat de clima .........................
Vegetaţia, foarte săracă, se reduce la mici porţiuni – cu muşchi, ......................... şi
......................... – situate la marginile gheţarilor şi pe stâncile .........................
Animalele trăiesc în apropierea .........................: urşi ......................... (în emisfera
.........................), pinguini (în .........................), foci ş.a.

 Rezolvă exerciţiile 9 şi 10 din manual (pag. 125).
 Exerciţiul 9:
Tundra şi deşerturile reci se găsesc în zona de climă ........................................ În nordul
Europei se găseşte peisajul ........................................, iar în interiorul Insulei Groenlanda, cel al
........................................ Pinguinii trăiesc pe continentul numit ........................................, iar boul
moscat în regiunea cu climă ........................................
 Exerciţiul 10: oral.
 TEMĂ
 Rezolvă exerciţiile 3 şi 5 din manual (pag. 123).
 Exerciţiul 3:
R...............................................................................................................................................…...........
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Exerciţiul 5:
a. R...........................................................................................................................................…...........
...............................................................................................................................................................
R...............................................................................................................................................…...........
...............................................................................................................................................................
66
Anexă
CALENDARUL EVENIMENTELOR ECOLOGICE
2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede;

27 februarie – Ziua Internaţională a Ursului Polar;
12 martie – Ziua Gărzii Naţionale de Mediu;
15 martie-15 aprilie – Luna Pădurii;
21 martie – Ziua Internaţională a Pădurii;
22 martie – Ziua Mondiala a Apei;
23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei;
1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor;
22 aprilie – Ziua Internaţională a Planetei Pământ (Ziua Pământului);
15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă;
22 mai – Ziua Internaţională a Biodiversităţii;
5 iunie – Ziua Mondială a Mediului;
8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor;
21 iunie – Ziua Mondială a Soarelui;
11 decembrie – Ziua Internaţională a Muntelui;
16 septembrie – Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon;
5 decembrie – Ziua Internaţională a Solului.
IOAN MĂRCULEŢ
TERRA – ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ
ISBN 978-973-0-26199-8
Voluntari – 2018
67

Terra - Elemente de Geografie Fizică. Fişe de Lucru Pentru Clasa V-A, I. Mărculeț, Voluntari, 2018 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Terra - Elemente de Geografie Fizică. Fişe de Lucru Pentru Clasa V-A, I. Mărculeț, Voluntari, 2018 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Şcoala Gimnazială Discovery

Fişe de lucru pentru clasa a V-a

Fişe de lucru pentru clasa a V-a

ŞCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY

Redactare şi tehnoredactare: prof. Ioan MĂRCULEŢ

Fiicei mele, Cristiana-Gabriela.

Fişele au fost elaborate în scopul lucrului cu manualul, textele şi cerinţele din

Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai cu

Prefaţă (Prof. dr. Cristina Petre-Ghiţă)……………………………………………………………………………………….4

Prof. dr. Cristina PETRE-GHIŢĂ

Terra – O planetă a Universului

Fişa de lucru: UNIVERSUL – ASPECTE GENERALE

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

Constelaţii cu nume de…

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

Fişa de lucru: SISTEMUL SOLAR

Sistemul Solar este un ansamblu alcătuit din: ………………………………………………………….....

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

Fişa de lucru: TERRA – O PLANETĂ A SISTEMULUI SOLAR

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

Călătoria lui Fernando Magellan

Terra – O planetă în mişcare

Fişa de lucru: COORDONATELE GEOGRAFICE

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiul 1 de la pagina 24.

Fişa de lucru: MIŞCAREA DE ROTAŢIE A PĂMÂNTULUI

Pământul efectuează două mişcări:

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 Câte grade are un fus orar?

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 VREAU SĂ ŞTIU MAI MULT!

 Observă direcţiile vânturilor permanente (fig. 4, pag. 74, din manual).

Fişa de lucru: MIŞCAREA DE REVOLUŢIE A PĂMÂNTULUI

Mişcare de revoluţie reprezintă deplasarea Pământului în jurul Soarelui pe o orbită

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

Urmările mişcării de revoluţie a Pământului sunt:

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

B Durata inegală a zilelor şi a nopţilor

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

Fişa de lucru: GLOBUL GEOGRAFIC ŞI HARTA

Suprafaţa Pământului este reprezentată cu ajutorul globului geografic şi a hărţii.

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM