27-May-13

Modelarea şi simularea SEE

DEFECTE ÎN REŢELELE ELECTRICE

CURENTUL DE SCURTCIRCUIT
Curs 13 (continuare Curs 12)

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan

2.4.7.2. Metoda de calcul aproximativă

Se introduc factori de corecţie pentru aproprierea rezultatelor de cele obţinute

prin metoda exactă:

Factorul de tensiune c - factorii de tensiune cmin şi cmax sunt utilizaţi
pentru corectarea tensiunii echivalente în punctul de scurtcircuit la
determinarea curenţilor de scurtcircuit iniţiali, maximi şi minimi;

Factorii de corecţie al impedanţelor - KG (pentru generator debitând direct
la borne) şi Kbloc (pentru bloc generator - transformator) sunt utilizaţi pentru
a se ţine seama de regimul de funcţionare al generatoarelor;

Factorul pentru determinarea curentului de vârf Kşoc;

Factori pentru determinarea variaţiei componentei alternative a curentului
de scurtcircuit, la un defect în apropierea generatorului (µ, λ, kt);

Factori pentru stabilirea aportului motoarelor asincrone la curentul de
scurtcircuit

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 2

1
 27-May-13

Tabelul 2.2.Valorile factorului de tensiune c

Tensiuni Factorul de tensiune c, pentru Factorul de tensiune c, pentru
nominale UN calculul curentului de scurtcircuit calculul curentului de scurtcircuit
maxim minim
100 - 1000 V 1,05 0,95
(JT)
1 - 20 kV 1,1 1
(MT)
20 - 220 kV 1,1 1
(IT)
400 kV 1 1

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 3

A. Generator echivalent de tensiune la locul de defect

Generatorul echivalent de tensiune reprezintă tensiunea reală la locul de

scurtcircuit înainte de apariţia acestuia, în condiţiile cele mai grele. Aceasta va fi
singura sursă activă de tensiune a sistemului. Tensiunile interne ale tuturor
maşinilor sincrone şi asincrone se vor considera zero.

Mai mult, în această metodă se neglijează toate capacităţile liniilor şi toate

admitanţele paralele ale celorlalte elemente pasive cu excepţia celor de secvenţă
zero (în cazul scurtcircuitelor nesimetrice în reţelele de înaltă tensiune).

Transformatoarele de înaltă tensiune sunt în multe cazuri prevăzute cu

comutatoare de ploturi sub sarcină, în timp ce transformatoarele care
alimentează reţeaua de medie tensiune au - de regulă - puţine trepte (± 2 x
2,5%). Poziţiile reale ale comutatorului de ploturi în cazul scurtcircuitelor
departe de generator nu sunt importante, eroarea introdusă fiind neglijabilă.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 4

2
 27-May-13

În Fig.2.10 este prezentat un exemplu de generator echivalent de tensiune la

locul de scurtcircuit K. Toate celelalte tensiuni active din sistem sunt
considerate zero. Admitanţele paralele (ca de exemplu capacităţile liniilor cu
tensiune sub 400 kV şi sarcinile pasive) nu se iau în considerare. Tensiunea
sursei echivalente, la locul de scurtcircuit K, este corectată cu un factor de
tensiune c, diferit pentru calculul curenţilor de scurtcircuit minim sau maxim. În
afara cazului că există alte norme, este indicat să se adopte valori ale factorului c
considerând că tensiunea cea mai înaltă în funcţionare normală nu trebuie să
depăşească, în medie, cu mai mult de aproximativ +5% (în JT), respectiv +10%
(în IT) tensiunea nominală.
K
sarcină
sarcină pasivă
Sk pasivă
a)
Fig.2.10. Metoda generatorului
echivalent de tensiune:
RS XS RT XT RL XL
a) schema sistemului; b) schema
c ⋅U N echivalentă (secvenţa
3
~ pozitivă).
Ik
b)

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 5

B. Impedanţele de scurtcircuit

Calculul curenţilor de scurtcircuit necesită reducerea schemei reţelei la o

impedanţă văzută de la locul de defect, impedanţa de scurtcircuit. Aceasta
trebuie deosebită de impedanţele fiecărui element. Atât impedanţa de
scurtcircuit echivalentă cât şi impedanţele elementelor se definesc pentru
secvenţele pozitivă, negativă şi zero.
În tabelul 2.3 se prezintă relaţiile de determinare a impedanţelor diferitelor
elemente ale reţelelor electrice.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 6

3
 27-May-13

Tabelul 2.3
Elementul Relaţii în unităţi absolute Relaţii în unităţi relative
[ Ω] (Ub = UN)[u.r.]

Generator 0,05 · X"d pentru UN>1 kV, SN>100 MVA

(compensator, motor sincron) R = 0,07 · X"d pentru UN>1 kV, SN<100 MVA
0,15 · X"d pentru UN<1 kV

X=[x(%)/100] · (UN2/SNG) X=[x(%)/100] · (Sb/SNG)

unde x: x" d, x'd, xd unde x: x" d, x'd, xd

Motor asincron R≅0

1 U2 1 S
X = ⋅ N X = ⋅ b
I por / I N S NM I por / I N S NM
Transformator cu două
înfăşurări U N2 Sb
R = ∆PCu ⋅ ⋅ 10 − 3 R = ∆PCu ⋅ ⋅10 −3
S N2 S N2

∆PCu - pierderile la sarcină nominală ale transformatorului

U k (%) U N2 U k (%) S b
X = ⋅ X = ⋅
100 SN 100 S N

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 7

Linii electrice aeriene,

Sb
cabluri R = r0 ⋅ I R = r0 I ⋅
U N2
X = x0 ⋅ I
Sb
X = x0 I ⋅
U N2

Bobine de reactanţă R≅0

u (%) U
X = k ⋅
100 3I N U k (%) I b U N
X = ⋅ ⋅
uk –căderea de tensiune 100 I N U b
nominală (reactanţa relativă)

Sarcina
Sb U N2
R = P⋅ R = P⋅
S2 S2
S U2
X = Q ⋅ b2 X = Q ⋅ N2
S S
R t ≅ 0,1 + 0,15 X k
Reţeaua de alimentare c ⋅ Sb
UN2 XK =
Xk = SK
Sk

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 8

4
 27-May-13

C. Calculul curenţilor de scurtcircuit departe de generator

Defectul poate fi alimentat (Fig.2.11):

a) dintr-o sursă unică (Fig.2.11.a);
b) din mai multe surse nebuclate (Fig.2.11.b);
c) din mai multe surse, care funcţionează cuplate în paralel (Fig.2.11.c).

C1. Scurtcircuit trifazat

Cazul a
a1. Curentul simetric iniţial de scurtcircuit I"k
c ⋅U N c ⋅U N
I k" = = (2.38)
3 Rk + X k
2 2
3Z k
Notă: Toate impedanţele (rezistenţele, reactanţele) se rapotează la nivelul
tensiunii nominale din locul defectului. Dacă sunt calculate la nivelul de
tensiune U1, iar la locul defectului tensiunea este U2, se vor multiplica cu
raportul (U2/U1)2!

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 9

A K RSk XSk A
a1) Sk
Z Sk = c ⋅ U BN
Sk 2
U AN ~
3 Sk
Ik ZSk

A T B K RSk XSk A R XT B cU N
T
a2) c) ~ 3
Sk U 2
c ⋅ U BN
ZT1 ZT2
Sk Z Sk = AN
~ T1 T2
2 2
U AN U BN 3
Ik K
A1 T1 B Ik

Ik1 K
b) S1k A2 T2 Ik= Ik1+ Ik2+ Ik1
Ik2
S2k
Fig.2.11. Scurtcircuit departe de generator:
a) alimentat dintro sursă (1- direct; 2 – prin transformator); b) alimentat de surse
nebuclate; c) alimentat dintro reţea buclată.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 10

5
 27-May-13

Rezistenţele de ordin Rk < 0,3 Xk pot fi neglijate.

În acest caz:
I k = I r = I"k (2.39)

a2. Curentul de scurtcircuit de şoc

Deoarece scurtcircuitul este alimentat printr-un circuit serie, curentul de
scurtcircuit de şoc are expresia:

işoc = K soc ⋅ 2 ⋅ I "k ( 2.40)

Factorul Ksoc se ia din grafice în funcţie de rapoartele R/X sau X/R sau
se poate calcula cu relaţia (2.6).

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 11

Cazul b
b1. Curentul simetric iniţial de scurtcircuit I"k
Curentul iniţial de scurtcircuit, curentul de rupere şi curentul permanent de
scurtcircuit la locul de defect, alimentat din surse care nu sunt buclate între
ele poate fi considerat a fi compuns din aportul independent al fiecărei surse:
" " "
I k = I kT1 + I kT2 (2.41)

Suma este fazorială dar, în majoritatea cazurilor fazele curenţilor fiind

apropiate se poate face suma algebrică.
I k = I"k = I r (2.42)

Aportul fiecărei surse se determină ca în cazul a1.

b2. Curentul de scurtcircuit de şoc

işoc este suma curenţilor de şoc ai diferitelor surse:
isoc = isocT 1 + isocT 2 (2.43)

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 12

6
 27-May-13

Cazul c
c1. Curentul simetric iniţial de scurtcircuit I"k
Sursa echivalentă de tensiune este aplicată la nodul de defect şi este singura
sursă activă de tensiune în reţea.
Calculul se face în concordanţă cu metoda prezentată mai sus determinând
impedanţa directă de scurtcircuit văzută de la locul de defect. Se fac
transformările necesare în reţea (de exemplu conexiunea serie, paralel,
transformări stea - triunghi) considerând impedanţele pozitive ale
echipamentului. Toate impedanţele sunt raportate la aceeaşi tensiune (de
regulă, cea de la locul de defect):
// UN
I k =c ( 2.44)
3Zk

I k = I"k = I r (2.45)

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 13

c2. Curentul de scurtcircuit de şoc

Deoarece factorul de şoc este pentru o sursă care alimentează
scurtcircuitul printr-un circuit serie R şi X, în reţelele buclate se alege una
din aproximările următoare:

Raportul R/X constant în reţea - Se utilizează Kşoc= Kşoca care se
determină din diagrame luând cel mai mic raport R/X (cel mai mare raport
X/R al tuturor ramurilor reţelei);

Raportul R/X sau X/R în punctul de defect determinat pentru
ansamblul reţelei Kşoc= Kşocb :

işoc = 1,15 K soc ⋅ 2 ⋅ I "k (2.46)

unde 1,15 este un coeficient de siguranţă pentru a acoperi inexactităţile

datorate reducerii unei reţele buclate. Factorul Kşocb se obţine în funcţie de
raportul R/X. În reţelele de înaltă tensiune 1,15Kşocb trebuie să fie mai
mic decât 2,0.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 14

7
 27-May-13

C2. Scurtcircuit bifazat

Curentul de scurtcircuit iniţial se calculează cu metoda componentelor simetrice
(paragraful 2.4.7.1) repectậnd ceea ce a fost prezentat în subpunctele a1, b1 şi c1.

Totodată relaţia I k = I r = I"k rămậne valabilă.

Nu este necesar calculul curentului de şoc, acesta fiind mai mic decật cel din
cazul scurtcircuitului trifazat.

C3. Scurtcircuit monofazatt

Curentul de scurtcircuit iniţial se calculează cu metoda componentelor simetrice
(paragraful 2.4.7.1) repectậnd ceea ce a fost prezentat în subpunctele a1, b1 şi c1.
Totodată relaţia I k = I r = I"k rămậne valabilă.

Este necesar calculul curentului de şoc, acesta putậnd depăşi valoarea de

scurtcircuit trifazat. işoc se calculează cu relaţia (2.55). Pentru factorul de şoc
Kşoc se acceptă aceleaşi valori ca şi în cazul scurtcircuitului trifazat.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 15

Aplicatia 1

Calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea de înaltă tensiune (sursa departe de

locul de scurtcircuit)
În fig.A.1 se prezintă schema reţelei de înaltă tensiune pentru calculul curentului de
scurtcircuit trifazat în punctele K1, K2 şi K3. În tabelele A.1 si A.2 sunt prezentaţi
parametrii elementelor acestei scheme.
Soluţie:
Tabelul A.1
Tensiunea Felul stâlpului Secţiunea conductorului Nr. Rezistenţa Reactanţa inductivă
kV mm2 circ. Ω/km Ω/km
r+ r0 x+ x0
110 metalic 3 X 300 OlAl + 95 Ol 1 0,098 0,321 0,395 1,28
110 d.c. metalic 2X3 X 300 OlAl + 70 Ol 2 0,049 0,249 0,201 1,106
Tabelul A.2
ST [MVA] U1/U2 [kV] Uk% PCu [kW] P0 [kW] Conexiune
200 230/123 14 425 - YN0yn0
27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 16

8
 27-May-13

ZT2 ZL2
Reţeaua T1
L2=1,5 km ZSk ZSk
sistemului K1
K2 K3
ZT1 ZL1
T2 K1 L3=15 km cU N ~
Sk=7500 MVA
UN=220 kV L1=1,5 km 3
RS/XS=0,1

Fig. A.1. Schema reţelei de IT. Fig. A.2. Schema de succesiune pozitivă.
Calculul scurtcircuitului în punctele Scurtcircuit în punctul K1.
K1, K2, K3.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 17

Parametrii elementelor de sistem raportate la tensiunea din

punctul de defect
1. Sursa
U N2 (123 ⋅ 103 )
2
ZS
ZS = = = 2,017 Ω XS = = 2,0 Ω RS = 0,1 ⋅ 2 = 0,2 Ω
Sk 7500 ⋅106 1 + ( RS / X S ) 2

2. Transformator
u k %U 22 14(123 ⋅103 )
2

ZT 1 = ZT 2 = = = 10,60 Ω
100 ST 100 ⋅ 200 ⋅ 106
PCu ⋅ U 22 425(123 ⋅103 )
2

RT 1 = RT 2 = = = 0,0001 Ω
ST2 (200 ⋅106 )2
3. Liniile L1 si L2 RL+1 = RL+2 = r + ⋅ L = 0,098 ⋅1,5 = 0,147 Ω
X L+1 = X L+2 = x + ⋅ L = 0,395 ⋅1,5 = 0,5925 Ω
RL01 = RL02 = r 0 ⋅ L = 0,321 ⋅1,5 = 0,4815 Ω
X L01 = X L02 = x 0 ⋅ L = 1,28 ⋅1,5 = 1,92 Ω
27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 18

9
 27-May-13

RL+3 = r + ⋅ L = 0,049 ⋅ 15 = 0,735 Ω

3. Linia L3 X L+3 = x + ⋅ L = 0,201 ⋅ 15 = 3,015 Ω
RL03 = r 0 ⋅ L = 0,249 ⋅ 15 = 3,735 Ω
X L03 = x 0 ⋅ L = 1,106 ⋅ 15 = 16,59 Ω

Scurtcircuit în punctul K1.

Curentul de scurtcircuit trifazat la t = 0 pentru c = 1,1 este:

+ − Z T 1 (Z T 2 + Z L1 + Z L 2 )
Z k1 = Z = Z = Z s + =
Z T 1 + Z T 2 + Z L1 + Z L 2
j10,60[ j10,60 + 2(0,147 + j 0,5925)]
= 0,2 + j 2 + =
2( j10,60 + 0,147 + j 0,5925)
(0,294 −j 22,385)(− 114,85 + j 3,902)
= 0,2 + j 2 + =
0,2942 + 22,3852
= (0,306 + j 7,134) Ω

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 19

1,1 ⋅ 123 1,1 ⋅ 123

I k"1 = = = 10,95 kA
3 0,3062 + 7,1342 3 ⋅ 7,140

Calculul curentului de şoc

Deoarece calculul lui Zk în complex este laborios se preferă metoda uzuală
a raportului impedanţei determinat pe ansamblul reţelei.
- Metoda raportului impedanţei la locul de scurtcircuit
Pentru o impedanţă de scurtcircuit Zk = Rk + j·Xk se calculează raportul:

Rk 0,306
= = 0,0428
X k 7,134

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 20

10
 27-May-13

2
Kşoc Kşoc
1.8
1.6
1.4
1.2
10 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 0 40 80 120 160 200
R/X X/R
a) b)
Fig. A.3. Factorul de şoc pentru circuite serie ca funcţie:
a) de raportul R/X; b) de raportul X/R.

Din curba Kşoc= f(R/X), (Fig.A.3), rezultă Kşocb = 1,874.

Se verifică 1,15 · 1,874 = 2,155 > 2, deci se ia valoarea 2.

i soc = 1,15·K socb ⋅ 2 I"k = 2· 2·10,95 = 30,97 kA

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 21

Calculul curenţilor de scurtcircuit I"K şi işoc pentru un

scurtcircuit monofazat în punctul K1

Schemele echivalente de secvenţă pozitivă, inversă şi zero pentru un

scurtcircuit monofazat, în punctul K1 sunt prezentate în fig.A.4.

Z =
0 (
Z T Z T + Z L1 + Z L 2
0 0
=
0 0
)
2 Z T + Z L1 + Z L 2
0 0 0

j10,60[ j10,60 + 2(0,4815 + j1,92 )]

= =
2( j10,60 + 0,4815 + j1,92 )
− 153,064 + j10,2078 (0,963 − j 25,04 )(− 153,064 + j10,2078)
= =
0,963 + j 25,04 0,9632 + 25,042
= (0,172 + j 6,118) Ω

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 22

11
 27-May-13

(
Z + = Z S+ + Z T+1 Z T+ 2 + Z +L1 + Z L+ 2 ) − − −
(
− − −
) (
Z = Z S + Z T 1 Z T 2 + Z L1 + Z L 2 Z = Z T 1 Z T 2 + Z L1 + Z L 2
0 0 0 0 0
)
Schema de succesiune Schema de succesiune Schema de succesiune
pozitivă. negativă. zero.
Z+T2 Z-T2 Z-L2 Z0T2 Z0L2
Z+L2
Z+S Z+L3 Z-S Z-L3 Z0L3
I+ I- I0 Z0
Z+T1 Z+L1 Z-T1 Z-L1 Z0T1 L1
E+ ~
U+ U- U0 I0
I+ I-

1/3Ik1 = I+ = I- = I 0

Fig.A.4. Schema echivalentă pentru săcurtcircuit monofazat în punctul K1.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 23

= 2(0 ,306 + j 7 ,134 ) + 0 ,172 + j 6 ,118 = (0 ,784 + j 20 ,386 ) Ω

+ - 0
Z + Z + Z

I k"1(1) 11,47
= = 1,047
I k"(13) 10,95

ceea ce se explică prin faptul că:

Z0
<1
Z+

Curentul de şoc se calculează cu aceeaşi valoare a lui Kşoc (1,874), ca şi la

scurtcircuitul trifazat:
i soc = 2· 2 ·11,47 = 32,44 kA

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 24

12
 27-May-13

TEMA 1: Calculaţi curenţii de scurtcircuit trifazat,

respectiv monofazat, în cazul defectelor în punctele
K2 şi K3!

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 25

D. Scurtcircuit aproape de generator - un scurtcircuit în care cel

puţin o maşină sincronă contribuie cu un curent de scurtcircuit net
iniţial, care este mai mare decât dublul curentului său nominal, sau
un scurtcircuit la care motoarele sincrone şi asincrone contribuie cu
peste 5% din I”k fără aportul motoarelor.

Defectul poate fi alimentat (fig.2.11):

dintr-o sursă unică (fig.2.11,a si b);

din mai multe surse, care alimentează radial scurtcircuitul
(fig.2.11,c);

din mai multe surse care funcţionează în paralel (fig.2.11,d).

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 26

13
 27-May-13

K ~
a1) ~
~ K
SN, UN, b)
RG, x”%

~
K
~ ~ K
a2) c)

Fig.2.11. Scurtcircuit departe de generator:

a) alimentat dintro sursă (1- direct; 2 – prin transformator); b) alimentat radial din mai
multe surse; c) alimentat din mai multe surse care debitează pe o impedanţă comună.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 27

D.1. Metode de calcul şi factori de corecţie

Calculul se face introducând sursa echivalentă de tensiune la locul de

defect, după o prealabilă corectare a impedanţelor generatoarelor şi ale
blocurilor (generator - transformator) cu factorul de corecţie corespunzător
care ţine seama de înlocuirea tensiunii supratranzitorie E" a generatoarelor
sincrone cu sursa echivalentă de tensiune. Se recomandă utilizarea factorului
de corecţie în cazurile în care, fără aplicarea acestuia, rezultă valori apropiate
de limită (minimă sau maximă) ale curenţilor de scurtcircuit.

Introducerea acestor factori este necesară numai pentru calculul
curentului de scurtcircuit la bornele sursei şi este importantă în particular
dacă reactanţa supratranzitorie x"d a alternatorului este mare.

Utilizarea acestor factori este importantă şi în determinarea curenţilor
minimi de scurtcircuit, când trebuiesc cunoscute condiţiile limită precise ale
diferitelor grupuri generatoare.

Factorii de corecţie rămân aceeaşi pentru impedanţele celor trei
succesiuni.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 28

14
 27-May-13

Pentru generator factorul de corecţie al impedanţei este:

UN c
KG = . ( 2.45)
U NG 1 +  I G  ⋅ x" sin
  d ϕG
 I NG 
unde:

c este factorul de tensiune;

U - ;
tensiunea nominală a sistemului

U -
NQ
;
tensiunea nominală a generatorului

I - curentul generatorului;
NG

I - curentul nominal al generatorului;

G

Z - impedanţa generatorului (Z = R + jX" );

GN

x" - reactanţa supratranzitorie raportată la impedanţa sa x"

G G G d
= X"d/ZNG;

φ - faza unghiului dintre U şi I ;
d d

φ - faza unghiului dintre U şi I ;

NG NG NG
G G G
Impedanţa corectată a generatorului ZGK va fi:

Z GK = KG ⋅ Z G = KG (RG + jX "d ) (2.46)

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 29

La stabilirea factorului de corecţie a impedanţei unui bloc generator-

transformator se ţine seama de faptul că un transformator de bloc are un raport
de transformare kT reglabil sau nu.

Determinarea factorului Kbloc se poate face considerând că SNG = SNT, UG =

UNG= UNTJT, cosφG = cosφNG.

Factorul de corecţie , pentru obţinerea curentului maxim de scurtcircuit pentru

un bloc generator - transformator cu comutator de prize sub sarcină, este:
2
UN 1  cmax
K bloc =  ⋅ ⋅
1 + (x"d − xT ) ⋅ sin ϕ NG
 (2.47)
 NG kT
U 

unde xT = XT/(U2NT/SNT) este reactanţa relativă a transformatorului.

Impedanţa corectată a blocului ZB raportată la înaltă tensiune, va fi::
Z B = K bloc (kTT ·Z G + Z TIT ) (2.48)

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 30

15
 27-May-13

D.3. Scurtcircuit aproape de generator alimentat de la

un generator

a) Curentul de scurtcircuit simetric iniţial I "k

Curent simetric iniţial de scurtcircuit I"k (fig.2.12) este calculat cu sursa
echivalentă de tensiune la locul de scurtcircuit şi impedanţa de
scurtcircuit Zk = Rk + jXk:

c ⋅U N
I k" = (2.49)
3Z k

În mod normal se poate presupune că tensiunea nominală UNG a generatorului

este cu 5% mai mare decât tensiunea nominală a sistemului UN.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 31

K
sarcină
~
pasivă
G
a)
RG X+” RL XL KG·RG KG·X+” RL XL

sarcină KG·ZG c ⋅U N
~ CL/2 CL/2 ~
pasivă 3
Ik
b) c)

Fig.2.12. Exemplu de calcul al curentului simetric iniţial de scurtcircuit I”k

pentru un scurtcircuit alimentat direct de la un generator:
a ) schema sistemului; b) schema echivalentă (succesiune pozitivă) cu tensiunea
supratranzitorie a generatorului E”; c) schema echivalentă pentru calculul cu
sursă echivalentă de tensiune şi impedanţa corectată.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 32

16
 27-May-13

b) Curentul de scurtcircuit de şoc

Se determină analog cu scurtcircuitul departărtat.
Se iau pentru generator rezistenţele şi reactanţele corectate KG·RG şi KG ·Xd".

c) Curentul simetric de rupere Ir

Decrementul curentului simetric de scurtcircuit se poate determina fie ţinând
seama de un factor µ, dependent de tmin de deconectare şi de raportul I"k/ING

I r = µ ·I"k (2.50)

fie utilizând curbe de decrement pentru diferite tipuri de generatoare.

Valorile lui µ în cazul turbogeneratoarelor cuplate la medie tensiune, a

generatoarelor cu poli aparenţi şi compensatoarelor sincrone având excitaţie
rotativă sau statică se pot aproxima cu următoarele relaţii:

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 33

µ = 0,84 + 0,26e- 0,26I k / I NG t min = 0,02 s

"

 "
µ = 0,71 + 0,51 e - 0,30I k / I NG t min = 0,05 s
 - 0,32I " k / I NG
( 2.51)
µ = 0,62 + 0,72 e t min = 0,10 s
 "
µ = 0,56 + 0,94 e - 0,38I k / I NG t min > 0,25 s


Dacă I"k/ING ≤ 2 se ia µ = 1 pentru orice tmin.

În toate celelalte cazuri dacă nu se cunoaşte valoarea lui µ, µ = 1.

d) Curentul permanent de scurtcircuit Ik

Deoarece mărimea curentului permanent de scurtcircuit Ik depinde de
influenţele saturaţiei şi a condiţiilor de conectare, calculul acestuia este mai
puţin precis decât calculul lui I"k.
Curentul maxim permanent de scurtcircuit Ikmax
Se consideră că maşina sincronă este la excitaţia maximă pentru a se obţine
curentul maxim permanent :în funcţie de plafonul de excitaţie şi de xdsat.
I kmax = λ max · I NG (2.52)

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 34

17
 27-May-13

λmax poate fi obţinut din diagrame.

Curentul minim permanent de scurtcircuit Ikmin - corespunde lipsei de

excitaţie

I kmin = λmin · I NG (2.53)

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 35

D.3. Scurtcircuit aproape de generator alimentat de la

un bloc generator transformator

Calculul se face în acelaşi mod ca în situaţia alimentării dintr-un

generator cu observaţia că impedanţa de scurtcircuit se determină cu
raportare la înaltă tensiune.

D.4. Scurtcircuit aproape de generator alimentat din

mai multe surse nebuclate

Toate sursele nebuclate alimentează scurtcircuitul direct sau printr-o

impedanţă comună Z (dacă Z < 0,05 UNA/ I"kA).
Toţi curenţii de scurtcircuit: simetric iniţial I"k, de şoc işoc, de rupere Ir,
permanent Ik se calculează ca sumă a curenţilor parţiali debitaţi de
generatoare şi motoare.
27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 36

18
 27-May-13

D.6. Scurtcircuit aproape de generator alimentat din

mai multe surse funcţionând într-o reţea buclată

a), b) Calculul curentului simetric iniţial I"k şi al celui de şoc işoc se

poate face după regula generală.

c) Curentul simetric de rupere Ir se poate aproxima conform CEI cu

I"k, (Ir = I"k) dar această valoare este mai mare decât cea reală.

d) Curentul permanent de scurtcircuit Ik

Curentul maxim permanent se va obţine cu relaţia:

∑(λ ∑(U )
m n
U Ni I Ni )
max i
"
I
Nj kj
j =1 j =1
I k max = + (2.54)
UN UN

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 37

unde:

λmax i - factorul λmax pentru calculul aportului maxim de durată al maşinii
sincrone;

UNi - tensiunea nominală a reţelei alimentată de maşina sincrone;

INi - curentul nominal al maşinii sincrone i;

i = 1,...,m - indicele maşinii sincrone (surse apropiate de locul de
scurtcircuit);

j = 1,...,n - surse departe de locul de scurtcircuit;

Ikmax - se poate aproxima ca fiind egal cu I"k fără aportul motoarelor.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 38

19
 27-May-13

D.7. Influenţa motoarelor şi a compensatoarelor

sincrone asupra scurtcircuitului

Calculul curentului simetric iniţial de scurtcircuit I"k, curentul de şoc

işoc, curentul simetric de rupere Ir şi curentul permanent Ik, pentru
motoare şi compensatoare sincrone se tratează ca la generatoarele
sincrone.

Nu se corectează Xd" pentru aplicarea generatorului echivalent!

Motoarele racordate la tensiune înaltă trebuie considerate în calculul
curenţilor de scurtcircuit!

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 39

D.8. Influenţa motoarelor asincrone asupra

scurtcircuitului

Se neglijează:

Motoarele în sistemele publice de distribuţie;

Motoarele sau grupele de motoare al căror aport este sub 5% din
I"k calculat fără aportul motoarelor;

Motoarele de înaltă tensiune şi joasă tensiune care sunt conectate
prin transformatoare cu două înfăşurări la reţeaua în care se produce
scurtcircuitul (fig.2.13) dacă:

∑S
p
⋅ xM
100
∑S ≤
MN
( 2.55)
c × 100S NT p
NT
− u KT
S k" 100

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 40

20
 27-May-13

K 20 kV
Q

T1 T2 T3 ΣSNT=SNT1+SNT2+SNT3

6 kV 0,4 kV
A B

Motor
M1 M2 M3 Me
echivalent
ΣPNM

Fig.2.13. Estimarea aportului motoarelor asincrone la scurtcircuit

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 41

unde:

p este aportul motoarelor, raportat la I"k calculat fără acesta (%);

xM - reactanţa grupului de motoare, considerat aceeaşi pentru toate
motoarele (%);

uKT - tensiunea de scurtcircuit a transformatoarelor de racordare a
grupului de motoare la reţea considerată aceeaşi pentru toate unităţile(%);

Σ SMN- suma puterilor aparente nominale ale motoarelor (MVA);

Σ SNT - suma puterilor nominale ale transformatoarelor (MVA);

S"k este puterea de scurtcircuit la bara de racord transformatorului
fără aportul motoarelor (MVA).
Impedanţa de scurcircuit a motoarelor,ZM, se calculează conform relaţiilor:

1 U2
R ≅ 0; X= ⋅ N (2.56)
I p / I NM S NM

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 42

21
 27-May-13

a) Curentul de scurtcircuit iniţial

a1) Scurtcircuit simetric
cU N
I K" 3 M = (2.57 )
3 ⋅ ZM

a2) Scurtcircuit bifazat

3 "
I k 2M = ⋅ I k 3M (2.58)
2

b) Curentul de scurtcircuit de şoc

b1) Scurtcircuit simetric
işoc3 M = K M ⋅ 2 ⋅ I K" 3M ( 2.59)

b2) Scurtcircuit bifazat

3
işoc 2 M = ⋅ işoc3 M ( 2.60)
2

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 43

Motoare de înaltă tensiune:

KM = 1,65 (coresp. RM/XM = 0,15) - pentru motoare cu puterea pe
perechea de poli < 1 MW;

KM = 1,75 (coresp. RM/XM = 0,1) pentru motoare cu puterea pe perechea de
poli ≥ 1 MW.
Grup de motoare de joasă tensiune, inclusiv cablurile de conectare KM = 1,3
(coresp. RM/XM = 0,42).

c) Curentul de scurtcircuit simetric de rupere

c1) Scurtcircuit simetric
I r 3M = µ ⋅ q ⋅ I K" 3M ( 2.61)

cu q conform ecuaţiilor:

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 44

22
 27-May-13

q = 1,03 + 0,12ln(m ) tmin = 0,02 s

q = 0,79 + 0,12ln(m ) tmin = 0,05 s

 (2.62)
q = 0,57 + 0,12ln(m ) tmin = 0,10 s
q = 0,26 + 0,10ln(m ) tmin > 0,25 s

m este puterea activă în MW pe perechea de poli.

Valorile mai mari decât 1 se înlocuiesc cu q = 1.
Motoarele de joasă tensiune sunt conectate la bare prin cabluri de diferite
lungimi şi secţiuni. Pentru simplificarea calculului se includ într-un motor
echivalent.

c2) Scurtcircuit bifazat

3 "
I r 2M = ⋅ I k 3M (2.63)
2

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 45

d) Curentul de scurtcircuit permanent

d1) Scurtcircuit simetric

I k 3 M = 0 (2.64)

d2) Scurtcircuit bifazat

1 "
Ik2M = ⋅ I k 3M (2.65)
2

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 46

23
 27-May-13

Aplicaţia 2
Calculul curenţilor în cazul unui scurtcircuit aproape de
generator

Un generator este conectat bloc la un sistem de 120 kV cu o

putere de scurtcircuit la t = 0 de kc = 2000 MVA (Fig.A.5).
Transformatorul de servicii proprii de la bornele generatorului
este cu două înfăşurări, alimentând un sistem de bare cu UN =
0,4 kV.
Influenţa motoarelor asincrone asupra curentului de scurtcircuit
se ia în considerare când se calculează scurtcircuitele în punctele
K2 şi K3. Motoarele asincrone racordate la joasă tensiune pot fi
considerate ca şi grupuri de motoare.
27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 47

Sistem
K1
110 kV A Sk = 2000 MVA
R/X=0,1

T
Y
∆
K2 Fig.A.4

G ∼

Y TA
Y
K3
0,4 kV

3xM M

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 48

24
 27-May-13

Datele elementelor schemei sunt urmatoarele:

SNG UNG ING cosφG Xd” Xd’ Xd
(MVA) (kV) (kA)
G 25,0 10,5 1,38 0,9 0,18 0,27 0,979
ST UIT/UJT P0 Pk usc%
(MVA) (kV/kV) (kW) (kW)
T 25 116/10,5 110 455 12,5
TA 1,6 10/0,4 2,6 18 6

M
Nr. unităţi buc. 3
PN MW 0,25
m MW 0,125
UN kV 0,4
IN kA 0,410
cosφ 0,88
SN MVA 0,284
η 0,96
Ip/I MN 5
RM/XM 0,42

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 49

I. Calculul parametrilor elementelor de sistem

1. Reţeaua sistemului S
c ⋅ U N2 1,1 ⋅ 1102
Zs = = = 6,655 Ω;
S sc 2000
Zs 6,655
Xs = = = 6,622 Ω; Rs = 0,1 ⋅ X s = 0,6622 Ω
1 + (R / X ) 1 + (0,1)
2 2

2
2. Transformator T usc % U TIT 12,5 1162
Z TIT = ⋅ = ⋅ = 67,28 Ω
100 ST 100 25
Pk ⋅ UTIT
2
455 ⋅ 1162 − 3
RTIT = 2
= 10 = 9,80 Ω X TIT = ZTIT
2
− RTiT
2
= 67,282 − 9,802 ≅ 66,56 Ω
ST 252

Z TJT =
(9,80 + j 66,56) = (0,080 + j 0,545) Ω
ZTIT = (9,80 + j 66,56) Ω (116 / 10,5)2

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 50

25
 27-May-13

3. Transformator TA
2
u sc% U TAIT 6 10 2
Z TAIT = ⋅ = ⋅ = 3,75 Ω
100 STA 100 1,6

Pk ⋅ U TAIT
2
18 ⋅ 10 2 − 3
RTAIT = 2
= 10 = 0,703 Ω
STA 1.6 2

X TAIT = Z TAIT
2
− RTAiT
2
= 3,752 − 0,7032 ≅ 3,68 Ω

Z TAJT =
(0,703 + j 3,68) = (0,001 + j 0,00589) Ω
(10 / 0,4 )2

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 51

4. Generator G
2
U NG 10,5 2
X d" = xd" = 0,18 = 0,7938 Ω;
S NG 25
RG = 0 ,15 ⋅ X d" = 0,15 ⋅ 4,41 = 0,119 Ω;
ZG = RG + jX "d = (0,119 + 0,7938) Ω

UN c 1,1
KG = . = = 1,02 ≈ 1
U NG 1 +  I G  ⋅ x" sin 1 + 0,18 ⋅ 0,436
  d ϕG
 I NG 

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 52

26
 27-May-13

5. Bloc generator GT
2
 U /U  c
K GTrap =  N G  =
 U IT / U JT  1 + (xd − xT ) ⋅ sin φ
"

2
 110 10,5  1,1
= ⋅  = 0,965 ≈ 1
 10,5 116  1 + (0,18 − 0,123) ⋅ 0,436

2
 U IT 
Z GT = K GTrap ⋅  Z
2  G
+ ZT =
U
 JT 
2
 116 
= 0,965 ⋅   (0,119 + j 0,7938) + (9,80 + j 66,56 ) =
 10,5 
= (13,30 + j163,44 ) Ω

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 53

II. Calcul scurtcircuit

II.1. Scurtcircuit în punctul K1.

Se neglijează aportul motoarelor asincrone (aportul lor este mai mic de 5%).
a) Curentul de scurtcircuit trifazat:

I K" = I KGT "+ I KS

"

1,1 ⋅ U N 1,1 ⋅ 110

"
I KS = = = (0,95 − j 9,50) kA; I KS
"
= 9,54 kA;
3⋅ZS 3 ⋅ (0,6622 + j 6,622)

I K" = I KGT
"
+ I KS
"
= (0,981 − j 9,887 ) kA ; I K" = 9,9351kA.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 54

27
 27-May-13

b) Curentul de şoc:
isoc = isoc GT + i socS

Aportul generatorului:
R / X = RGT / X GT = 13,30 / 163,44 = 0,081 ⇒k socGT = 1,774
isocGT = k socGT 2 ⋅ I "
KGT = 1,774 ⋅ 2 ⋅ 0,387 = 0,97 kA

Aportul sistemului:
R / X = 0,10 ⇒k socS = 1,73
isocS = k socS 2 ⋅ I "
KS = 1,73 ⋅ 2 ⋅ 9,54 = 23,34 kA

isoc = isocS + isocG = 24,31 kA

c) Curentul de rupere
Pentru tmin = 0,1s, curentul de declanşare:

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 55

I r' = I rGT + I rs = I rGT + I KS

"

I k" / I NGrap = I KGT / [I NG (U i / U j )] = 0,387 /[1,38 / (116 / 10,5)] = 3,09

µ = µ0 ,1s = 0,62 + 0,72 ⋅ e− 0, 32 I K / I NG = 0,882

n

I rGT = µ ⋅ I KGT
"
= 0,882 ⋅ 0,387 = 0,341 kA

I r = 0,341 + 9,54 = 9,881 kA

II.1. Scurtcircuit în punctul K2

a) Curentul de scurtcircuit trifazat:
Valoarea iniţială a curentului de scurtcircuit trifazat în punctul K2 (fără
influenţa motoarelor asincrone) este suma curenţilor de scurtcircuit I”KG şi
I”KT:

c ⋅U N 1,1 ⋅ 10,5
I KG = = = (1,233 − j8,225) kA; I KG = 8,32 kA
" "

3 ⋅ Z KG 3 (0,119 + j 0,7938)

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 56

28
 27-May-13

c ⋅ U NG
I KT = = (1,556 − j10,93) kA; I KT = 11,04 kA
" "
 1 
3 Z KTJT + ⋅ ZS 

 (U iG U jG )
2 


I K" = I KG
"
+ I KT
"
= (2,789 − j17,487 ) kA; I K" = 17,7 kA

b) Curentul de şoc:

isoc = isoc G +i socT

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 57

RG /X d" = 0,15 ⇒i socG = K socG ⋅ 2 ⋅ I "KG = 1,73 ⋅ 2 ⋅ 8,32 = 20,36 kA

R/X = 0,0845/ 0,599 = 0,141 ⇒i soc T = 1,638 2 ⋅ 11,04 = 25,57 kA

isoc = 20,36 + 25,57 = 45,93 kA

c) Curentul de rupere:
I rt = I rG + I rT = I rG + I "KT , deoarece I rT = I "KT
I rG = µI "KG ; I "KG /I NG = 8,32 / 1,38 = 6,02 ⇒ µ = 0,74
0 ,1 s

I rG = µI "KG ; I "KG /I NG = 8,32 / 1,38 = 6,02 ⇒ µ = 0 ,74 0 ,1 s

I rG = 0 ,74 ⋅ 8,32 = 6,157 kA

I r = 6,157 + 11,04 = 17,197 kA

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 58

29
 27-May-13

II.1. Scurtcircuit în punctul K3

a) Aportul motoarelor
1 U2 1 0, 4 2
ZM = ⋅ N = = 0,112 Ω
I p / I MN S NM 5 0,284

ZM 0,112
XM = = = 0,107 Ω; RM = 0,42 ⋅ 0,107 = 0,045 Ω
1 + ( RM / X M ) 1 + (0,42 )
2 2

ZM
Z Mparalel = = (0,015 + j 0,0357 ) Ω
3

cU N 1,05 ⋅ 0,4
I K 3M = = (2,612 − j 6,21) kA;
"
=
3 ⋅ ZM 3 ⋅ (0,015 + j 0,0357 )
I K 3M = 6,75 kA
"

işoc3 M = K M ⋅ 2 ⋅ I K" 3 M = 1,3 ⋅ 2 ⋅ 6,75 = 12, 40 kA

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 59

KM = 1,3 (coresp. RM/XM = 0,42) pentru grup de motoare de joasă

tensiune, inclusiv cablurile de conectare.
I K" 3 M
I NM
=
6,75
3 ⋅ 0,41
= 5,52 ⇒µ=µ 0,1s = 0,62 + 0,72 ⋅ e − 0, 32⋅5, 52 = 0,743

I r 3M = µ ⋅ q ⋅ I K" 3M = 0,743 ⋅ 0,342 ⋅ 6,75 = 1,715 kA

q = 0,342, corespunzător puterii motoarelor asincrone de joasă tensiune

pe perechi de poli (putere nominală ≤ 0,3 MW şi p = 2).

c ⋅ U TAJT 1,05 ⋅ 0,4

I KG = = =
"
2
 U    0,4 2 
3 ⋅  TAIT 
 Z KG + Z TAJT  3   (0,119 + j 0,7938) + (0,001 + j 0,00589)
U
 TAJT
    10  

= (5,327 − j32,76 ) kA; I KG

"
= 33,19 kA

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 60

30
 27-May-13

c ⋅ U TAJT 1,05 ⋅ 0,4

I KTTA = = =
"
2
 U    0,4 2 
3 ⋅  TAIT 
 Z KT + Z TAJT  3   (0,078 + j 0,546) + (0,001 + j 0,00589)
U
 TAJT
    10  

= (6,40 − j 37,07 ) kA; I KG

"
= 37,62 kA

I K" = I KG
"
+ I KTTA
"
+ I KM
"
= (5,327 − j32,76 ) + (6,40 − j 37,07 ) + (2,612 − j 6,21) =
= (14,339 − j 76,04 ) kA; I K" = 77,38 kA

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 61

Curentul dat de motoarele asincrone la scurtcircuit în punctul K2 poate fi

neglijat deoarece acesta măreşte cu circa 3,8% curentul dat de generator şi de
sistem.

27-May-13 prof. Radu Tîrnovan 62

31