Scribd
Încărcați
72 vizualizări1 pagină

Reglarea Activitatii Inimii

Documentul descrie modul în care activitatea inimii este reglată prin mecanisme intrinseci și extrinseci. Mecanismele intrinseci constau în reglarea cantității de sânge ce sosește în atrii și trece în ventricule și a presiunii arteriale. Mecanismele extrinseci sunt nervoase și umorale, iar reglarea nervoasă se realizează prin sistemul nervos simpatic și parasimpatic. Reglarea umorală se datorează substanțelor dizolvate în sânge care acționează asupra neuronilor din centrii cardiaci.

Încărcat de

Musgociu Nela
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
72 vizualizări1 pagină

Reglarea Activitatii Inimii

Documentul descrie modul în care activitatea inimii este reglată prin mecanisme intrinseci și extrinseci. Mecanismele intrinseci constau în reglarea cantității de sânge ce sosește în atrii și trece în ventricule și a presiunii arteriale. Mecanismele extrinseci sunt nervoase și umorale, iar reglarea nervoasă se realizează prin sistemul nervos simpatic și parasimpatic. Reglarea umorală se datorează substanțelor dizolvate în sânge care acționează asupra neuronilor din centrii cardiaci.

Încărcat de

Musgociu Nela
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Reglarea activităţii inimii.

Activitatea inimii se adaptează pemanent în concordanţă cu activitatea


întregului organism, după necesitatea de oxigen. Reglarea şi adaptarea activităţii
inimii se face prin mecanisme intrinseci şi extrinseci. Mecanismele intrinseci
constau în reglarea activităţii inimii prin creşterea sau scăderea cantităţii de
sânge ce soseşte în atrii şi trece în ventricule şi prin creşterea presiunii arteriale.
Mecanismele extrinseci pot fi nervoase şi umorale. [7]
a. Reglarea nervoasă.
Se realizează de sistemul nervos simpatic şi parasimpatic cu ajutorul
inervaţiei extrinseci.
Fibrele simpatice au originea în coarnele laterale ale măduvei cervicale şi
primele segmente toracale şi ajung la inimă prin nervii cardiaci (superior,
mijlociu şi inferior) formând plexul cardiac, de unde fibrele postganglionare se
termină la nodulul sinoatrial şi în miocard. Fibrele parasimpatice. Căile aferente
parasimpatice sunt nervul Cyon-Ludvig (care leagă zonele receptoere cardiace
cu centrii cardiaci bulbari) şi nervul Hering ce aparţine glosofaringianului şi
transmite centrilor cardiaci bulbari informaţii de la chemoreceptorii şi
baroreceptorii sinusului carotidian referitoare la compoziţia chimică şi presiunea
sângelui din vase. Reglarea activităţii inimii se găseşte sub controlul centrilor
nervoşi superiori din hipotalamus şi scoarţa cerebrală.
b. Reglarea umorală.
Se datorează substanţelor dizolvate în sânge care acţionează direct asupra
neuronilor din centrii cardiaci. Creşterea concentraţiei sangvine de CO2
determină creşterea frecvenţei cardiace şi implicit a presiunii arteriale. Hormonii
tiroxină, adrenalină şi noradrenalină accelerează frecvenţa cardiacă în timp ce
acetilcolina o încetineşte. Ionii de K+ micşorează activitatea inimii iar cei de
Ca++ o accelerează. Creşterea temperaturii sângelui măreşte frecvenţa cardiacă
(aşa se explică tahicardia în febră).

S-ar putea să vă placă și