Sunteți pe pagina 1din 50

INTRODUCERE

În ceea ce priveşte problematica integrării tinerilor în piaţa muncii, politicile


guvernamentale au cunoscut o accentuare deosebită în ultima vreme, prin faptul că au fost
abordate o serie de măsuri active de stimulare a inserţiei profesionale în scopul creării de noi
locuri de muncă.
În măsură egală , guvernul a urmărit atent adoptarea şi implementarea prevederilor
legislaţiei Uniunii Europene în privința politicii sociale. Deasemenea s-au făcut simţite
efecte pozitive în numărul de ansamblu al şomerilor, în special cel al şomerilor de lungă
durată cunoscând o scădere semnificativă, insă cu toate acestea, tinerii reprezintă o pondere
însemnată în ceea ce privește rata generală a şomajului, iar aceste eforturi de sprijinire a
accesului lor pe piaţa muncii trebuie continuate.
Faptul că România aderă şi participă la unele proiectele europene de dezvoltare
comunitară în domeniul politicilor de ocupare a forţei de muncă începe să aibă rezultate în
ceea ce priveşte diminuarea ratei şomajului în rândul tinerilor care beneficiază de aceste
măsuri.
Creşterea şi dezvoltarea economică sunt obiective fundamentale ale economiei naţionale,
strâns legate de resursele utilizate, șomajul reprezentând o teribilă risipă de resurse iar
principala resursă o reprezintă factorul muncă.Cu toate că evoluţia ratei şomajului în ceea ce
priveşte tinerii din România, cu vârsta până la 25 de ani, a fost în scădere din 2013 (23,7%),
nivelul continuă să fie unul îngrijorător.
De asemenea persoanele şomere dezvoltă sentimente psihologice negative care duc la
drame adevărate; pe acest fond se individul se simte inutil,aspect ce îl poate afecta profund.
Cele menţionate anterior au fost principalele considerente pentru care am a l es ace astă temă
deoarece, din nefericire am putut să vad îndeaproape aceste modificări și consider că un
aspect important il constituie modul în care tinerii se raportează la acest fenomen și nivelul
de informare de care ei beneficiază. Șomajul este o problemă care nu există într-o singură
locație. Dimpotrivă, este un fenomen global care afectează o serie de locuri de pe glob. Chiar
și țările cele mai dezvoltate din lume trebuie să se ocupe de această problemă. Șomajul este o
problemă care afectează nu numai persoanele individuale, ci și situația financiară și
economică a unei întregi țări. Din acest motiv, țările se străduiesc să aibă politici economice
adecvate, astfel încât în niciun moment să nu se afle într-o situație problematică.
Persoanele tinerie reprezintă viitorul economiei, nu doar în calitate de clienți și consumatori, ci ci
mai mult în calitate de angajaţi. Studii recente ne indică faptul că aceștia întâmpină numeroase
provocări și probleme specifice în ceea ce privește accesul pe piaţa muncii şi găsirea unui loc de
muncă stabil. S-a arătat faptul că în diferite țări, rata șomajului în rândul tinerilor este dublă decât
cea a adulților. Pornind de la datele privind problema angajării din rândul tinerilor, vom identifica
motivele pentru care situaţia este diferită în cazul tinerilor în căutare de slujbe, în comparaţie cu
persoanele mai în vârstă aflate în aceeaşi situație.
Scopul lucrării mele este acela de a atrage atenţia asupra problemei ratelor de angajare în
rândul tinerilor, şi, prin revizuirea literaturii, identificarea unor metode prin care practica actuală
poate fi îmbunătăţită. Este destul de regretabil faptul că atât de mulți oameni capabili nu sunt în
măsură să găsească locuri de muncă, pur și simplu pentru că nu există multe oportunități
disponibile pentru aceștia. Companiile mari și de succes din zilele noastre doresc pur și simplu să
angajeze cele mai bune dintre cele mai bune. Nici o firmă corporativă mare nu este dispusă să
angajeze persoane care nu sunt sigure cu privire la ceea ce trebuie să facă într-o organizație
profesională. Fiind șomer, oamenii se simt de multe ori triști și depresivi.
PARTEA TEORETICĂ
Capitolul I

Șomajul –Aspecte conceptuale


I.1 Conceptul de șomaj

Şomajul este un considerat un fenomen contemporan,


cuprinzător și complex care include aspecte economice, sociale,
politice, psihologice şi morale. Dicţionarul explicativ îl defineşte
ca un fenomen economic, care constă în fapul că unii salariaţi
rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea şi oferta.
Este o parte neagră a economiei ce prezintă nefolosirea unei părţi
din forţa de muncă salariată. Un șomer este definit ca o persoană
care nu are un loc de muncă, dar căută în mod activ. Pentru a se
califica drept șomer pentru măsurători oficiale și statistice,
individul trebuie să fie fără loc de muncă, dispus și capabil să
muncească, și să caute în mod activ o poziție. Ratele șomajului în
rândul tinerilor sunt în mod istoric de patru până la cinci ori mai
mari decât ratele de adult în fiecare țară din lume.
Şomajul apare de cele mai multe ori ca un fenomen
inevitabil. Este deasemenea caracteristic unui spaţiu şi unui interval de timp dat. Dimensiunile şi
evoluţia sa rezultă atât din nevoi ale ajustării şi stabilizării aspectelor economice ,dar şi din
situații concrete, atât individuale cât și de grup determinate de modelarea relaţiilor de
muncă.(Gheorghe Mihail, 1999, pag. 188-189)
În zille noastre, şomajul este considerat un dezechilibru al pieţei muncii la nivel național,
devenind astfel o stare negativă a populației active, adică dezechilibru între cererea globală de
muncă şi oferta globală de muncă. Acesta se reflectă în raportul dintre oferta de muncă faţă de
cererea de muncă, având niveluri şi sensuri de evoluţie diferite pe ţări şi perioade.(Constantin
Popescu, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur ,2005 pag 567)
Șomajul reprezintă numărul de persoane din forța de muncă care doresc să lucreze, dar nu au un
loc de muncă. Acesta este, în general, declarat ca procentaj și calculat prin împărțirea numărului

3
de persoane care sunt șomere la totalul forței de muncă. Forța de muncă este alcătuită din acei
oameni care doresc să lucreze.
Se poate afirma că șomajul este de fapt o formă de inutilizare a factorului de producţie
muncă, de aici rezultând risipă şi pierderi, mai ales din punct de vedere social.
Aspectul acesta ne induce noţiunea de sărăcie, deoarece provoacă scăderea drastică a nivelului de
trai, a standardului de viaţă cât și a calităţii traiului. O persoană poate fi numită șomer atunci când
acesta este dispus și în măsură să lucreze, dar este în prezent fără locuri de muncă. Astfel de
persoane caută, de obicei, în mod activ, oportunități de angajare.
În termeni mai simpli, șomajul este starea de a nu avea un loc de muncă. Se spune că o țară are o
rată ridicată a șomajului atunci când mulți dintre cetățenii săi nu au locuri de muncă. Atunci când
o mulțime de oameni nu lucrează într-o națiune, nivelurile sărăciei sunt, de asemenea, ridicate din
cauza lipsei de surse de venit.
Indivizii ce fac parte din populaţia activă subocupată, cei care îşi manifestă dorinţa şi
capacitatea de a lucra, dar nu au unde să lucreze sunt afectați direct.
Acesta afectează atât compartimentele materiale ale economiei naţionale,cât și elementele
sale umane. Cea care suportă din plin, gravele costuri sociale ale fenomenului, este populația
ocupată. Apare astfel şi se dezvoltă munca pe piaţa neagră (de obicei,.în condiţii salariale
inferioare preţului minim pe economie în privinţa mâinii de lucru, fără contract de muncă). Prin
coordonatele lui, şomajul exercită presiuni asupra salariilor lucrătorilor ocupaţi. (Băcescu M.,
Băcescu Cărbunaru A.,pag. 724)
Deși definiția șomajului este clară, economiștii împart șomajul în mai multe categorii diferite.
Cele mai mari două categorii de șomaj sunt șomajul voluntar și involuntar. Atunci când șomajul
este voluntar, înseamnă că o persoană și-a părăsit slujba în mod voit în căutarea unui alt loc de
muncă. Când este involuntar, înseamnă că o persoană a fost concediată sau dizolvată și trebuie să
caute o altă muncă. Săpat mai adânc, șomajul, atât voluntar cât și involuntar, este împărțit în trei
tipuri.
I.2 Măsuri de diminuare a şomajului si de creştere a gradului de ocupare. Politici de
combatere şi ameliorare a şomajului

Piaţa muncii a suferit unele schimbări puternice în ultimul deceniu. Modificările apărute au
creat nevoia unei noi instituţii. Una modernă, flexibilă cu capacitatea de a răspunde acestor
provocări. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Munca (ANOFM), împreuna cu cele 41
de agenţii judeţene, cu Agenţia Municipiului Bucureşti şi cu cele 88 de agenţii locale şi 156
puncte de lucru, răspunde acestor provocări. Serviciile sale sunt adresate şomerilor şi agenţilor

4
economici.Principalul său obiectiv este creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi implicit
scăderea ratei şomajului.

I.2.1 Obiectivele principale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă
sunt:
•Instituţionalizarea dialogului social în vederea ocupării şi formării profesionale a tinerilor;
•Găsirea unor startegii privind inserția tinerilor în câmpul muncii
•Aplicarea unor măsuri de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în muncă.

Noua lege cuprinde următoarele măsuri privind ocuparea și găsirea unui loc de muncă:

A. Măsuri de prevenire a şomajului:

a) oferirea de informații şi consiliere privind orientarea în carieră absolvenților de


învățământ profesional şi liceal, în cadrul unor acţiuni desfăşurate în şcoli de către consilierii de
orientare profesională din reţeaua centrelor de consiliere ANOFM;
b) servicii de preconcediere, care vizează următoarele activităţi:
- informare privind prevederile legale referitoare la protejarea şomerilor
- consiliere profesională cu scop de a găsi modalităţi de căutare a unui loc de muncă
- servicii de informare despre serviciile oferite de agenţie şi condiţii de acces
-prezentarea posibilităţilor de reorientare profesională în cadrul unităţii sau de participare la
cursuri de formare (www.anofm.ro)

B. Măsuri de combatere a şomajului:

a) determinarea agentilor economici să angajeze tineri absolvenți


b) acordarea unor facilităţi fiscale angajatorilor, ce constau în reducerea contribuţiei
datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj, dacă încadrează cu contract individual de muncă
persoane din rândul şomerilor pe care ei le menţin în activitate pe o perioadă decel puțin 6 luni;
c) stimularea creării de noi locuri de munca prin acordarea de credite din bugetul
asigurărilor pentru șomaj, care să aibă condiții avantajoase
d) stimularea persoanelor ce se află în şomaj să se angajeze înaintea expirării perioadei de
indemnizaţie de şomaj;

5
e) furnizarea de cursuri de calificare/perfecționare
f) stimularea mobilităţii forţei de muncă
g) angajatorii care încadrează tineri absolvenţi pe durată nedeterminată, primesc pentru o
perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajată, o suma lunara reprezentând un salariu
minim brut pe ţară
h)angajatorii care încadrează absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc, pe o
perioada de 18 luni, pentru fiecare absolvent angajat

I.2.2 Programul de ocupare a forţei de muncă

Anual Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă întocmeşte Programul de


ocupare a forţei de muncă având în vedere atribuţiile conferite de legislaţia în vigoare.
Principalele obiective generale ale Programului de ocupare a forţei de muncă pentru anul 2015 au
fost:
a) Creşterea șanselor de ocupare şi valorificarea competenţelor profesionale ale
persoanelor în căutarea unui loc de muncă pe piaţa internă a muncii;
b) Prevenirea șomajului de lungă durată;
c) Facilitarea tranziţiei de la șomaj la ocupare.
Obiectivele specifice ale programului sunt, în principal:
a) sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei;
b) stimularea şomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă;
c) orientarea şomerilor către ocupaţii şi meserii solicitate pe piața muncii locale şi sprijinul
de a fi cuprinse la programe de pregătire corespunzătoare;
d) sprijinirea și stimularea angajatorilor pentru ocuparea locurilor de muncă vacante prin
încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă, cu accent pe grupurile dezavantajate;
e) stimularea mobilităţii forţei de muncă în condiţiile schimbărilor structurale care se
produc în economia naţională;
f) sprijinirea absolvenților de învățământ superior pentru a dobândi experiență profesională
prin efectuarea de stagii profesionale și, corespunzător, stimularea angajatorilor.

6
I.2.3 Principalele atribuții
Agentia Națională pentru Ocuparea Fortei de Munca are urmatoarele atributii:

 asigură și coordonează aplicarea politicilor în domeniul ocuparii și formării profesionale;


organizează, prestează și finanțează, în condițiile legii, servicii de ocupare și formare
profesională a forței de muncă neincadrate prin compartimentele de specialitate și prin
prestatorii de servicii;
 actionează pentru sprijinirea mobilitații forței de muncă și pentru asigurarea flexibilitații
funcționale a pieței muncii;
 coordonează și asigură realizarea prestațiilor pentru infaptuirea politicii de ocupare si
circulație a forței de munca pe plan intern și internațional;
 organizează și asigură, prin serviciile de specialitate, informarea, consilierea și orientarea
profesionala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca in vederea ocuparii și
realizarii echilibrului intre cererea și oferta de forta de muncă;
 coordonează și realizează servicii de preconcediere în situații de concedieri masive de
personal;
 susține relații de parteneriat și cofinanțare în crearea de noi locuri de muncă, indeosebi in
zonele defavorizate și in cele in care piața muncii este puternic tensionată;
 aplică procedurile adecvate de gestiune previzională a cererii și a ofertei de muncă
conform instrucțiunilor Agenției Naționale Pentru Ocuparea Forței de Muncă;
 asigură aplicarea măsurilor de protecție socială a persoanelor neincadrate în muncă, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare;
 elaborează studii și analize în domeniul ocupării și formării profesionale;
face propuneri privind elaborarea proiectului bugetului asigurarilor pentru șomaj, pentru
activitațile specifice in profil teritorial;
 administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj repartizat și prezintă Agenției Naționale
pentru Ocuparea Forței de Muncă bilanțul contabil, contul de execuție bugetară și raportul
anual de activitate;
 acreditează furnizorii de servicii de specialitate pentru stimularea ocupării forței de muncă;
 propune programe de ocupare de nivel local, sau dupa caz, zonal;
 elaborează în baza indicatorilor sociali stabiliți, programe de activitate anuale, pe care le
supune aprobării Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și raportează
periodic realizarea prevederilor acestora;

7
 aplică, la nivel județean, prevederile referitoare la prestațiile de șomaj din cadrul
acordurilor bilaterale incheiate de Romania cu alte state în domeniul coordonării
sistemelor de securitate socială

De asemenea, un aspect important îl reprezintă evoluţia rezultatelor obținute în urma


aplicării planurilor şi a programelor privind ocuparea locurilor de muncă din ultimul an, nivelul
de influență a unor măsuri de stimulare a ocupării, cît şi diverse elemente cu rol de fundamentare
precum: structura și nivelul şomajului în funcție de formele de indemnizare, pe medii rezidenţiale,
pe vârstă, sex, nivel de pregătire profesională, cât și repartizarea teritorială a şomajului .

I.3. Teoriile cu privire la cauzele şomajului.

I.3.1. Teorii sociologice


Există o serie de teorii sociologice ce fac referire la factorii ce cauzează şomajul:
Teoriile privind aceste subiecte au un început îndepărtată în timp şi s-au construit treptat, ca etape
ale cunoaşterii ştiinţifice economice şi ca expresii ale capacităţii de analiză, interpretare şi
generalizare proprie specialiştilor din diferite perioade ale dezvoltării social – economice.( Colectiv
UCB, 2004,pag 251)
Teoriile clasice şi neoclasice conform acestor teorii în condițiile în care piața funcţionează bine,
apare şomajul structural şi cel fricţional , fiind imposibilă prezența șomajului involuntar. Șomajul
involuntar s-ar explica doar prin prin inelasticitatea salariilor la reducere, așa numita – înghețare a
salariilor .(Bodea G. 1999, pag.69)
Clasicii englezi (Adam Smith, David Ricardo, alături de Thomas R.Malthus şi J.B Say), au studiat
chiar „legile asupra săracilor”. Ei deși abordau în principal şomajul involuntar, exista -potrivit lor-
şi şomaj voluntar, în situașiile în care mărimea salariului nu era suficientă. De aceea, ideea
ocupării depline a econimiei şi-a găsit formularea în: ,,legea debuşeelor” J.B Say, care susținea că
orice producţie, ce își creează automat cererea corespunzătoare, nu are motiv pentru a reduce
imboldul la investiţii şi la crearea de noi locuri de muncă.
În principiu, în teoria clasică, utilizarea la maxim a capacităţilor de producţie rentabile şi
flexibilizarea salariilor asigură echilibrul pieţei muncii în ideea atingerii ocupării depline a
locurilor de muncă aspect care determină ca şomajul să rezulte, în urma unui cuantum foarte
ridicat al salariilor.
Neoclasicii au integrat problema ocupării, în cea a echilibrului general. Pentru Vilfredo Pareto sau
Leon Walras, munca era o marfă ce răspundea legilor generale ale economiei de piaţă, iar piaţa

8
forţei de munca avea acelaşi tip de comportament cu cea a mărfurilor (păstrându-şi însă
specificul).
Teoria lui K.Marx susţine că şomajul apare ca un surplus relativ de populaţie ce se formează
datorită condiţiilor specifice de valorificare a capitalului tehnic.
Teoria lui J.M.Keynes susţine că şomajul se formează îndeosebi datorita nivelului scăzut al
cererii agregate şi se menţine atâta vreme cât aceasta nu se schimbă. El arată că formarea şi
persistenţa şomajului se corelează cu „psihologia incontrolabila şi refractară a lumii de afaceri”,
de impactul mediului de afaceri şi al politicii monetare asupra investiţiilor, inclusiv cele pentru
folosirea mâinii de lucru.
Şomajul este un proces foarte ramificat, sub aspectul cauzelor, ca şi al efectelor, şi trebuie înţeles,
în primul rând din punctul de vedere al substratului economic, genezei, costului şi efectelor
sale.(Bica Ghe., Mihail Ghe.,1999,pag188-189).
I.3.2 Efectele șomajului

Există multe probleme care apar ca urmare a șomajului:

1. Stresul economic: șomajul, sub-ocuparea forței de muncă și subaprecierea provoacă stres


economic, deoarece nu se poate respecta obligațiile financiare. O persoană este condamnată la o
viață a sărăciei cu un nivel de trai scăzut. Resursele sunt întinse subțiri, iar chiar și nevoile
financiare mici devin greu de îndeplinit.

2. Stres mental: Succesul financiar este un ingredient cheie pentru pacea minții. Când cineva este
întotdeauna îngrijorat de unde vine urmatoarea masă sau de unde să obțina bani pentru a-ți achita
nevoile de bază cum ar fi imbracaminte si educație, Depresia poate apărea, de asemenea, atunci
când stima de sine a unei persoane este deteriorată. O persoană care a trecut prin școală, a câștigat
o diplomă și a cheltuit o mulțime de bani în acest proces poate deveni atât de frustrat de viață
atunci când nu este în măsură să obțină locuri de muncă. Depresia poate conduce uneori la droguri
și abuzul de alcool ca un mecanism de coping.

3. Creșterea cererii de consumabile: Consumul este alimentat de puterea de cumpărare a clasei de


mijloc. Aceasta conduce la creșterea vânzărilor în sectorul comerțului cu amănuntul și favorizează
creșterea economică și cea a economiei țării. Atunci când oamenii au locuri de muncă și sunt bine
plătiți, puterea lor de cumpărare se îmbunătățește. Lipsa de locuri de muncă, sub-plata și sub-
ocuparea forței de muncă determină o scădere a puterii de cumpărare a cetățenilor.

9
4. Tulburări sociale: Mulți oameni, în special tinerii, se angajează în activități criminale atunci
când nu au locuri de muncă. Neliniștea îi forțează să găsească ceva cu care să se poată ocupa.
După cum sa menționat anterior, zonele cu rate ridicate ale șomajului au rate de criminalitate
foarte ridicate. Stresul economic provoacă tulburări sociale, pe măsură ce cetățenii devin frustrați
de situația lor și încearcă să găsească modalități de a obține o viață mai bună. Acest lucru poate fi
comis prin tulburări civile pentru a determina liderii aleși să acționeze și să remedieze situația.

5. Incapacitatea de rambursare a împrumuturilor și a cheltuielilor datorate: Neîndeplinirea


obligațiilor privind rambursarea împrumuturilor a fost unul din motivele pentru care economia
Statelor Unite a intrat în recesiune în 2007. Sectorul bancar a suferit pierderi, ceea ce a afectat mai
multe sectoare ale economiei. Imputarea în rambursare poate provoca, de asemenea, ca oamenii
să-și piardă proprietatea prin blocare și repossession. Poate fixa o persoană înapoi financiar și
declanșează un lanț de efecte grave, cum ar fi falimentul și pierderea afacerilor.

I.3.3. Modalitățile în care pot fi abordate problemele legate de șomaj –Soluții

1. Educația: Se spune că educația este cheia succesului. Se deschide ușa la multe posibilități și se
echipează una cu abilități de viață și de muncă. Lipsa educației condamnă la o viață de sărăcie.
Există oameni care ar dori să rămână în școală și să obțină cel mai înalt nivel de educație posibil,
dar care sunt limitați de lipsa de bani. Prin urmare, educația ar trebui să fie accesibilă tuturor. O
modalitate de a atinge acest obiectiv este de a face educația de bază liberă pentru toți. Guvernul ar
trebui, de asemenea, să faciliteze accesul studenților la împrumuturi pentru a-și plăti educația. În
acest fel, mai mulți oameni vor putea să meargă la școală și să învețe abilități importante.
Schimbarea programelor pentru a răspunde provocărilor mediului de muncă contemporan este, de
asemenea, o abordare bună. Acest lucru ar trebui făcut pentru a ține pasul cu ritmul schimbărilor
tehnologice.
2. Instruire bazată pe competențe, formare profesională, pregătire tehnică: Competențele și
tehnicile trebuie predate prin formare calificată, formare profesională și formare tehnică. Acest
lucru ar aduce beneficii deosebite celor care nu-și pot permite studiile universitare sau nu au
obținut note suficiente pentru a intra într-una. Aceasta ar contribui la combaterea problemei
șomajului în rândul tinerilor din mediul rural care tind să-și înceteze dezvoltarea după ce au
terminat liceul. O asemenea formare le-ar pune de asemenea într-o poziție în care se califică
pentru o salarizare mai bună. Angajatorii tind să plătească mai bine muncitorii calificați decât
lucrătorii necalificați.

10
3. Crearea de oportunități de locuri de muncă diversificate: Politicile economice au un drum lung
în determinarea ratei șomajului într-o țară. Acest lucru se poate trage din exemplul recesiunii
globale din 2007, când multe firme au închis magazinul sau au redus numărul de angajați pentru a
rămâne în afaceri. Bune politici economice vor duce la crearea de locuri de muncă și la reducerea
nivelului șomajului într-o țară. Generarea de oportunități de angajare mai bune la toate nivelurile,
cum ar fi cele calificate, necalificate și profesioniști, poate, de asemenea, să minimizeze rata
șomajului. Încurajarea culturii spiritului antreprenorial în rândul tinerilor ar juca, de asemenea, un
rol vital în creșterea economiei și reducerea numărului de tineri șomeri.
4. Explorați calitățile ascunse: Crearea conștientizării pentru a ajuta oamenii să-și găsească
calitățile ascunse poate fi, de asemenea, o modalitate de a aborda problema șomajului. Acest lucru
ar încuraja desfășurarea de activități independente și reducerea excesului de dependență de
sectorul formal de locuri de muncă. Un artist talentat în mod natural poate să facă arta și să o
vândă. Un jucător de fotbal talentat își poate îmbunătăți abilitățile și poate deveni un jucător
profesionist. Un poet sau scriitor creativ poate folosi asemenea talente pentru a câștiga bani. Unul
dintre motivele pentru care mulți oameni care au plecat la școală se bazează prea mult pe sectorul
locurilor de muncă oficiale pentru angajare este că sistemul școlar îi condiționează în acest fel. Se
pierde din multe dintre ele faptul că talentele pot fi, de asemenea, folosite pentru a câștiga un venit
bun și pentru a duce o viață confortabilă. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la această
problemă poate contribui în mod semnificativ la transformarea oamenilor în activități proactive și
la cultivarea unei culturi a auto-angajării în rândul acestora. Mulți dintre cei mai bogați oameni din
lume depind de calitățile lor naturale pentru a face bani.
5. Îmbunătățirea comunicării pentru oportunitățile de muncă disponibile: Căutarea unui loc de
muncă nu este o sarcină ușoară. Pentru mulți, cea mai mare provocare este, de obicei, identificarea
oportunităților de angajare disponibile. De unde începe cineva? Cu cine vorbești? Care este cel
mai bun mod de a face aplicația? Ar trebui să fie îmbunătățită comunicarea pentru locurile de
muncă vacante disponibile pentru a ghida cei interesați de unde să se uite. Uneori, companiile nu
găsesc persoana potrivită pentru oportunitatea disponibilă, deoarece postul nu a fost anunțat în
mod corespunzător. O comunicare mai bună va face ca un număr mare de persoane să meargă la
locurile vacante disponibile.
6. Mobilitatea geografică dincolo de frontierele naționale: Singurul factor care a condus la
globalizare este progresul tehnologic. Acesta a oferit un acces mai ușor la informații și a sporit
căile de comunicare. Mulțumită social media, oamenii sunt acum mai conștienți de cultura decât
înainte. O persoană care trăiește în India, de exemplu, are o idee despre cultura australienilor din
cauza unor platforme precum Facebook și Twitter. Interesul generat înseamnă că mai mulți

11
oameni se simt confortabil acum când merg în țările străine pentru a-și căuta oportunități de
angajare. Cel mai mare obstacol în calea acestei dorințe îl reprezintă politicile stricte de imigrare.
Migrarea ușoară către țările străine va încuraja oamenii să caute oportunități de angajare în afara
granițelor lor.
Forța de muncă a oricărei țări formează de obicei o mare parte din populația sa. Pentru a răspunde
nevoilor oamenilor săi, toate țările ar trebui să se asigure că ele creează numeroase oportunități de
angajare, astfel încât toți cei care sunt dornici să muncească să aibă șansa să facă acest lucru.
Acestea fiind spuse, guvernul ar trebui să se asigure că oamenii sunt plătiți în mod adecvat pentru
serviciile pe care le oferă, astfel încât, la sfârșitul zilei, nici o persoană nu se simte ca și cum ar fi
mai bine să lucreze și să plătească mai puțin. Odată ce au loc mai multe oportunități de angajare,
rata șomajului va scădea mult.( Unemployment: Meaning, Causes, Effects,and Solutions,2016 )

Capitolul II
Șomajul in randul tinerilor

II.1. Șomajul în rândul tinerilor

În multe țări, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor este înțeleasă ca o problemă
internă presantă. Dar obiectivul potrivit este global: de la Europa spre America de Nord până în

12
Orientul Mijlociu, șomajul în rândul tinerilor sa umflat într-o adevărată epidemie, care amenință
creșterea economică și stabilitatea socială în zeci de țări timp de câteva decenii.
La nivel mondial, în jur de 75 de milioane de lucrători sub 25 de ani au fost șomeri anul
trecut, potrivit Biroului Internațional al Muncii, o creștere de peste 4 milioane în comparație cu
2007.Mai presus de toate, este atacat psihicul tinerilor care au fost informați că educația este calea
către o viață mai prosperă, doar pentru a constata că diplomele lor nu reprezintă un antidot pentru
o piață de locuri de muncă sumbră. "Șomajul în rândul tinerilor este dramatic", potrivit lui José
María Aznar, fostul prim-ministru al Spaniei, care a vorbit la o conferință recentă din New York.
Cincizeci și șase la sută dintre potențialii lucrători spanioli sub 25 de ani sunt șomeri. . Lipsa
profundă de oportunități de lucru pentru tineri din întreaga lume este în mare parte rezultatul crizei
financiare sincronizate care a apărut în Statele Unite și apoi sa răspândit în Europa, generând
presiuni economice pe aproape fiecare țărm. Șomajul în rândul tinerilor posedă acum potențialul
de a exacerba tensiunile sociale și politice profund așezate, dând în același timp noi conflicte într-
o epocă de deficit.
Tinerii sunt aproape de trei ori mai susceptibili de a fi șomeri decât restul populației, cel mai mare
decalaj de peste 20 de ani, potrivit unei analize a cifrelor oficiale.
Numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani care nu sunt în educație sau
angajare cu normă întreagă a crescut cu 8 000 în ultimul trimestru. Cu 498.000 de persoane din
grupul de vârstă fără un loc de muncă, o analiză realizată de Biblioteca de Muncă a Camerei
Comunelor arată că tinerii se îndreaptă acum comparativ mai rău decât în orice moment din 1992.
Rata șomajului este de 14,4%. Rata generală a șomajului este acum de 5,7% din totalul populației
active, potrivit Oficiului pentru Statistică Națională (ONS).
Trebuie să existe o armonizare între curricula formării în sistemul de educaţie şi cerinţele pieţei
muncii. Există încă o anumită inerţie şi rigiditate a sistemului de educaţie, ce face ca schimbările
care apar pe piaţa muncii să fie cu un pas înainte; mult mai mai grav este faptul că atunci când
vorbim de sistemul educaţional, acesta nu mai reuşeşte să fie corespunzător măcar la nivelul
prezent al economiei. În ansamblu, sursa de creare de noi locuri de muncă provine din sectorul
privat şi mai puţin din sectorul public. Din această perspectivă, politicile educaţionale din
România ar trebui să fie mult mai orientate spre a răspunde dinamicii şi schimbărilor care apar în
piaţa muncii. În zona stimulării iniţiativei antreprenoriale în rândul tinerilor s-au iniţiat o serie de
măsuri şi s-au derulat o serie de programe de sprijinire din partea unor instituţii
nonguvernamentale, dar rezultatele obţinute nu sunt încă la nivelul aşteptat.(Mărgineanu I.,2008,
pag. 317–327)

13
II.2 Cauzele șomajului în rândul tinerilor

Principalele cauze generatoare de şomaj sunt :

Există numeroase motive pentru șomaj, sub-ocuparea forței de muncă și subvenționarea într-o
economie. Acestea sunt câteva dintre cele mai frecvente cauze:

1. Lipsa pregătirii calificate și tehnice: mediul de afaceri actual este de așa natură încât există o
cerere ridicată pentru angajați calificați și tehnologie. Acest lucru a fost necesar prin încorporarea
tehnologiei în multe procese de afaceri. Tehnologiile au fost introduse în aproape orice domeniu al
mediului de lucru. Există, prin urmare, o cerere tot mai mare de lucrători calificați și specializați.
Lipsa pregătirii calificate și tehnice va îngreuna astfel o persoană să găsească un loc de muncă
plătit.

2. Lipsa educației: Majoritatea celor fără locuri de muncă în multe economii sunt cei care nu au
studii. Mersul la școală echipează unul cu aptitudinile și pregătirea relevante necesare locului de
muncă. Există mai multe cauze ale lipsei de educație. În multe cazuri, oamenii din medii sărace nu
dispun de bani pentru a-și finanța educația și, prin urmare, abandonează școala. Zonele cu sărăcie
răspândită au rate ridicate ale șomajului datorită acestui fapt. Practicile culturale precum
căsătoriile timpurii determină, de asemenea, fetele să renunțe la școală. Aceasta explică de ce
regiunile în care această practică este răspândită, au atât de multe femei fără locuri de muncă sau
surse rezonabile de venit. Calitatea și relevanța educației sunt adesea considerate a fi prima cauză
principală a șomajului în rândul tinerilor.( City & Guilds Centre for Skills Development, Skills
Development, Attitudes and Perceptions, 2008) Dincolo de necesitatea de a asigura accesul tuturor
la educație, educația nu este adaptată în mod adecvat nevoilor pieței muncii, ceea ce are, în
schimb, două consecințe: incapacitatea tinerilor de a găsi locuri de muncă și incapacitatea
angajatorilor de a angaja abilitățile de care au nevoie . În combinație cu criza economică și lipsa
de creare de locuri de muncă suficiente în multe țări, aceasta a dus la rate ridicate ale șomajului în
întreaga lume și la dezvoltarea unei crize a competențelor. Sondajele sugerează că până la
jumătate din toate întreprinderile au poziții deschise pentru care se străduiesc să găsească oameni
calificați corespunzător .Tinerii fară niciun fel de abilitați sunt mai greu de angajat. Cele mai
multe companii doresc sa investească mai puțin în formarea inițială a unui nou angajat în această
perioadă economică. Dincolo de necesitatea de a asigura accesul tuturor la educație, educația nu
este adaptată în mod adecvat nevoilor pieței muncii, ceea ce are, în schimb, două consecințe:
incapacitatea tinerilor de a găsi locuri de muncă și incapacitatea angajatorilor de a angaja

14
abilitățile de care au nevoie . În combinație cu criza economică și lipsa de creare de locuri de
muncă suficiente în multe țări, aceasta a dus la rate ridicate ale șomajului în întreaga lume și la
dezvoltarea unei crize a competențelor. Sondajele sugerează că până la jumătate din toate
întreprinderile au poziții deschise pentru care se străduiesc să găsească oameni calificați
corespunzător. Un sondaj global a constatat că mai mult de 55% dintre angajatori din întreaga
lume consideră că există o "criză de aptitudini" , deoarece întreprinderile se confruntă cu o
neconcordanță tot mai mare între competențele pe care elevii le învață în sistemul de învățământ și
cele solicitate la locul de muncă. Pentru multe guverne, o întrebare-cheie este cum pot să
depășească acest decalaj și să se asigure că tinerii sunt echipați cu abilitățile pe care le caută
angajatorii. .( City & Guilds Centre for Skills Development, Skills Development, Attitudes and
Perceptions, March 2008)

3. Poate fi foarte frustrant atunci când lucrezi fără a fi compensat în mod adecvat pentru lucrul
făcut. Această cauză apare atunci când calitățile nu sunt recunoscute. Obiectivul principal al
angajatorului este creșterea marjelor de profit în detrimentul lucrătorilor. Lucrătorii trebuie să
lucreze uneori foarte mult timp pentru a-și îndeplini scopurile. O persoană poate fi, de asemenea,
slab plătită atunci când lucrează la un loc de muncă care nu corespunde nivelului de educație pe
care l-a atins. De exemplu, un absolvent de universitate care lucrează ca chelner la un restaurant
fast-food. Suma de bani cheltuită pentru obținerea diplomei indică faptul că persoana este de
asemenea compensată în mod rezonabil. Acest fapt determină mulți oameni să renunțe la angajare
din cauza frustrării.

4. Angajarea tinerilor cu salarii mici: aceasta este o altă practică de afaceri neetică orientată spre
creșterea profiturilor. Se întâmplă în principal în țări sau regiuni cu legi și instituții slabe de
muncă. Acești copii sunt angajați ca lucrători necalificați și, prin urmare, plătiți ca atare. Din cauza
vârstei tinere, ele sunt ușor de manipulat și de avantajat. Multe dintre ele nu au, de asemenea,
responsabilități de a avea grijă și, prin urmare, sumele mici plătite le sunt suficiente.

5. Populație mare: Atunci când o economie are mai mulți muncitori decât cererea pieței muncii,
nivelul șomajului va fi ridicat. Aceasta înseamnă că și lucrătorii calificați care sunt dispuși și
capabili să muncească vor fi fără locuri de muncă din cauza lipsei locurilor de muncă vacante.

6. Lipsa oportunităților de angajare: Țările în care un număr mare de tineri au studiat până la
universitate, dar cu locuri de muncă limitate, au probleme grave de șomaj. Există o mulțime de
concurență pentru câteva sloturi disponibile.

15
II.3. Premisele combaterii şomajului în rândul tinerilor

Toată lumea ar trebui să aspire să trăiască bine și să profite din plin de viață. Cu toate acestea,
aproape toate aceste dorințe depind de o sursă stabilă de venit. Principalele motive pentru care
mulți oameni merg la școală sunt să dobândească cunoștințe și să învețe abilități importante care le
vor face relevante pe piața muncii. Mediul corporatist restructurat depinde foarte mult de
competențe și de know-how-ul tehnic. Prin urmare, înseamnă că cei fără formare adecvată vor fi
lăsați fără locuri de muncă deoarece sunt considerați necorespunzători pentru piața forței de
muncă. Educația este una dintre căile cheie de reducere a nivelului șomajului. Ar trebui deci să fie
prerogativa fiecărui guvern să se asigure că fiecare cetățean are o educație bună. În afară de
aceasta, indivizii trebuie, de asemenea, să devină creativi și să găsească modalități alternative de a
câștiga venituri fără a se baza pe ocuparea formală. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea
talentelor naturale și a antreprenoriatului. Toate acestea ar merge mult în abordarea problemelor
legate de șomaj.

Una dintre politicile economice a statului reprezintă stabilizarea şi echilibrul


macroeconomic,prin care se urmăreşte realizarea următoarelor patru obiective ce au fost
considerate multă vreme „Patrulaterul magic. „
a)Creşterea economică
b)Combaterea inflaţiei, stabilirea preţurilor şi a puterii de cumpărare a bunurilor
c)Ocuparea forţei de muncă
d)Echilibrul balanţei de comerţ exterior ( Creţoiu Ghe. 2007 pagina 254)
Problema principală a șomajului în rândul tinerilor este aceea că le formează percepția asupra
muncii, salariilor și așteptărilor în carieră. Experiența perioadelor de șomaj pentru tineri generează
lacune în cunoștințele și experiența dificil de depășit, precum și înrământarea tinerilor adulți cu ani
de câștiguri mici sau sporadice. Stagiile contribuie la crearea unei cariere pe termen lung.
Este cunoscută teoria conform căreia în perioada de criză este preferabil să se asigure o
creştere a cheltuielilor bugetare care să aibă drept scop o relansare a activităţii economice, ce să
contribuie la creşterea ocupării forţei de muncă şi evident la reducerea şomajului.
Modelul creşterii economice trebuie mereu revizuit , ținând cont de experienţa anterioară,
în care creşterea economică la noi în țară a avut la bază consumul, ceea ce nu a permis atingerea
unei creşteri economice sustenabile, şi trebuie să vizeze investiţia în sectoare cu valoare adăugată
înaltă.

16
Aprecierea că o economie naţională înregistrează o creştere economică se bazează pe existenţa
tendinţei creşterii pozitive reale,în cadrul unui orizont de timp corespunzător” (Ciucur D. pagina
451)
Pentru a înţelege procesul creşterii economice este necesar luarea în considerare a
următoarelor elemente:
 Creşterea economică este dependentă de dinamica macroeconomică,
 Agregarea comportamentelor individuale ale agenţilor economici la nivelul întregii
economii, ca şi efectele globale care rezultă – şomaj, inflaţie,dezvoltare ciclică,
dezechilibrul schimburilor economice externe, relaţiile economice externe, determinată de
factori specifici şi de dinamica demografic, de factori biologici şi sociali;
 Dinamica rezultatelor macroeconomice trebuie privită pe o perioadă suficient de lungă
pentru a se delimita expansiunea conjuncturală pe termen scurt din cadrul ciclului de
afaceri de creştere economică propriu zisă, ce se manifestă ca tendinţă dominantă în
cadrul unei perioade mai mari de timp
 Creşterea economică are în vedere rezultatele macroeconomice reale, cele corectate cu
mărimea deflatorului;
 Un element deosebit de important în înfăptuirea unei creşteri economice,însoţite de
mărimea nivelului ocupării,îl reprezintă „rata investiţiilor”.

II.3.1. Măsuri de combatere a șomajului în rândul tinerilor

In actualul sistem legislativ al Romaniei principalul act normativ in materie il


constituie Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței
de muncă. Principalele obiective ce au fost urmărite sunt cresterea șanselor de ocupare a
persoanelor ce sunt în cautarea unui loc de muncă si stimularea angajatorilor pentru incadrarea in
muncă a șomerilor si crearea de noi locuri de munca .
 Măsuri pentru stimularea spiritului antreprenorial la tineri.
– Acordarea de credite subvenţionate pentru studenţii care au vârsta până în 30 ani şi sunt la
prima facultate.
– Acordarea de facilităţi pentru studenţii ce vor să înceapă o afacere proprie.
Antreprenoriatul și tinerii - O importantă opțiune în angajare pentru mulți tineri o reprezintă
antreprenoriatul (Gough et al., 2013). Se știe că tinerii valorizează mai mult și sunt mai ambițioși
(Bosma & Levie, 2010). Cercul vicios privind evoluția tinerilor față de ”lipsa de experiență”,

17
poate fi adesea cel care face schimbarea percepției muncii ca fiind o activitate auto-generată, decât
o muncă în sensul tradiționale (Ryan, 2003).
Există o tendință de a încadra tinerii antreprenori direct în rândurile populației adulte generale,
sau de a ignora pur și simplu astfel de acțiuni proactive ale tinerilor. În general, nu avem o
înțelegere com-prehensivă asupra posibilelor beneficii ale antreprenoriatului tinerilor asupra
îmbunătățirii mijloacelor de trai, și nici nu știm cum să direcționăm un sprijin special creat pentru
tineri (Cassia, Criaco, & Minola, 2012).
 Măsuri de creştere a gradului de ocupare a forței de muncă de către tinerilor.
– Sporirea ponderii cheltuielilor alocate măsurilor active de combatere a şomajului.
– Îmbunătăţirea accesului tinerilor la măsurile active pentru combaterea şomajului, ceea ce ar
duce la scăderea ratei şomajului de lungă durată.
Ca urmare a implementării politicilor sociale privind prevenirea şi ameliorarea şomajului
în rândul tinerilor şi stimulării accesului lor la piaţa muncii, rezultatele recente sunt încurajatoare,
în sensul diminuării ratei de şomaj structural în rândul tinerilor.
Un aspect pozitiv ilustrat de statisticile existente este acela al creşterii nivelului de
instrucţie al tinerilor care intră în piaţa muncii:se poate observa că numărul tinerilor cu studii
universitare si postuniversitare este în creștere în ultimii ani.
Desigur că nu putem izola datele statistice de calitatea forţei de muncă, pe fondul
transformării învăţământului universitar în învăţământ de masă, care, de multe ori, ascunde un
şomaj mascat al tinerilor, prin amânarea integrării în piaţa muncii şi continuarea studiilor. Totuşi,
această specificare referitoare la nivelul de educaţie cerut pentru un post a devenit destul de
răspândită pe piaţa muncii din România, în sensul în care, chiar pentru posturi care în mod
obişnuit ar putea fi îndeplinite de persoane cu studii medii, se solicită diploma de studii
universitare.
 Acordarea de asistentă și consultață în scopul unei activitați ce vizează inițierea unei
afaceri.
 Informarea si consilierea profesionala costituie un ansamblu de servicii acordate in mod
gratuit persoanelor in cautarea unui loc de munca. Serviciile se acorda prin centre
specializate si prin furnizori din sectorul public sauprivat, avand urmatorul scop:
a) furnizarea de informații privind piața muncii și evoluția ocupațiilor;
b) evaluarea și autoevaluarea personalitații în vederea
c) orientării profesionale;
d) dezvoltarea abilitații și increderii în sine a persoanelor in

18
e) căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a deciziei privind
propria cariera profesională;
f) instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă.

 Medierea muncii reprezintă activitatea prin care se realizează punerea în legatură a


angajatorilor cu persoanele aflate în cautarea unui loc de munca, în vederea stabilirii de
raporturi de muncă sau de serviciu.(Traian Stefanescu,2005, pag.146-147)

II.4. Impactul șomajului asupra tinerilor


Șomajul este de cele mai multe ori o experienţă stresantă pentru tineri, deşi consecinţele
pot varia în funcţie de context, incident şi durată, precum şi de caracteristicile individuale ale
persoanei în care le experimentează. Stresul este caracterizat ca o experienţă în cadrul căreia
persoanele sunt confruntate cu o situaţie care solicită sau depășește abilităţile lor de a o gestiona
(Lazarus & Folkman, 1984). Munca joacă mai multe funcţii semnificative în viaţa unei persoane şi
vine în întâmpinarea unor nevoi importante, nu numai din perspectivă financiară, dar şi din
perspective socială şi economică. Astfel şomajul, indiferent de vârsta la care survine este de multe
ori trăit ca o experienţă solicitantă şi ameninţătoare, deoarece poate dăuna confortului individului,
bunăstării şi sănătaţii fizice și/sau psihice. Stresul contribuie la o mai bună înţelegere a modului în
care putem îmbunătăţi aceaste situaţii. În acest context este important să luăm în considerare
semnificaţia pe care indivizii o acordă şomajului lor, penru că aceste evaluări vor influenţa
experienţele lor în situaţii viitoare, şi pot determina alegerea strategiilor de coping (Latack,
Kinicki, & Prussia, 1995). Este util să luăm în considerare circumstanţele şi contextul de viaţă, şi
de asemenea, proiecţiile viitoare asupra propriei lor vieţi. Oamenii nu sunt doar fiinţe reactive, ei
sunt fiinţe cu un scop, cu planuri, intenţii şi proiecţii, care iau decizii bazate pe aceste proiecţii
pentru a-şi construi viaţa pe care şi-o doresc.Cu cât mai mulți oameni se perfecționează, există o
concurență mai mare între aceștia pentru oportunitățile disponibile, deoarece educația nu mai este
suficientă pentru a garanta locuri de muncă pentru tineri. În timp ce acest lucru îi motivează pe
unii unii să obțină mai multe acreditare cu niveluri mai înalte de educație, ît descurajează pe alții
să renunțe la școală, în încercarea de a-și începe propriile afaceri și sperând să devină milionari
tineri. Deși acest lucru poate părea ceva interesant și chiar merită luat în considerare, majoritatea
vor descoperi că abandonul școlar ar putea să nu fi fost cea mai bună opțiune. Pe de altă parte,
nivelurile ridicate ale șomajului au împins tinerii să nu se mai concentreze pe un anumit loc de
muncă, ci mai degrabă să facă tot posibilul pentru a obține un loc de muncă bun care să îi ajute să-
i susțină pe ei și pe familiile lor.

19
( Impacts of Unemployment on Young Adults,2016)

II.4.1 Provocările pe care le au tinerii în căutarea unui loc de muncă: o perspectivă de


angajare
Șomajul în rândurile tinerilor este în relație directă cu ratele de şomaj naţionale arătând
contextul naţional în care acesta apare, tinerii ce se află în căutarea unui loc de muncă întâmpinând
anumite bariere şi provocări privind perspectivele de angajare. Provocările cu care se confruntă
pot fi analizate dintr-o perspectivă personală a capacității de angajare, adică, prin examinarea
"unei adaptabilităţi specifice muncii ce oferă posibilitatea angajaţilor să identifice şi să
conştientizeze oportunităţile de carieră" (Fugate, Kinicki, & Ashforth, 2014, p. 17). Capacitatea de
angajare este în general descris ca fiind un construct multidimensional format din trei, până la
cinci mari componente centrate în jurul capitalului social şi uman al muncitorilor, identităţii lor
privitoare la carieră şi capacității personale de adaptare (Fuguate et al. 2004).
Persoanele care se confruntă cu șomajul de lungă durată pot deveni anxioase sau deprimate și au
probleme cu somnul. Șomajul prelungit are, de asemenea, un efect global negativ asupra simțului
unei persoane de auto-valoare,cât și asupra stimei de sine, daune care ar putea rămâne în vigoare
chiar și după ce persoana este din nou angajată.(Tom Bryan, The Overall Effects of
Unemployment). El afectează capacitatea viitoare de a găsi un loc de muncă, bunăstarea lor
psihologică și multe altele.
Mulți dintre tinerii de astăzi se confruntă cu un început lent pe piața muncii, situație care se poate
transforma într-un câștig mai mic pe viață. La celălalt capăt al spectrului de vârstă se află un
număr din ce în ce mai mare de pensionari care, în sistemul actual, vor consuma o parte din
producția națiunii.( An unbalanced age: Effects of youth unemployment on an aging
society,2015)

Voi prezenta în continuare avantajele şi dezavantajele specifice fiecăreia din aceste arii, pe
care tinerii aflaţi în căutarea unui loc de muncă le pot întâlni.
a) Capitalul uman
Acesta se referă la setul de competenţe al persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă, incluzând abilităţile, cunoştinţele, experienţa şi educaţia. Capitalul uman este practic un
element cheie al angajării. Specialiștii în recrutare caută angajaţi cu un capital uman mai mare,
presupunând că un capital uman ridicat prezice performanţa în muncă. Prin urmare, deţinerea unui
capital uman va influența abilitatea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă de a găsi și
păstra un loc de muncă. Educaţia este o parte foarte importantă a capitalului uman, iar tinerii în

20
căutarea unui loc de muncă, care deţin un nivel mai înalt de şcolarizare sunt în avantaj faţă de cei
care au părăsit şcoală mai devreme (Vallejo & Dooly, 2013).
Cu toate acestea, în timp ce absolvenţii de studii superioare tind să prezinte o rată de
angajare mai mare, obţinerea unei diplome universitare nu este o cale garantată spre un loc de
muncă. Un studiu arată că doar 42% din recrutori consideră că absolvenţii de studii universitare
sunt pregătiţi în mod adecvat pentru piaţa muncii (McKinsey, 2012). Acest fapt este probabil
datorat legăturilor slabe dintre instituţiile organizaţionale şi industrie în multe ţări ale lumii. De
fapt, cercetările arată că în ţările în care instituţiile educaţionale trimit semnale puternice cu privire
la competenţele și abilitățile persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, ratele şomajului în
rândurile tinerilor sunt mai mici (Breen, 2015). Mai mult decât atât, stagiile de practică şi
învăţarea bazată pe practică tind să ofere căi mai sigure către un loc de muncă (Shoenfelt, Stone &
Kottke, 2011).
b) Capitalul social
Acesta se referă la faptul că persoanele pe care le cunoşti sunt importante atunci când îţi
cauţi un loc de muncă. Aceasta este altfel spus suma resurselor relaţionale pe care o persoană le
are şi include atât mărimea reţelei sociale, cât şi puterea şi calitatea ei. Prin intermediul relaţiilor,
persoanele ce se află în căutarea unui loc de muncă pot afla de oportunităţile de muncă, iar o reţea
socială poate aduce recomandări cu privire la competenţele şi potrivirea cu cerințele postului
(Fugate et al. 2004). Conexiunile personale sunt de cele mai multe ori calea principală prin care
persoanele în căutarea unui loc de muncă aplică pentru posturile deschise şi în fapt, intră mai
repede pe piaţa muncii (de ex.:Kogan, Matkovic, & Gebel, 2013). Este firesc să ne aşteptăm ca
tinerii în căutarea unui loc de muncă să deţină un capital social mai limitat, datorită experienţei şi
legăturilor lor reduse cu persoane aflate în mediul organizaţional. Deşi familia şi relațiile din
timpul şcolii fac parte din reţeaua lor socială, este puţin probabil să aibă acces la persoanele care
deţin puterea decizională în companii, rezultând mai puţine informaţii despre oportunităţile din
organizaţii.
Deasemenea, părinţii pot juca adesea un rol important pentru tineri. Cercetările subliniază
importanţa cunoştinţelor pe care le au părinții, după vârsta de 16 ani (Schneider & Stevenson,
2000). Este prezentat faptul că implicarea parentală reduce mult nivelul nehotărârii în rândul
tinerilor (Feldman, 2013). Experienţa părinţilor în ceea ce priveşte instabilitatea locului de muncă
poate afecta nivelul de indecizie asupra carierei copiilor lor. Astfel, devine importantă explorarea
opțiunilor devine importantă pentru asigurarea unui context favorabil pentru acel tânăr. Dar cât de
multe cunoştinţe deţin părinţii despre opţiunile actuale privind programele de educaţie şi formare?
Spre deosebire de părinţi, profesorii au un rol semnificativ, în special pentru tinerii care provin din

21
clase social-economice inferioare şi îi pot asista atât părinţii, cât şi pe tineri să conştientizeze şi să
înţeleagă mai bine cum pot cel mai ușor să își atingă obiective specifice şi realizabile (St. Clair,
Kintrea, & Houston, 2013).
c) Identitatea.
Noţiunea de identitate a carierei este relevantă pentru angajare (Gunz & Peiperl, 2007), fie
că este o identitate a carierei centrată pe sine (Fugate et al., 2004) sau o identitate organizaţională
centrată pe angajator (Van der Heijde & Van der Heijden, 2006). Ideede bază este aceea că
persoanele trăiesc după anumite idei narative care definesc "cine sunt eu" sau "cine vreau să fiu"
aspect care le dă posibilitatea să integreze trecutul, prezentul şi viitorul lor, şi le oferă obiective
personale şi aspiraţii (Fugate et al, 2004).
Alte studii susțin faptul că persoanele care se angajează pentru prima dată sunt destul de realiste
cu privire la salariul de început, cît și la abilitatea primului loc de muncă de a le fi cel ce le poate
împlini diferite aspiraţii (Ng, Schweitzer, & Lyons, 2010).Prin urmare, tinerii sunt în general mult
mai puţin costisitori la angajare, în comparaţie cu persoanele mai în vârstă care își caută un loc de
muncă (Adler & Hilber, 2009,pag.69-88).
d) Adaptabilitatea.
Este reprezintă componenta finală a capacității de angajare ea reprezentând nivelul de
adaptare personală în funcție de particularitățile fiecăruia: dorinţa şi abilitatea de a schimba factori
personali:cunoştinţe, compentenţe, abilităţi, dispoziţii şi comportamente) pentru a face faţă
cerinţelor situaţiei (Fugate et al., 2004). Nivelul de adaptare este aspectul ce .poate plasa tinerii
care își caută un loc de muncă în avantaj faţă de persoanele mai în vârstă. În primul rând, atât
stadiul de viaţă al tinerilor (Super, 1990) cât şi proximitatea temporală faţă de educație facilitează
accesul prioritar al acestora cât și utilizarea adecvată a oportunităţilor de învăţare. Un alt aspect .ar
fi acela că tinerii au fost deja născuţi şi crescuţi într-o lume în care există insecuritatea locului de
muncă. Cererile de "flexibilitate a angajaţilor" cât şi "învăţarea continuă" reprezintă standardul,
ceea ce ar putea avea un impact benefic în gestionarea eficientă a efectelor negative pe care
insecuritatea profesională le poate avea asupra sănătății și a dorinței de schimbare a locului de
muncă (Cheng & Chan, 2008 pag.272-303).

II.4.2 Căi către angajare.


Schimbările ce apar în structura muncii și nivelul scăzut al regularizării piețelor de muncă
au făcut ca tranziția de la școală la muncă să fie mai puțin standardizată, aspect care pentru tineri
constă în creșterea dificultății de a-și găsi drumul, având consecințe semnificative și dăunătoare
asupra stării economice și psihologice actuale cât și viitoare (Heckhausen, 2002). Primul pas

22
posibil către lumea adultă este decisiv pentru stabilirea unor modele viitoare de abordare privind
schimbarea locului de muncă, a organizațiilor și a carierei (Ng & Feldman, 2007).
Aceste schimbări duc la întreruperea continuității progresului tradițional spre angajare și carieră.
Un aspect negativ este acela că, presiunea asupra organizațiilor ca ele să devină competitive în
piața globală, creează presiune și asupra ratei salariilor pentru toate tipurile de lucrători, în mod
special asupra persoanelor mai tinere și mai puțin calificate.Deasemenea aceste schimbări de
structură menite să reducă costurile, au scăzut incidența sau uneori chiar au eliminat complet
programele tradiționale anterioare pentru formarea tinerilor.
Drumul spre angajare al tinerilor este evidențiat de studii în mai multe țări (Yates et al., 2011).
Acest traseu poate include migrarea de la un loc de muncă prost plătit la altul (Yates, 2005). Un
studiu longitudinal recent făcut în SUA pe o durată de 4 ani, privind motivația implicării și
obiectivele educaționale și de carieră avute după ab-solvirea liceului, a arătat beneficii crescute
atât psihologice cât și educaționale pentru cei care au fost motivați la 2, și la 4 ani după absolvire,
precum și progresul crescut la locul de muncă după 4 ani (Heckhausen, Chang, Greenberger, &
Chen, 2013). Studiul a arătat, de asemenea, că cei care au lucrat cu program mai prelungit la scurt
timp după absolvire au avut mai apoi rezultate educaționale mai slabe. Un loc de muncă ajută la
definirea locului unei persoane în societate, iar munca productivă a fost mult timp înțeleasă ca
fiind unul dintre elementele cheie necesare unei vieți fericite.

II Parte practică
Capitolul III

III.1 Scopul cercetării


Scopul : Identificarea percepției tinerilor asupra fenomenului șomajului (neangajării) în rândul
tinerilor. Aşa cum este menţionat în literatura de specialitate, informarea ocupă un loc important in
ceea ce priveste incadrarea tinerilor pe piata muncii.

23
III.2 Obiectivele
 Identificarea unei posibile legături între mediului de proveniență și nivelul de informare.

 Determinarea modului în care activitatea ANOFM influențează semnificativ nivelul de


insertie a tinerilor in piața muncii.

 Nivelul de informare al persoanelor cu studii superioare este semnificativ mai ridicat decât
al persoanelor cu studii inferioare

 Implicarea părințilot influențează semnificativ inserția tinerilor in câmpul muncii

III.3 Metodologia utilizată


Lotul de subiecţi

Subiecții cercetării au fost un număr de 10 persoane cu vârta cuprinsă intre 18 și 25 ani,


atât din mediul urban cât și din mediul rural ,aflați in cautarea unui loc de muncă.

III.4 Instrumentele utilizate pentru colectarea datelor


Focus group

Pentru realizarea cercetării organizarea unui focus grup este potrivită deoarece discuţia poate fi
focalizată puternic pe o temă şi reflectată foarte clar percepţiile, motivaţiile, emoţiile, nevoile
oamenilor.

Organizarea focus group-ului are o serie de elemente specifice şi care se recomandă a fi foarte
importante (Iluţ, 1997, 95-98) dintre care: întrebările vor fi relativ puţine, maxim 10 întrucât
fiecărui participant trebuie să i se acorde un timp pentru oferirea răspunsului. În aceste condiţii
durata discuţiei atinge o durată corespunzătoare; întrebările trebuie să fie foarte bine alese şi
formulate, mai ales că sunt puţine la număr. Acest detaliu este important pentru a acoperi cât mai
bine tema supusă discuţiei. David L. Morgan (apud.Chelcea, 2004, 160-162) defineşte focus
grupurile ca o tehnică de colectare a datelor prin interacţiunea membrilor, pe o temă dată.

Experţii în focus grup recomandă ca foarte importante :

 Intrebările să fie relativ puţine (7-10) altfel durata discuţiei ar fi nepermis de mare,
ceea ce înseamnă până la urmă eşecul interviului.
 Întrebările trebuie să fie bine alese şi formulate.

24
 Se recomandă ca întrebărilor neprevăzute în ghid să li se reserve 10 – 15 minute la
sfârşitul interviului.
Interviu semi-structurat

De regulă focus group-urile au la bază un ghid de interviu: structurat, semi-structurat sau


nestructurat.Interviul reprezintă o metodă de lucru pentru colectarea datelor în investigaţia
calitativă a socioumanului. Este o metodă care permite înţelegerea profundă şi nuanţată a
persoanei .(Agabrian, 2004, pag. 69 ).

Interviul semi-structurat este semiformal, bazat pe întrebări predefinite dar care permite
cercetătorului să devieze de la plan şi să adreseze întrebările pe care le consideră relevante în
momentul interviului, în special întrebări de aprofundare/dezvoltare sau întrebări clarificatoare.
Intervievatorul de obicei introduce tema ghidând apoi discuţia adresând întrebări specifice.Acest
tip de interviu este atât o tehnică calitativă cât şi una cantitativă, drept urmare poate produce date
calitative şi statistice (analiza frecvenţelor).

Grilă de evaluare a frecvenței comportamentelor/atitudinii nepotrivite.

III.5 Interpretarea rezultatelor


Prezentarea lotului de subiecți

Poziția
Subiect Nivel studii Mediul de actuală pe Calificare Experiențe
provenienţă piața muncii anterioare de
muncă
1.C.D. Liceal Urban Somer -4 Asistent Operator cablaje
luni medical auto
2.V.D Liceal Urban Somer -6 Bio-chimie ------
luni
3. H. V Liceal Urban Somer Bio-chimie ------
indemnizație
5 luni
4. R.C Universitar Urban Somer-5 luni Economist
-------
5.M.A Universitar Urban Somer -6 Necalificat -------
luni

25
6.R.D Universitar Urban Somer – 5 Tehnician -------
luni dentar
7.S.F Universitar Urban Somer – 4 Tehnic ------
luni
8.S.M Liceal Urban Somer -7 Profil mate- -------
luni info
9.C.F Universitar Rural Somer – 5 ------ --------
luni
10.S.G Liceal Rural Somer- 6 -------- --------
luni

Scopul analizei de conţinut este de a descrie holistic universul de conţinut şi nu de a face


comparaţii între grupuri care au o putere mare de generalizare. S-a ales o metodologie calitativă
deoarece ea presupune o abordare interpretativă, naturalistă, a subiecţilor aleşi. Aceasta înseamnă
potrivit lui Denzin & Yvonna S. Lincoln (apud. Chelcea, 2004, 37-39) studierea lucrurilor în
mediul lor natural, încercând să se interpreteze aspectele urmărite în cadrul cercetării în termenii
semnificaţiilor pe care oamenii le investesc.

Pentru atingerea obiectivele cercetării s-a ales o analiză calitativă a textului obţinut în urma
răspunsurilor oferite de participanții la studiu.

Interviul a fost construit in jurul a 4 teme:

 Intrarea pe piața muncii


 Opinii, experiențe cu Agenția Locală de Ocupare a Forței de Muncă (ALOFM)
 Opinii, experiențe cu ONG-uri
 Discriminari și recomandări

Întrebarea 1:

În acest moment, sunteți în căutarea unui loc de muncă?

Unde ați merge dacă ați Pe cine ați contacta/ Care sunt mijloacele Care este cel mai bun/
căuta/unde căutați un loc contactați- indivizi sau pe care le folosiţi cel mai eficient mod

26
de muncă? instituții? pentru căutarea unui de căutare a unui loc
loc de muncă? de muncă, în opinia
dvs.?

„Mă informeaza cu ”-Contactez atat ”-In cautarea unui loc “-In opinia mea , cel
privire la locurile de indivizi cat si de munca, mijloacele mai bun mod de a
munca la cei care au cunostinte. Consider pe care le folosesc pc- cauta un loc de munca
anunturi , dar caut locuri ca , cu cat intreb in ul, telefonul. Intru pe este pe internet ,
de munca si pe internet, mai multe locuri cu aplicatii, site-uri, in internetul ofera o
pe diferite site-uri. atat este mai bine si domeniu.” gama larga de locuri
Internetul ma ajuta mult” poate mai eficient.” de munca , atat din
orasul nostru cat si din
alte orase. “

„2. Consider ca cel mai „Tind mereu să mă „De cele mai multe “Exista pe reteaua de
util si rapid mjloc de a indrept spre instituții ori caut pe internetul. socializare Facebook
găsi un loc de munca deoarece cred ca șansa un grup,al orasului
sunt anunturile de pe de a evolua este mai Dej , unde cei fara
internet, ai posibilitatea mare si sunt șanse mai locuri de munca, sau
sa gasesti mai multe mari pentru a obtine in cautarea unui loc de
variante intr-un timp mai stabilitate. munca pot posta
scurt. anuntul lor, deci asta
reprezinta un bonu.

3.„-In momentul de fata „-Ambele,consider ca „-Mijloacele pe care “- Cel mai


fiind in cautarea unui loc ambele sunt benefice” le folosesc sunt in efficient mod in
de munca, apelez la toate mare parte internetul. cautarea unui loc de
sursele posibile, O buna informare munca, din punctul
incepand de la conteaza foarte tare, meu de vedere este
cunostinte, prieteni, sursele trebuie din diversificarea,
internet, ALOFM Dej, punctul meu de vedere apelarea la cat mai
orice sursa ma ajuta sa fie cat mai multe si multe surse. Internetul
foarta tare.” diversificate. Trebuie pentru mine este cel
sa detii ca si surse, mai efficient mod de

27
ambitie, motivatie, cautare. Internetul
perseverenta, sa crezi expune o gama larga a
in visul tau.” locurilor de munca.”

Din răspunsurile obținute reiese faptul că nivelul de informare al tinerilor este unul foarte scazut
ținând cont că doar un număr de 4 subiecți au relatat o posibilă sursă de informare . Deasemenea
răspunsurile primite sunt foarte vagi, ceea ce scoate în evidență pe lângă lipsa de informare și un
nivel ridicat de dezinteres din partea acestora.

Întrebarea 2: De unde ați obține informații cu privire la locuri de muncă vacant?

Prin contactarea anumitor indivizi, contactarea Considerați mai utilă căutarea în ziare, pe internet
anumitor instituții, agenții? etc.?

„1.Nu consider ca poți obține multe informații „-Pe internet, acesta este din punctul meu cel mai
de la indivizi și instituții” benefic.”

„2.Cred ca indivizii sunt cei care prezintă real „Sunt foarte multe anunțuri acum cu locuri de
informațiile, in instituții nu e nimeni interesat de munca vacante. De exeplu olx.”
cei fără experiență.”

„-Cu siguranta de pe internet, de pe site-ul „Gasesti tot ceea ce te intereseaza atat timp cat
oficial ALOFM/ANOFM.. De exemplu , cei de esti si tu interesat si pe internet.”
la ALOFM pe mine m-au ajutat foarte mult pana
acum, pana si in intocmirea unui CV cat mai
corect si amplu..”

Întrebarea 4 : Pe cine ați contacta dacă ați avea nevoie de sprijin ?(de exemplu realizarea cv-
ului, pregătire pentru interviu, înțelegerea condițiilor din contract)?

28
Care credeți că sunt principalele motive pentru care nu ați reușit să găsiți un loc de muncă?

1. „-Cred ca totul e doar asa ca sa fie. Stiti ce spun?Din punctul meu de vedere in Romania totul este
de fatada. Exista multe legi, masuri de sprijin, teoretic.. insa practic cand ai nevoie nu te prea ajuta
cu nimic.”

2. Cei mai multi din angajatori caută persoane cu experiență, noi iesiți de pe bancile școlilor nu
avem de unde să dobandim experiența cerută. E foarte greu să intri în câmpul muncii.
3.„-Cei care imi sunt cel mai in masura sa imi acorde sprijin, sunt cu siguranta angajatii ALOFM
Dej. Desigur si internetul este o sursa, dar cred ca agentia locala a fortei de munca Dej, este mult mai
profesionista si mai serioasa.. „-Eu sunt in situatia in care abia am terminat facultatea,(UMF Cluj,
specializarea Tehnician Dentar), traiul in acest oras, Cluj, este foarte costisitor. Nu imi permit o
chirie in Cluj, prin urmare nu as putea sa gasesc un loc de munca ,daca nu as fi stabilita acolo. Sper
sa am noroc , aici in Dej.”
4.Consider, realizez acum de fapt că m-ar fi ajutat ca în timpul studiilor să fac măcar voluntariate

În mod clar educația joacă un rol important în oferirea unui avantaj pentru tinerii cu studii
superioare aflați în căutarea unui loc de muncă. Capitalul social include resursele relaționale
disponibile pentru o persoană, astfel că atât dimensiunea și puterea, cât și calitatea rețelei sociale
au roluri importante.

Întrebarea 8: Știți vreun ONG local care să organizeze/deruleze proiecte care să vizeze
locuri de muncă/angajare sau calificare?

Dacă da, vă rog să îmi Cât de bune credeți Dacă le comparați cu Ce ați schimba/
spuneți despre tipul de că sunt aceste programe/ servicii îmbunătăți în activitatea
programe, activități pe programe? similare oferite de lor?
care ele le organizează? ALOFM, ce credeți,
care sunt mai eficiente
in termeni de plasare a
persoanelor cu
calificări mai scăzute?

1. Stiu că sunt unele Cred că orice Nu cunosc detalii . Cred că instituțiile

29
ONG –uri care primesc experiență este bine școlare ar putea realiza
în practică fie voluntariat venită mai multe colaborări cu
studenți/absolvenți ONG –uri pentru a se
evita numărul tot mai
mare de someri după
finalizarea studiilor.
2. Am citti pe internet Personal aș fi foarte Ar fi util ca cei de la
faptul că sunt companii incântat să pot ------ ALOFM să organizeze
care realizează orientarea participa la un astfel vizite in școli.Tinerii nu
profesională a tinerilor de program. sunt suficient de
absolvenți de liceu/ informați.
facultate spre domeniile
potrivite lor insă nu știu
dacă sunt proiecte de
acest tip și la noi.

Creșterea posibilităților de angajare a tinerilor prin politici orientate spre dezvoltare ar facilita
crearea de locuri de muncă. Răspunsurile obținute arată faptul că anumite niveluri de expunere și
experiența de muncă pe timpul anilor de studiu secundari sunt valoroase, precum și discuțiile
despre cariere și aspirații.
Întrebarea 9 : Știm că sunt situații în care anumite categorii de persoane întâmpină mai
multe dificultăți în găsirea unui loc de muncă.

Credeți că tinerii sunt o astfel de categorie? Au fost situații când v-ați simțit discriminat în
Explicați vă rog. căutarea unui loc de muncă/participarea la selecție
și rezultatul selecției?
1. „-Absolut. O spun din propria mea „Da, au fost. M-am simtit discriminat la ultimul
experienta.Tinerii sunt cei mai interviu. Respectivul loc de munca, viza o
dezavantajati,mereu sunt etichetati fara experienta +5 ani. De unde sa am atata experienta?
experienta de munca, cand nici macar nu Am abia 22 de ani. Cred ca uneori se exagereaza
mi se ofera sansa sa imi acumulez cu aceste criterii imposibile din punctul meu de
experienta.” vedere. Mi-as dorii ca tineri sa fie mai privilegiati,
pentru ca noi reprezentam viitorul, mi-ar placea sa
ni se ofere sanse mai multe, si ca angajatorii sa fie

30
mai ingaduitori.”

2.Uneori da, uneori nu, depinde foarte mult „Da, sunt angajatori care deși scriu în anunțuri ca
si de cerințele postului disponibil cât și de nu se cere experiență cand ajungi la interviu te
personalitatea fiecăruia.Chiar dacă suntem resping pe acest motiv , al lipsei de experiență.”
tineri unele companii organizează training-
uri , cel puțin așa am auzit eu nu am
beneficiat .”
3. „-Da, cred ca tinerii sunt cei mai „Nu. Nu am prea muncit, deci nu prea stiu ce
etichetati pe piata muncii. Sunt adesea inseamna sa fi discriminata la locul de munca.””
caracterizati ca fiind incapabili de munca,
lenesi etc. Sora mea a fost la un interviu
recent, si nu a fost angajata pe motiv de
lipsa de experienta, ce este drept nici nu i sa
oferit sansa vreodata sa faca experienta.”

4.„-Cu siguranta. Nu pot sa afirm acest „-Nu, nu au fost.”


lucru inca din experienta mea, insa din
experienta cunostintelor si fostilor colegi de
facultate, tinerii sunt cu siguranta cei mai
discriminati. Acestia sunt perceputi adesea
gresit. Desigur, exista mai multe tipologii
de a incadra tineri cand vine vorba de
munca, insa nu trebuie catalogati toti la fel.
Sunt si tineri dornici de munca, ambitiosi,
motivati sa reuseasca , insa sunt adesea
discminati , neavand experienta, fiind prea
tineri sunt perceputi ca fiind naivi,
nepriceputi, fragili, fara experienta de viata.
Tinerii ar trebui sa fie promovati! Ar trebui
sa reprezinte viitorul, insa adesea sunt
descurajati.”

31
În acestă lucrare a fost evidențiat faptul că tinerii au de-a face cu un număr fără precedent
de provocări în accesarea carierelor pe care vor să le urmeze. Capitalul uman este o zonă vitală pe
care angajatorii, educatorii și tinerii trebuie să se concentreze, pentru a se asigura că abilitățile
celor în căutarea unui loc de muncă sunt ancorate în pieța muncii. Dovezile arată că anumite
niveluri de expunere și experiența de muncă pe timpul anilor de studiu secundari sunt valoroase,
precum și discuțiile despre cariere și aspirații. În mod clar educația joacă un rol important în
oferirea unui avantaj pentru tinerii cu studii superioare aflați în căutarea unui loc de muncă.

Întrebarea 10 : Care credeți că sunt principalele motive pentru care mulți tineri în
România și din municipiul Dej, nu au loc de muncă?

Ce credeți că ar trebui Cine sunt principalii Cunoașteți anumite Credeți că acestea


făcut pentru a reduce responsabili pentru legi/măsuri de sprijin funcționează? Sunt
numărul tinerilor reducerea numărului adresate tinerilor cu suficiente? Ce alte
șomeri? tinerilor șomeri? scopul de a facilita propuneri aveți?
angajarea?

1. „-Cred ca totul „-Nu stiu, din punctul „-Nu stiu, mi s-au „-Cred ca totul e doar asa
porneste de la educatia meu de vedere, noi adus la cunostinta cu ca sa fie. Stiti ce
pe care o primim, tinerii suntem siguranta de multe ori spun?Din punctul meu de
sprijinul pe care il avem principalii insa nu am acordat o vedere in Romania totul
inca de la o varsta responsabili. Aceasta atentie deosebita este de fatada. Exista
frageda. Conteaza mult problematica ne acestor aspecte.” multe legi, masuri de
suportul parintilor, priveste pe noi. Daca sprijin, teoretic.. insa
suportul financiar. Nu noi nu ne mobilizam practic cand ai nevoie nu
stiu ce ar trebui facut spre obiective cat mai te prea ajuta cu nimic.”
pentru a reduce inalte inca de cand
numarul tinerilor suntem mici , este
someri, cert este ca mai greu cand suntem
totul porneste de la deja mari.”
educatie, daca am fi
mai motivati inca din
scoala, inca de mici
copii, am avea rezultate

32
mult mai bune cand
suntem deja mari,
parerea mea.”

2. ’’-Simplu, logic. ’’-Spun referindu-ma Nu. „-Cred ca o mai buna


Lipsa locurilor de strict la mine, eu sunt informare a tinerilor inca
munca este un principal principalul motiv, din din liceul, si o indrumare
motiv. Mai mult de atat moment ce nu caut un mai buna ar fi benefica..”
dezinteresul unor tineri loc de munca. Cat
, care au dus spre o despre ceilalti chiar
imaginea a noastra , a nu stiu..”
tinerilor nu foarte buna
cand vine vorba de
munca. Generatia
noastra are multe
aspiratii dar, cu practica
stam mai prost, vrem
totul fara sa facem
nimic.”

3. ’’-Eu cred ca „-Cred ca totul are o Da. „-Da consider ca


principalele motive radacina sa spun asa. functioneaza., ar fi bine
pentru care tineri nu au Nu stiu sigur ce ar venită consilierea
un loc de munca sunt: trebui facu pentru a acestora sau oferirea unor
lipsa locurilor de reduce numarul evaluări pentru un profil
munca, lipsa motivatiei, tinerilor, cred ca ar fi psiho-profeional, cred ca
lipsa spijinului, benefic sa creasca este important ca un
multitudinea locurile de munca. tânăr să știe ceea ce i se
exeperientelor Mai multe locuri de potrivește.”
neplacute, etichetarea, munca, ar fi ideal.”
discriminarea.

33
4 “.Suportul familiar si Părinți ar trebui să Nu. „Sprijiniți tinerii pentru
educația cred ca au un incurajeze și să a-i ajuta să indentifice
loc esențial in sprijine tinerii să informații despre locuri
modificarea numărului urmeze programe de de muncă și oportunități
șomerilor.” internship sau alte pentru dezvoltarea
oportunități de muncă abilităților. „
pe perioada anilor de
școală, pentru a
dobândi abilități
importante care cresc
șansa de angajare.
5.”E dificil pentru un „Consider că o primă “Stiu că ele există “Nu consider că sunt
tânăr aflat la început de schimbare ar trebui să insă nu le cunosc.” suficiente, cred că ele
drum să se adapteze și apară din familie iar sunt doar la nivel de
să se plieze în funcție alta din partea plan. Văd soluții precum
de cerințele pietei. “ instituțiilor care nu Încurajarea tinerilor să
oferă ocazia tinerilor lucreze part-time pe
să se afirme sau să-și
perioada vacanțelor și a
demonstreze studiilor. „
calitășile.”

După cum putem observa în răspunsurile de mai sus subiecții consideră că nu beneficiază
de suficiente ore de practică, aspect care impiedică inserția ulterioară pe piața muncii. Oferirea
stagiilor de practică, unde studenții pot avea acces ușor la persoane din corporații, ar putea fi un
început, precum și dezvoltarea unor proiecte sau activități care țin de câmpul muncii ar fi de
ajutor. Îmbunătățirea serviciile de consiliere în carieră și oportunitățile tinerilor de a interacționa
cu profesioniști din diverse domenii, ar fi deasemenea o soluție.
Un alt aspect relatat de subiecți este acela al numărului mic de locuri de muncă disponibile,
interesantă este insă diferența ce poate fi observată aici, și anume faptul că subiecții cu studii
superioare nu afirmă același lucru ci consideră că singura piedică este lipsa experienței.Ulterior
am constatat faptul că multe din aspectele urmărite de noi în chestionar au constituit de fapt
răspunsuri ale subiecților.

34
Pentru atingerea obiectivele cercetării s-a ales o analiză calitativă a textului obţinut în urma
răspunsurilor date de părinţi și subiecții direct implicați la un set de întrebări ce vizau cunoștințele,
trăirile despre ocuparea locurilor de muncă, precum şi modificările ce apar după planul de
intervenție. Numeroase studii ( de exemplu Grindl, Kovshoff, Hastings &Remington,2009;
Solomon, Necheles, Ferch &Bruckman, 2007) au analizat implicarea părinţilor în procesul de
dezvoltare al copilului şi s-au urmărit consecinţele acestei implicări în corespondenţă cu evoluția
copilului.

Răspunsurile obținute la chetionare întăresc și completează răspunsurile obținute la


interviuri.

18 Meseria mea nu este


cerută
16
14 Nu știu cum să caut un
loc de muncă bun
12
Concurența este prea
10 mare
8
Sunt prea puține locuri de
6 muncă
4 Nu caut suficient de mult
2
0 Lipsa de noroc
Cauzele nereușitei în găsirea unui loc
de muncă

Rezulatele obținute relatează faptul că cei mai mulți dintre tineri motivează numărul mare al
șomerilor în rândul tinerilor datorită numărului mic de locuri de muncă. Al doilea aspect cu
procentaj mare este cel al concurenței, șomerii considerând acest lucru un impediment.

35
16
14
12 Internet

10 Ziare

8 Prieteni
Cunoștințe
6
ALOFM
4
2
0
Mijloacele de găsire a unui loc de muncă

În ceea ce privește mijloacele la care persoanele intervievate apelează pentru găsirea unui loc de
muncă, pe ulimele locuri se situează ziarele și AJOFM, cel mai mare procentaj fiind obținut de
internet, urmat de cunoștințe și prieteni, aspect care indică și întărește intr-o oarecare măsură
teoria conform căreia tinerii nu sunt complet informați iar nivelul lor de interes este unul scăzut.
Rezultatele acestui item m-au determinat să consider potrivită construirea unui plan de intervenție
care vizează redactarea corectă a unui CV, de asemenea tinerii au beneficiat și de 2 ore de
consiliere psiho-profesională, în urma cărora au primit un profil psiho-profesional.

12

10 Consiliere și orientare în
carieră
8 Sprijin pentru întocmirea
CV-ului
6
Cursuri de formare
4 profesională
Acces la o bază de date cu
2
locuri de muncă
0
Tipuri de sprijin in vederea depășirii
situației de șomaj

Marea majoritate a participanților manifestă dorința de a beneficia de cursuri de formare


profesională. Din cele relatate de ei, putem constata faptul că nivelul de informații pe care îl au
este unul minim intrucat AJOFM organizează periodic diverse cursuri, unele dintre ele fiind cu
fonduri provenite din proiecte europene, si subvenționate. In plan secund se situează nevoia de

36
participare la activități de consiliere și orientare în carieră.In urma participării în cadrul studiului la
astfel de activități, s-au obținut rezultate semnificative în ceea ce privește atitudinea tinerilor în
raport cu șomajul, modalitățile de căutare și găsire a unui loc de muncă, dar și lărgirea domeniiilor
în care aceștia ar putea practica.Participarea la activitățile stabilite în conformitate cu planul de
interventie a avut ca scop, evidențierea eficienței suportului profesional în modelarea atitudinii
tinerilor șomeri în raport cu această stare, cât și lărgirea ariilor de interes.

Obiective :

 Identificarea unei posibile diferențe între tinerii care participă la activitățile noastre și cei
care nu participă

Consider utile acest tip de activități, toți participanții decalarandu-se incantați de schimbările ce au
survenit în viața lor în plan profesional. Impactul cel mai mare l-a avut profilul psiho-profesional
primit de aceștia, în urma căruia ei au reușit să iși cunoască și laturile personalității, trăsăturile de
caracter particulare specifice fiecărui domeniu de activitate.De asemenea în timpul programului
de intervenție structurat pe 3 module pe parcursul a 12 săptămâni, părinții au notat în grila de
evaluare stările emoționale distorsionate și comportamentele neadecvate vis a vis de problema
șomajului.Pe parcursul celor 12 săptămâni se poate observa o imbunătățire semnificativă a stării
psihice raportate la somaj.

Modulele dedicate părinților au avut în vedere conștientizarea importanței suportului și îndrumării


familiei în momentul alegerii unei profesii, iar modulele dedicate tinerilor șomeri au vizat
următoarele aspecte:

 Redactarea corectă a unui CV


 Orientarea profesională în funcție de caracteristicile și aptitudinile particulare ale fiecăruia
 Consiliere de grup
 Informare

Concluzii

Şomajul în economia de piaţă este văzut ca un fenomen inevitabil. El este un parametru


caracteristic unui spaţiu dar şi unui interval de timp dat, ca rezultat al ajustării cererii şi ofertei

37
forţei de muncă. Dimensiunile şi evoluţia sa denotă atât nevoi ale ajustării şi stabilizării
macroeconomice,cât şi stări concrete,individuale sau de grup cauzate de modelarea relaţiilor de
muncă.Şomajul reprezintă o stare negativă a populaţiei active disponibile,care nu găseşte locuri
de muncă, din cauza dereglării relaţiei dintre dezvoltarea economiei, ca sursă a cererii de muncă şi
evoluţia populaţiei,ca sursă a ofertei de muncă.De asemenea am putut observa pe parcusul
studiului ca dezinteresul este la nivel ridicat, întrucat deși subiecții participanți s-au arătat
nemulțumiți de starea aceasta unii dintre ei nici măcar nu erau informați la un nivel minim. Un alt
aspect ar fi cel al lipsei în majoritatea cazurilor a suportului familial și a lipsei orelor de practică.

Creşterea nivelului de ocupare a forţei de muncă, s-ar putea realiza prin schimbarea
politicilor de protecţie socială de la măsurile pasive la cele active şi prin luarea unor măsuri de
prevenire a şomajului, în special în rândul tinerilor. O posibilă schimbare privind creşterea calităţii
vieţii cetăţenilor este stimularea participării pe piaţa muncii, cât şi dezvoltarea spiritului
antreprenorial în special al tinerilor.

Ca o concluzie finală aș putea adăuga că am urmărit prin studiul meu, îmbogățirea


stadiului cunoașterii cu privire la evoluțiile tinerilor șomeri în câmpul muncii. Deasemenea
consider important rezultatul obținut în urma planului de intervenție, rezultate ce indică o reală
nevoie de informare și orientare în carieră.

Anexe
Anexa 1
Plan de intervenție

38
INTERVENȚIA ASUPRA ADOLESCENȚILOR ȘI A TINERILOR IN PROCESUL DE
INSERȚIE PE PIAȚA MUNCII

INTERVENȚIA

Obiective :

 Identificarea unei posibile diferențe între tinerii care participă la activitățile noastre și cei
care nu participă

A interveni cu responsabilitate în cazul persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă este
un proces cu mai multe etape :

- Cercetarea și stabilirea problemei


- Formularea scopurilor intervenției
- Stabilirea atitudinii de lucru
- Alegerea modelului de intervenție și punerea lui în practică

1. Cercetarea și stabilirea problemei

Există unele întrebări care trebuie să capete răspuns pentru a avea o ,,harta a problemei,, :

- Care este impedimentul exact?


- Care sunt piedicile secundare ce impiedică găsirea și ocuparea unui loc de muncă?
- În ce măsură este vorba de o dorință reală de a găsi un loc de muncă?
- Ce abilități sociale are această persoană?
- În ce măsură s-a dezvoltat profesional pana acum?
- In ce măsură au intervenit părinții?

2. Formularea scopurilor intervenției?

Analiza problemei conduce la aflarea răspunsului la întrebarea (Care este de fapt problema?)

În privința somajului pot fi următoarele scopuri:

- Sprijinirea, antrenarea și ajutarea persoanei în a realiza și menține o relație, luând în


considerare nivelul ei de funționare socială și de dezvoltare;
- Învățarea modului în care să-și ocupe timpul într-un mod plăcut, dar în scopul formării și
perfecționării profesionale;

39
- Să fie deslușite și ordonate tensiunile, pornirile, acțiunile și reacțiile persoanei;
- Oferirea posibilității de calificare la locul de muncă
- Orientarea profesională în ceea ce privește sursele de căutare și identificare a locurilor de
muncă
- Ajustarea portofoliului de cursuri de calificare și recalificare
- Crearea unei asociații colective cu scop de informare și sprijin
- Servicii de consultanță în resurse umane
- Conștientizarea importanței sprijinului din partea părinților
- Cursuri de dezvoltare personală și orientare profesională
- Lucru în echipă

3. Stabilirea atitudinii de lucru

În momentul în care ne confruntăm cu o problemă trebuie să ne canalizăm eforturile pentru a o


depăşi. Sunt cazuri în care se poate rezolva de către o singură persoană, sunt cazuri în care trebuie
să formăm o echipă pentru abordarea cu succes a situației. În momentul formării unei echipe,
problema devine una comună, aşadar pentru analizarea funcțiilor muncii în echipă pornim de la
scopul acesteia şi anume soluționarea problemei.

4. Alegerea modelului de intervenție


 Modul de instruire a tinerilor vis a vis de redactarea corectă a unui CV

Anexa 2
Ghid de interviu (focus-grup)

I. Informații despre intrarea pe piața muncii

1.În acest moment, sunteți în căutarea unui loc de muncă?

a) Unde ați merge dacă ați căuta/unde căutați un loc de muncă?


b) Pe cine ați contacta/contactați- indivizi sau instituții?
c) Care sunt mijloacele pe care le folosiţi pentru căutarea unui loc de muncă?
d) Care este cel mai bun/ cel mai eficient mod de căutare a unui loc de muncă, în opinia dvs.?

40
2. De unde ați obține informații cu privire la locuri de muncă vacant?

a) Prin contactarea anumitor indivizi, contactarea anumitor instituții, agenții?


b) Considerați mai utilă căutarea în ziare, pe internet etc.?

3. Vă rog, să descrieți pe scurt ultima dată când ați fost în căutarea unui loc de muncă ?

a) Unde ați fost,?


b) Despre ce tipuri de locuri de muncă ați întrebat, cu cine ați discutat, cum s-a finalizat?

4. Pe cine ați contacta dacă ați avea nevoie de sprijin ?(de exemplu realizarea cv-ului, pregătire
pentru interviu, înțelegerea condițiilor din contract)?

a) Care credeți că sunt principalele motive pentru care nu ați reușit să găsiți un loc de
muncă?

II. Opinii, experiențe cu Agenția Locală de Ocupare a Forței de Muncă (ALOFM)

5.Cât de des veniți aici la ALOFM?

a)De exemplu, de câte ori ați fost în ultimele 3 luni (sau ultima lună dacă este nou înregistrat)?

b) Care este motivul/ care sunt motivele pentru care l-ați contactat?
c) Ce servicii v-au fost oferite?

6.V-a fost oferit un loc de muncă?

a) Ce fel de loc de muncă?


b) Se potrivea calificărilor/ competențelor dvs.?
c) L-ați acceptat? Dacă nu, vă rog să îmi spuneți despre motivele care v-au făcut să
nu puteți accepta locul de muncă.

7.În general, care este experiența dvs. cuAgenția Locală de Ocupare a Forței de Muncă?

a) Ce ați îmbunătăți/ schimba?

b) Ați aplicat la o slujbă prin intermediul ALOFM-ului?

c)Vă rog să ne povestiți ce s-a întâmplat, cum s-a derulat procedura de selecție.

III. Opinii, experiențe cu ONG-uri

8.Știți vreun ONG local care să organizeze/deruleze proiecte care să vizeze locuri de
muncă/angajare sau calificare?

41
a) Dacă da, vă rog să îmi spuneți despre tipul de programe, activități pe care ele le
organizează?
b) Cât de bune credeți că sunt aceste programe?
c) Dacă le comparați cu programe/ servicii similare oferite de ALOFM, ce credeți, care sunt
mai eficiente in termeni de plasare a persoanelor cu calificări mai scăzute?
d) Ce ați schimba/ îmbunătăți în activitatea lor?

IV. Discriminarea

9. Știm că sunt situații în care anumite categorii de persoane întâmpină mai multe
dificultăți în găsirea unui loc de muncă.

a) Credeți că tinerii sunt o astfel de categorie? Explicați vă rog.


b) Au fost situații când v-ați simțit discriminat în căutarea unui loc de muncă/participarea la
selecție și rezultatul selecției? Vă rog explicați.

V. Recomandări

10. Care credeți că sunt principalele motive pentru care mulți tineri în România și din
municipiul Dej, nu au loc de muncă?

a) Ce credeți că ar trebui făcut pentru a reduce numărul tinerilor șomeri?


b) Cine sunt principalii responsabili pentru reducerea numărului tinerilor șomeri?
c) Cunoașteți anumite legi/măsuri de sprijin adresate tinerilor cu scopul de a facilita
angajarea?
d) Credeți că acestea funcționează? Sunt suficiente? Ce alte propuneri aveți?

Anexa 3
Grilă de evaluare a frecvenței comportamentelor observabile

Consemn: Notați, în dreptul fiecărei săptămâni, o cifră între 1 și 3 marcând frecvența reacțiilor
negative și impactul psihologic vis a vis de eșecul în angajare la copilul dumneavoastră.
Semnificația cifrelor este următoarea:

1. – nu s-a produs niciun astfel de comportament


2. – s-au produs rar astfel de comportamente
3. – s-au produs frecvent aceste comportamente

42
Nr.

Săptămâna 10

Săptămâna 11

Săptămâna 12
Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 3

Săptămâna 4

Săptămâna 5

Săptămâna 6

Săptămâna 7

Săptămâna 8

Săptămâna 9
crt

1 Sentiment de
inutilitate
2 Frustrare
3 Anxietate
4 Lipsa poftei
de viață
5 Negativism
6 Sentimente
de vinovăție
7 Pierderea
increderii în
șansa de a
găsi un loc
de muncă

Anexa 4
CHESTIONAR

Numele şi prenumele :

Nr. de telefon :

E-mail :

43
1.Sunteţi :

a) Femeie
b) Bărbat

2.Vârsta:

3.Nivel de studii:

a) Fără studii
b) Sub 4 clase
c) 4 clase primare
d) Şcoala generală incompletă
e) Şcoala generală
f) Studii minime obligatorii
g) Şcoala profesionala
h) Liceal
i) Universitar
j) Postuniversitar

4. Mediul de provenienţă :

a) Urban
b) Rural

5.De cât timp sunteţi şomer(ă)/(nr. luni)?

6. De cât timp vă aflaţi în căutarea uni loc de muncă(nr. luni)?

________________________________________________________________________

7. Care sunt mijloacele pe care le folosiţi pentru căutarea unui loc de muncă?

Vă rog încercuiţi!

44
INTERNET ZIARE PRIETENI CUNOŞTINTE ALOFM NU CAUT
LOC DE
MUNCĂ

8.Care credeţi că sunt cauzele nereuşitei dvs. în găsirea unui loc de muncă?

Vă rugăm încercuiţi!

Meseria Nu ştiu Concurenţa Sunt prea Nu caut Lipsa de Nu ştiu


pe care o cum să este prea puţine suficient noroc
am nu caut un mare locuri de de mult
mai este loc de muncă
cerută muncă
bun

9. Consideraţi ca sunt pe piaţa muncii locuri de muncă pentru meseria în care sunteţi
calificat?
Vă rugăm încercuiţi!

Nu sunt Sunt puţine Sunt multe Nu ştiu

10. În ultimele 6 luni vi s-a propus ocuparea unui loc de muncă şi a-ţi refuzat?

Vă rugăm încercuiţi!

Da Nu Nu răspund

11. Dacă DA, care sunt motivele pentru care a-ţi refuzat respectivul loc de muncă?

Vă rugăm încercuiţi!

Nu mi se Era prost Nu îmi Era sub Merit mai Nu aveam Îmi lipsea
potrivea plătit plăcea ce aşteptările mult calificarea experienţa
trebuie să mele decat atât cerută necesară
fac

45
12. La câte interviuri a-ţi fost chemat de când căutaţi un loc de munca (în ultimul an)?

13. De cate ori nu a-ţi fost acceptat pentru a ocupa un loc de muncă (ultimul an)?

14. Care consideraţi că au fost motivele pentru care nu a-ţi ocupat un loc de muncă?

Vă rugăm încercuiţi!

Nu Ceilalţi Nu m-am Am cerut Nu am Nu aveam Nu ştiu


corespundeam candidaţi descurcat un salariu avut calificarea
cerinţelor erau mai bine la prea mare experienţă cerută
buni inerviu necesară

15. Consideraţi că aveţi nevoie de suport/ajutor specializat pentru depăşirea situaţiei de


şomaj(găsirea unui loc de muncă)?
Vă rugăm încercuiţi!
Da Nu Nu ştiu

16.V-ar plăcea să luaţi parte la un program care sa vă faciliteze găsirea şi ocuparea unui loc
de muncă?

Da Nu Nu ştiu
17. Consideraţi că instituţiile publice cu atribuţii în facilitarea integrării socio-profesionale a
şomerilor, vă pot ajuta în depăşirea situaţiei de şomaj?

Vă rugăm încercuiţi!

Da Nu Nu ştiu

46
18. Consideraţi că organizaţiile private (asociaţii, fundaţii) specializate în domeniul
reintegrării socio-profesionale a şomerilor vă pot ajuta în depăşirea situaţiei de şomaj (găsirea
unui loc de muncă)?
Vă rugăm încercuiţi!

Da Nu Nu ştiu

19. Până în prezent a-ţi apelat la astfel de organizaţii (asociaţii, fundaţii)? Vă rugăm încercuiţi!

Da Nu Nu ştiu

20. Care sunt principalele tipuri de sprijin de care aveţi nevoie pentru depăşirea situaţiei de
şomaj?

Va rog încercuiţi!

Consiliere Sprijin Cursuri de Suport Sprijin Acces la o Nu am Nu ştiu


şi pentru formare pentru material bază de nevoie
orientare întocmire profesională găsirea date cu de
în cariera cv şi unui loc locuri de sprijin
scrisoare de muncă
de munca disponibile
intenţie

21. Consideraţi că instituţiile PUBLICE cu atribuţii în integrarea socio-profesională a


şomerilor sunt suficiente? Vă rugăm încercuiţi!

Da Nu Nu ştiu

22. Consideraţi că organizaţiile PRIVATE cu atribuţii în întegrarea socio-profesională a

47
şomerilor sunt suficiente? Vă rugăm încercuiţi!

Da Nu Nu ştiu

23. Care este gradul de satisfacţie general pe care îl aveţi cu privire la serviciile oferite?

a) Foarte satisfăcut
b) Satisfăcut
c) Nici satisfăcut nici nesatisfăcut
d) Nesatisfăcut
e) Complet nesatisfăcut

BIBLIOGRAFIE

1. Adler, G., & Hilber, D. (2009).Industry hiring patterns of older workers. Research on
Aging
2. Angelescu C. şi Stănescu I.(2000) „Economie politică – elemente fundamentale”, Ed.Oscar
Print, Bucureşti
3. Băcescu M., Băcescu Cărbunaru A.(2005), “Macroeconomie
intermediară”EdituraUniversitară

48
4. Bica G., Mihail Ghe(1999).,Piaţa muncii,,Editura.Sitech, Craiova
5. Bodea G.(1999)“Sistemul Economic între dezechilibru şi dezvoltare,, Editura. Dacia, Cluj
Napoca
6. Bradley, H. & Devadason, R. (2008).Fractured transitions: Young adults’ pathways into
contemporary labour markets. Sociology
7. Breen, R. (2005)Explaining cross-national variation in youth unemployment. European
Sociological Review
8. Chelcea, S.(2004), Iniţiere în cercetarea sociologică, Editura Comunicare.ro, Bucureşti
9. Cheng, G. H. L., & Chan, D. K. S. (2008).Who suffers more from job insecurity? A
metaanalytic review. Applied Psychology-an International Review
10. Ciucur D. (2001)„Economie”Ediţia a II a EdituraEconomicăBucureşti
11. Colectiv UCB,(2004)„Teorii şi doctrine economice,, Editura Independenţa economică Piteşti
12. Creţoiu Ghe.(2007)„Economie politică”– Editura. rev. – Bucureşti Editura Universităţii Titu
Maiorescu
13. Feldman, D. C. (2003).The antecedents and consequences of early career indecision among
young adults. Human Resource Management Review
14. Fugate, M., Kinicki, A. J., & Ashforth, B. E. (2004).Employability: A psycho-social
construct, its dimensions, and applications. Journal of Vocational Behavior
15. Gunz, H.P.P., & Peiperl, M.A. (2007) Handbook of career studies. London: Sage
Publications.
16. http://www.anofm.ro/
17. Iluţ, P.(1997), Abordarea calitativă a socioumanului - concepte şi metode, Editura Polirom,
Iaşi
18. Mărgineanu I. și Precupețu I. (2008)„Calitatea vieții și dezvoltare durabilă,Editura
Academia Română , InstitutulNațional de Cercetare a calitățiivieții
19. McKinsey (2012). Education to employment survey.http://
www.mckinsey.com/client_service/public_sector/mckinsey_center_for_government/educatio
n_to_employment
20. Ng, E. S. W., Schweitzer, L., & Lyons, S. T. (2010).New generation, great expectations: A
field study of the millennial generation. Journal of Business and Psychology
21. Popa A. (2011), Articol „6 cauze ale numarului mare de someri”
22. Popescu C-tin, Gavrilă Ilie, Ciucur D. ,2005“”
23. Schneider, B. L., & Stevenson, D. (2000).The ambitious generation: America's teenagers,
motivated but directionless. Yale University Press

49
24. Shoenfelt, E. L., Stone, N. J., & Kottke, J. L. (2013).Internships: An established
mechanism for increasing employability. Industrial and Organizational Psychology
25. Ștefanescu T., “Dreptul muncii”, Editura All, Bucuresti, 2005
26. Vallejo, C., & Dooly, M. (2013). Early job leavers and social disadvantage in Spain: From
books to bricks and vice-versa. European Journal of Education
27. Van der Heijde, C. M. & Van der Heijden, B. I. J. M. (2006).A competence-based and
multidimensional operationalization and measurement of employability. Human Resource
Management

50