Seminar 2

Şiruri de numere reale

Probleme rezolvate
Problema 2.1. Să se demonstreze că şirul (xn )n≥1 definit prin
 n
1
xn = 1 +
n

este strict crescător, iar şirul (yn )n≥1 definit prin

 n+1
1
yn = 1 +
n

este strict descrescător. Să se deducă faptul că (xn ) şi (yn ) sunt convergente spre aceeaşi
limită (notată e) şi au loc inegalităţile
 n  n+1
1 1
1+ <e< 1+ , n ≥ 1. (2.1)
n n
Soluţie 2.1. Inegalitatea mediilor pentru numerele nenegative ak ≥ 0, unde k ia valorile
1, 2, . . . , n este
√ a1 + a2 + · · · + an
n
a1 · a2 · · · an ≤ .
n
Inegalitatea este strictă dacă nu toate numerele ak sunt egale.
Considerând a1 = a2 = · · · = an = n+1 n
şi an+1 = 1, obţinem
s n
n+1 n+1 n · n+1
n
+1 n+2
·1< =
n n+1 n+1
n−1
ceea ce demonstrează xn < xn+1 . Considerând a1 = a2 = · · · = an = n
şi an+1 = 1,
obţinem s n
n+1 n−1 n · n−1
n
+1 n
·1< = ,
n n+1 n+1
inegalitate care este echivalentă cu
 n  n+1
n n+1
> ,
n−1 n
de unde deducem că yn−1 > yn .

1
2 SEMINAR 2. ŞIRURI DE NUMERE REALE

Pentru că (xn ) este strict crescător şi mărginit superior de y1 , deducem că (xn ) este
convergent şi limn→∞ xn = sup { xn : n ≥ 1 }. Rezultă xn < e, pentru orice n ≥ 1. Şirul
yn are aceeaşi limită pentru că yn = xn (1+ n1 ). Inegalitatea e < yn rezultă din monotonia
lui (yn ) şi din faptul că limn→∞ yn = e.

Problema 2.2. Să se calculeze limitele următoarelor şiruri

1 1
!n
an + bn
a) lim , a, b > 0.
n→∞ 2
 n
1
b) lim 1 + sin
n→∞ n
1
cxn −1
Soluţie 2.2. a) Folosind limitele tip (1 + xn ) xn → e şi xn
→ ln c, unde xn → 0,
obţinem
1 1
!n 1 1
!n
an + bn an + bn
lim = lim 1 + −1
n→∞ 2 n→∞ 2
1 1
n n
1 1
! 1
2
1 · a +b2 −2 ·n
a +b −2
n n a n +b n −2
= lim 1+
n→∞ 2
1 1
a n +b n −2
·n
= elimn→∞ 2

1 1
a n −1 n
1
2
limn→∞ 1 + b 1−1
=e n n

1 1 1 1 √
= e 2 (ln a+ln b) = e 2 ln(a·b) = eln(a·b) 2 = (a · b) 2 = ab.
1
sin xn
b) Folosind limitele tip (1 + xn ) xn → e şi xn
→ 1, pentru un şir xn → 0, avem
 n   1 ·sin n1 ·n sin 1
1 1 sin n1 1
limn→∞ n sin n limn→∞ 1 n
lim 1 + sin = lim 1 + sin =e =e n = e.
n→∞ n n→∞ n

Problema 2.3. Să se calculeze limita şirului

1p + 3p + · · · + (2n − 1)p
an = , p ∈ N, p ≥ 1.
np+1
Soluţie 2.3. Folosim criteriul lui Stolz-Cesaro, cu xn = 1p + 3p + · · · + (2n − 1)p şi
yn = np+1 . Se observă că (yn ) este un şir strict crescător de numere pozitive şi nemărginit.
Avem

xn+1 − xn (2n + 1)p 2p np + C1p 2p−1 np−1 + · · · + 1 2p

lim = lim = lim = .
n→∞ yn+1 − yn n→∞ (n + 1)p+1 − np+1 n→∞ C1 p 2
p+1 n + Cp+1 n
p−1 + · · · + 1 C1p+1

Aşadar
xn 2p 2p
lim = 1 = .
n→∞ yn Cp+1 p+1
 3

Problema 2.4. Să se calculeze limita şirului

s
33n (n!)3
xn = n .
(3n)!

Soluţie 2.4. Folosim consecinţa criteriului lui Stolz-Cesaro. Fie şirul de numere pozitive
3n (n!)3
an = 3 (3n)! . Atunci

an+1 33(n+1) [(n + 1)!]3 (3n)! 33 (n + 1)3

lim = lim · 3n = lim = 1.
n→∞ an n→∞ [3(n + 1)]! 3 (n!)3 n→∞ (3n + 1)(3n + 2)(3n + 3)
√
Rezultă că limn→∞ n an = 1.

Problema 2.5. Să se calculeze

v
u n
uY
n
π
lim n t sin .
n→∞
k=2
k

Soluţie 2.5. Limita dată este echivalentă cu

v
u n
u
n
Y π
lim n
t n · sin .
n→∞
k=2
k
Qn
Notăm an = nn · k=2 sin πk . Acesta este un şir de numere pozitive cu proprietatea că

(n + 1)n+1 · n+1
Q π  n
an+1 k=2 sin k n+1 π
lim = lim Q n π = lim · (n + 1) sin
n→∞ an n→∞ nn · k=2 sin k n→∞ n (n + 1)
n π
sin (n+1)

1 π
= lim 1 + · π · · (n + 1) = eπ.
n→∞ n (n+1)
(n + 1)
√
Conform consecinţei criteriului lui Stolz-Cesaro rezultă că limn→∞ n a = eπ.
n

1 1
Problema 2.6. a) Să se demonstreze că şirul γn = 1 + 2
+ ··· + n
− ln n este un şir
convergent.
b) Notând cu γ limita şirului γn , să se calculeze limita

lim n(γn − γ).

n→∞

Soluţie 2.6. a) Folosind inegalităţile (2.1) deducem

   
1 1
n · ln 1 + < 1 < (n + 1) · ln 1 + .
n n
De aici rezultă  
1 1 1
< ln 1 + = ln(n + 1) − ln n < . (2.2)
n+1 n n
Pe baza acestor inegalităţi rezultă că
1
γn+1 − γn = − ln(n + 1) + ln n < 0,
n+1
ceea ce arată că şirul (γn )n∈N este strict descrescător.
4 SEMINAR 2. ŞIRURI DE NUMERE REALE

Însumând acum inegalităţile (2.2) pentru n = 1, 2, . . . rezultă

1 1 1 1 1 1
+ + ··· + < ln(n + 1) − ln 1 < + + · · · + .
2 3 n+1 1 2 n

De aici obţinem γn+1 < 1 şi γn > ln(n + 1) − ln n > 0, ceea ce arată că (γn )n∈N este un
şir mărginit.
Mărginirea şi monotonia şirului (γn )n∈N demonstrează convergenţa lui. În plus am
obţinut că γ ∈ (0, 1).
b) Fie şirul xn = γn − γ convergent la 0 şi yn = n1 . Pentru că yn este convergent
descrescător la 0, putem aplica criteriul Stolz-Cesaro. Calculăm
1
xn+1 − xn n+1
− ln(n + 1) + ln n n+1
lim = lim 1 1 = lim −n + n(n + 1) ln
n→∞ yn+1 − yn n→∞ − n→∞ n
n+1 n
1


1
x= n −1 + 1 + x
ln(1 + x)
= lim
x→0 x  
1 1 1
= lim − 2 ln(1 + x) + 1 + ·
x→0 x x 1+x
1
x − ln(1 + x) 1 − 1+x 1 1
= lim 2
= lim = lim = .
x→0 x x→0 2x x→0 2(1 + x) 2

Va rezulta că
xn 1
lim n(γn − γ) = lim = .
n→∞ n→∞ yn 2

Probleme propuse
2.7. Să se calculeze limitele
√ √ ln(3 + e2n )
a) lim n2 + n + 2 − n2 − n + 1 d) lim
n→∞ n→∞ ln(2 + e3n )
 1
n
b) lim 2 − e n e) lim nxn , x ∈ (−1, 1)
n→∞ n→∞
xn
c) lim n ln(n2 + 1) − n ln(n2 + 2) f ) lim , x ∈ R.
n→∞ n→∞ n!

2.8. Să se calculeze limitele

1p + 2p + · · · + np
 
1 1 1 1
a) lim e) lim + + ··· +
n→∞ np+1 n→∞ n ln 2 ln 3 ln n
11 + 22 + · · · + nn
 
1 1 1 1
b) lim f) lim √ √ + √ + ··· + √
n→∞ nn n→∞ n 1 2 n
√ √ √
[1p · x] + [2p · x] + · · · + [np · x] 1 + 2 + ··· + n
c) lim g) lim √
n→∞ np+1 n→∞ n n
Pn  
k=0 k(k + 1)(k + 2) . . . (k + p) 1 1 1 1
d) lim h) lim + + ··· + .
n→∞ np+2 n→∞ ln n 1 2 n
 5

2.9. Să se calculeze limitele

√
√
n
n
n!
a) lim n e) lim
n→∞ n→∞ n
√
n 4n
b) lim n! f ) lim p
n→∞ n→∞ n (2n)!
√
n
√
n
c) lim ln n g) lim ln n!
n→∞ n→∞
s
(n!)2 n
q
n
√ √
d) lim n 8 h) lim 1 + 2 + · · · + n.
n→∞ (2n)! n→∞

2.10. Să se calculeze limita

 
1 1
lim (n + 1)! e − 1 − − · · · − .
n→∞ 2 n!

Indicaţii la problemele propuse

2.7. a) 1 b) 1e c) 0 d) 32 e) 0 f) 0.
1
2.8. Se aplică criteriul lui Stolz-Cesaro. a) p+1 b) 0 c) Se foloseşte relaţia x−1 < [x] ≤ x,
pentru partea ı̂ntreagă, iar apoi teorema cleştelui şi criteriul Stolz-Cesaro şi se obţine
x 1
p+1
d) p+2 e) 0 f) 2 g) 23 h) 1.
2.9. Se foloseşte consecinţa criteriului lui Stolz-Cesaro. a) 1 b) ∞ c) 1 d) 2 e) se alege
an = nn!n şi se obţine 1e f) 0 g) se alege an = ln n!; avem an+1
an
= ln ln
1+ln 2+···+ln(n+1)
1+ln 2+···+ln n
, care are
ca limită 1 conform criteriului lui Stolz-Cesaro. h) 1.
2.10. Se aplică criteriul Stolz-Cesaro 00 , ca şi la Problema rezolvată 2.6 şi se obţine 1.