Scurt istoric.

Istoria cafelei este la fel de bogată ca însași cafeaua, datând de mai mult de 1000 de
ani.În Occident, istoria cafelei începe acum trei secole, dar în Orientul Mijlociu ea este
consumată de toate păturile sociale încă din vechime. Prima referință la cafea, din surse
înregistrate, datează din secolul al IX-lea, dar cu multe secole înainte, existau multe legende
arabe despre băutura misterioasă și amară cu puteri stimulatoare.

Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa. La început
cafeaua era considerată aliment și nu băutură. Triburile est-africane măcinau boabele crude de
cafea și prin amestecarea cu grăsime animală obțineau o pastă pe care o modelau sub formă
de bile. Acestea erau consumate de războinicii tribului pentru a avea mai multă energie în
timpul luptelor.

Începând cu anul 1000, renumitul tămăduitor Avicenna, administra cafeaua în chip de

medicament. Etiopienii obțineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea în apă a
boabelor uscate. Cafeaua creștea în mod natural și în Peninsula Arabiei și din secolul 11 aici
cafeaua a fost preparata ca băutură caldăSe pare că originea cafelei se află pe continentul
african, într-o zonă a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspândește în
Yemen, apoi în Arabia și Egipt.

Cultivarea cafelei s-a extins rapid în toate aceste tări și servitul cafelei a devenit un
obicei zilnic plăcut. Spre sfârșitul sec. al XIV-lea, societațile care practicau comerțul au
început să-și dea seama de marele potențial pe care îl reprezintă cafeaua și au lansat-o cu
succes în Europa.Cererea de cafea în Orientul Apropiat era extrem de mare și toate
transporturile de cafea care părăseau Yemenul cu destinația Alexandria și Constantinopol erau
foarte bine controlate și păzite pentru ca nici o plantă sa nu iasă din tară

Cafeaua a intrat în Europa la acea vreme prin portul Veneția, unde aveau loc
schimburile comerciale cu negustorii arabi. Băutura a devenit obișnuita în rândul populației în
momentul în care vânzatorii ambulanți de limonadă au inclus-o în oferta lor ca alternativa.

Descrierea gamei sortimentale.

Gama sortimentala existenta pe piata cafelei se imparte in doua categorii astfel:

a. Sorturile de cafea crudă (verde)

Principala exportatoare de cafea este America de Sud, în special Brazilia.

 Cafea Brazilia- după numele portului prin care se

exportă, se cunosc mai multe sorturi, dintre care cele
mai apreciate sunt: Santos, Rio, Victoria şi Bahia.
  Cafea Mocca. Se prezintă ca boabe
mici, tari, rotunde, uniforme.
Culoarea lor variază între verde,
măsliniu şi galben, iar prin prăjire
capătă o culoare închisă. Această
cafea este apreciată în deosebi
datorită faptului că are un conţinut
mare de extract şi infuzia obţinută are o aciditate pronuntata si un miros foarte
pronuntat de vin.

 Cafea de India. Băutura obţinută din aceste

boabe are o aromă puternică şi culoare
închisă. Cea mai buna cafea de India este
cafeaua Malabar.

 Cafea Java. Se caracterizează prin boabe mai

mici, esenţa obţinută având un gust de iarbă şi
continut redus de extract.

b. Sorturi de cafea prajită si măcinată

 Cafeaua prăjită. Boabele de cafea nu se

întrebuinţează în stare brută şi sunt prăjite la o
temperatură de 180-200 C, până la culoarea
brună. Durata prăjirii este de 25-30 min., după
care boabele de cafea sunt răcite rapid, cu un
puternic curent de aer rece, până la 40-60 C,
pentru menţinere aromei. Pentru a păstra mai
complet aroma cafelei şi pentru a da boabelor luciul
caracteristic, boabele de cafea se acoperă uneori cu o glazură de zahăr. Conţinutul în
cafeină scade foarte puţin în timpul prăjirii cafelei, de asemenea scade și conţinutul în
zahăr .

 Cafeaua măcinată. Se obţine prin măcinarea cafelei prăjite. Se

prezintă sub forme de pulbere de culoare uniforma cafenie-
 închis. Se desface în comerţ ca atare sau amestecată cu năut, cicoare, etc., in proportii
diferite, avand diferite denumiri.

 Cafeaua decafeinizată. Cafeaua are acţiune excitantă asupra

sistemului nervos central, datorită căreia frecvenţa şi energia
contracţiilor inimii se intensifică, iar puterea de lucru a organismului
se măreşte temporar. Pentru persoanele care suferă de inimă acţiunea
cafelei este dăunătoare. Cafeina din cafea se îndepărtează prin tratarea
boabelor de cafea brute şi ne sfărâmate cu vapori supra încălziţi, iar
după aceea cafeina se extrage cu solvenţi. În funcţie de modul cum
este condus acest procedeu se obţine o cafea decafeinizată sau parţial
decafeinizată.