Sunteți pe pagina 1din 6

STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN MUNICIPIUL BRAŞOV

COLŢAN MARIA MIHAELA

Colţan Maria Mihaela Data şi locul naşterii: 13.05.1986, Craiova


Studii: Absolventă a Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti,
specializarea Geografia Turismului, cu tema de Licenţă: Strategii de dezvoltare
durabilă a turismului în municipiul Braşov; În prezent masterand în cadrul Facultăţii
de Geografie – Managementul resurselor şi activităţilor turistice.

Domenii de interes: management turistic, turism cultural.

Cuvinte cheie : dezvoltare durabilă, strategie, turism, obiectiv, acţiune, promovare, reabilitare.

Abstract. For Braşov, the strategy of sustainable development in tourism is closely linked to the urban
development plan for growth center, so that Braşov could become the most important urban center in the Center
Region. In tourism, the strategy is complex, being centered on many directions and aiming towards the
maintenance and the rehabilitation of cultural objectives as well as towards the diversification of leisure
activities. The main purpose of this plan is to bring the medieval spirit back between the walls of the Fortress of
Brasov. In order to realize this goal, the municipality wants to take a number of measures, such as: the
rehabilitation of buildings, markets, towers, bastions , tunnels and of pavement, the restriction of the vehicle
traffic in the Fortress, so that the citizens could enjoy its beauty once again, as well as the enforcement of certain
clear regulations and restrictions concerning the restoration of the front of the buildings situated in the historical
center. Another idea which aims towards the same purpose is the organization of festivals and medieval fairs,
which will make it possible to recreate the air of an old fashioned city.

Conceptul de strategie de dezvoltare durabilă a turismului. Strategia de dezvoltare durabilă


reprezintă un ansamblu de procese care permit progresul permanent în domeniul analizei, dezbaterii,
planificării şi mobilizării resurselor existente îmbinând obiective economice, sociale şi de mediu ale
societăţii, pe termen scurt şi lung, datorită punerii în aplicare a unor strategii care se susţin una pe alta.
Strategia de dezvoltare durabilă reprezintă cadrul de referinţă pentru uşurarea luării unei decizii
când anumite alegeri sunt incompatibile. În accepţiunea generală, dezvoltarea durabilă este definită ca
fiind dezvoltarea care satisface nevoile actualei generaţii fără a priva generaţiile viitoare de
posibilitatea de a le satisface pe ale lor, sau cu alte cuvinte dezvoltarea durabilă înseamnă ameliorarea
calităţii vieţii respectând capacitatea ecosistemelor de a susţine această viaţă. În procesul actual de
instituţionalizare a noilor structuri organizatorice din turismul românesc, s-a omis aducerea în discuţie
a unei concepţii clare de dezvoltare în perspectivă a turismului. În teoria şi practica reformei din
turismul românesc, introducerea conceptului de "dezvoltare durabilă" ar avea capacitatea de a ne
permite o evaluare corectă a nivelului real de evoluţie turistică la care ne aflăm şi stabilirea unor
elemente necesare de evaluare şi fundamentare a perspectivei.
Conceptului de dezvoltare durabilă îi revin performanţe pe trei planuri, de ordin economic, prin
creşterea gradului de exploatare şi valorificare a resurselor; de ordin ecologic prin reciclare, evitarea
degradării mediului, reducerea sustragerii terenurilor din circuitul agricol; de ordin social prin
creşterea numărului locurilor de muncă, practicarea unei meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în
practicarea turismului. Conceptul de turism durabil este legat de procesul de creştere a populaţiei, a
nivelului său de trai şi a capacităţii de suport a mediului natural.
Strategia de realizare a unui turism durabil presupune respect şi grijă faţă de modul de viaţă al
comunităţii umane, creşterea nivelului de viaţă a habitatelor umane, conservarea bio – ecosistemului
Terrei, a bio-diversităţii acestuia, reducerea exploatării resurselor epuizabile şi păstrarea capacităţii de
susţinere a Pământului, schimbarea atitudinii individuale în favoarea dezvoltării durabile, posibilităţile
comunităţilor de a-şi păstra propriul mediu ambiant.
În condiţiile adoptării principiilor dezvoltării durabile în strategia de dezvoltare a municipiului
Braşov, se impune clar valorificarea superioară a resurselor turistice. Aceasta presupune atât o
valorificare complexă şi eficientă în contextul unui "turism intensiv", cât şi o protejare şi conservare a
resurselor turistice, cu risc crescut de degradare. Sistemul economiei de piaţă şi stilul de viaţă tind să
creeze un mediu omogen, iar tradiţiile culturale strict legate de resurse locale şi de nevoile reale
impuse de factorii naturali au un rol important în păstrarea sănătăţii şi a diversităţii parametrilor
ecologici naturali. De aceea, dezvoltarea durabilă trebuie să prezinte anumite soluţii, modele de
dezvoltare alternative, tehnici nepoluante, schimbarea modelelor de producţie şi de consum actuale
care contribuie la distrugerea echilibrelor geochimice ale planetei 1. Pe termen lung, costurile
financiare pentru susţinerea unui turism durabil pot părea ridicate, dar costurile ulterioare pentru
refacerea ecologică sunt mult mai mari şi de multe ori efectele negative asupra naturii sunt ireversibile.
Principalele obiective politice în cadrul strategiei de turism sunt reprezentate de dezvoltarea unui
sector turistic, care sub toate aspectele şi la toate nivelurile, să se situeze la o calitate ridicată şi nu
neapărat la costuri ridicate; încurajarea folosirii turismului în schimburile culturale şi economice;
conservarea resurselor naturale şi culturale ca parte şi premise ale dezvoltării turismului, care să
reflecte tradiţiile locale; acordarea unui larg sprijin sectoarelor unde se intersectează turismul local cu
cel internaţional prin politici şi programe de dezvoltare şi printr-un sistem de facilităţi financiar-
economice; atragerea turiştilor cu posibilităţi financiare ridicate; creşterea populaţiei ocupate, în
general şi în mod deosebit direct sau indirect în turism.

Strategii de dezvoltare durabilă în municipiul Braşov. În cadrul destinaţiilor turistice din


România, municipiul Braşov (care cuprinde oraşul Braşov şi Poiana Braşov) constituie una dintre cele
mai importante şi frecventate zone sub aspectul turismului cu caracter montan, deţinând o mare
diversitate de obiective turistice. Amploarea activităţii turistice a fost determinată aici de numeroşi
factori, fiind vorba în primul rând de spectaculozitatea şi diversitatea potenţialului turistic natural,
reprezentat de munţii impunători din apropiere, plantele şi animalele ocrotite, rezervaţiile naturale de
arbori şi pajişti, de staţiunea balneo-climaterică precum şi de condiţiile favorabile pentru practicarea
sporturilor de iarnă. Celalalt factor determinant al activităţii turistice îl reprezintă patrimoniul cultural-
istoric al municipiului Braşov, alcătuit din obiective variate de o mare valoare turistică, printre care
putem aminti Biserica Neagră, cea mai mare construcţie în stil gotic din România; Biserica Sf.
Bartolomeu, cel mai vechi monument istoric al Braşovului; Biserica Sf. Nicolae; Casa Hirscher sau
Casa Negustorilor; După Ziduri, reprezintă o parte din centura fortificată medievală a Braşovului;
Vechea Cetate a Braşovului; Bastionul Ţesătorilor; Turnul Alb; Turnul Negru; Casa Mureşenilor;
Poarta Schei; Poarta Ecaterinei; Casa Sfatului; Muzeul Judeţean de Istorie; Muzeul de Artă; Muzeul de
Etnografie.
Problematica dezvoltării durabile este într-adevăr una deosebit de delicată, în special într-un oraş
istoric, vechi burg, cum este Braşovul. Municipalitatea a sesizat, cu ajutorul experţilor din diferitele
departamente, că vechile strategii nu mai au acoperire în realitatea zilelor noastre, astfel încât au simţit
nevoia să se orienteze spre unele noi, care să înglobeze delicata problemă a conservării resurselor
naturale cu satisfacerea nevoilor actuale ale cetăţenilor urbei. Această orientare spre folosirea
cumpătată a resurselor este modelată pe ideile apărute în 1992 la Summit-ul Pământului, unde se
creează programul de dezvoltare durabilă, Agenda 21. Un mare avantaj pentru Braşov, în conturarea
unei strategii de dezvoltare durabilă, este calitatea de membru al Uniunii Europene al României,
deoarece prin programele pe care Uniunea le promovează se numără şi POR (Programul Operaţional
Regional), program care vizează o dezvoltare organică, ecologică, durabilă a fiecărei regiuni a ţării.
Mai mult decât atât în cadrul POR există chiar un domeniu major de intervenţie care priveşte în mod
expres turismul: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Cu ajutorul fondurilor europene,
municipalitatea a reuşit atragerea de fonduri din cadrul POR pentru a-şi structura o strategie de
dezvoltare urbană pentru polul de creştere Braşov, ca centru de dezvoltare pentru regiunea Centru.
Cum este de aşteptat şi turismul joacă un rol important în ceea ce înseamnă dezvoltarea urbană iar o
parte din acţiunile propuse se află în curs de derulare.
În scopul realizării unor strategii de dezvoltare durabilă a turismului în municipiul Braşov avem
în vedere o serie de viziuni, obiective şi acţiuni. Un prim obiectiv strategic este reprezentat de
restaurarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural, monumente şi situri istorice şi a zonei
de protecţie arhitecturală prin realizarea de proiecte de conservare şi valorificare a construcţiilor

1
Agenda Locală 21 - Braşov, 2005
industriale din zonă, punând bazele unor ateliere de arheologie industrială; prin impunerea în devizul
general al investiţiei construcţiilor de interes public o cotă procentuală din investiţie pentru lucrări de
artă drept condiţie pentru autorizaţia de construire; prin organizarea unor concursuri de idei, a căror
evaluare se va face de către arhitecţi, recunoscuţi specialişti români sau străini şi la care să fie prezenţi
şi reprezentanţii administraţiei locale şi ai societăţii civile; totodată se va urmări atragerea arhitecţilor
de renume mondial în proiecte braşovene; prin redefinirea funcţiilor Centrului Nou, din perspectiva
noilor funcţii politice, sociale şi arhitecturale, fiecare clădire a centrului urmând să fie tratată ca o
operă arhitecturală.
Alt obiectiv strategic este constituit de reabilitarea spaţiilor publice (piaţete) aflate în zona
centrală de legătură, Teatrul Dramatic, cinematograful Patria-Carpatex, Aula Universităţii printr-o
serie de acţiuni precum evaluarea calităţii arhitecturale a unor construcţii aflate în spaţiilor publice
aflate în zona centrală; iniţiere de proiecte de remodelare urbană a spaţiilor publice în cauză, în
conformitate cu funcţiile definite prin PUZ.
O altă strategie de dezvoltare durabilă a turismului este reabilitarea Centrului Nou, considerat
ca cel de-al doilea pol al oraşului, care prin construcţiile sale arhitecturale să exprime în mod artistic
orientarea spre viitor a comunităţii braşovene. În ceea ce priveşte Centrul Istoric obiectivele strategice
sunt reprezentate de considerarea acestuia drept sursă a dezvoltării economice şi sociale a Braşovului
şi simbol al identităţii acestuia; şi mediatizarea valorii de patrimoniu naţional şi universal al Centrului
Istoric al Braşovului. În scopul realizării acestor obiective dispunem de o serie de acţiuni precum
conştientizarea locuitorilor asupra importanţei şi a nevoii protejării valorilor arhitectural-urbanistice
istorice; integrarea patrimoniului Centru Istoric în lista UNESCO de protecţie a monumentelor
istorice.
O direcţie deosebit de importantă care conduce la îndeplinirea strategiei menţionate anterior este
conservarea şi restaurarea Centrului istoric al Braşovului prin eliminarea elementelor care dăunează
imaginii medievale ale Cetăţii, prin restricţionarea traficului auto şi prin creşterea atractivităţii Cetăţii
Braşov.
Eliminarea elementelor care dăunează imaginii medievale se va realiza prin următoarele acţiuni:
inventarierea construcţiilor din Cetatea Braşov cu scopul de a evidenţia construcţiile şi elementele
parazitare fără autorizaţie de construire şi a celor care afectează imaginea de epocă a cetăţii;
întocmirea fişelor monumentelor de arhitectură; desfiinţarea compartimentărilor necorespunzătoare
care afectează arhitectura de epocă; eliminarea tuturor instalaţiilor de pe faţadele clădirilor care
distrug atmosfera de epocă precum cablurile electrice, cablurile telefonice, cabluri TV, (îngroparea
lor), ţevi de gaz ; eliminarea de pe faţade a tuturor firmelor şi reclamelor care nu se încadrează în
arhitectura clădirii şi care nu sunt realizate în stilul, în spiritul şi cu materialele epocii medievale;
realizarea unui proiect pentru construirea tuturor elementelor de apărare a Cetăţii Braşov, acolo unde
situaţia şi amplasamentul permit acest lucru; realizarea unui proiect pentru refacerea şanţurilor de
apărare şi amenajarea lor pentru agrement.
Restricţionarea traficului auto are drept scop reînvierea spiritului de burg al Cetăţii,
transformarea ei într-o lume a pietonului prin următoarele acţiuni: restrictionarea circulaţiei auto în
Cetatea Brasov; delimitarea categoriilor de trafic la întreaga tramă stradală, accesul auto va fi permis
numai cazurilor de urgenţă ale Salvării, Pompierilor şi Poliţiei; eliminarea din Cetatea Brasov a
funcţiunilor care distrug trama stradală medievală şi ies din proporţiile clădirilor de epocă dar şi
interzicea funcţiunilor care necesită volum mare de aprovizionare şi desfacere, care pot bloca
circulaţia şi care pot perturba activitatea turistică.
Creşterea atractivităţii se va realiza prin punerea in circuitul turistic a întregii trame de tuneluri
din cetatea Braşov şi dinspre cetate spre exterior; prin reînvierea atmosferei medievale cu ajutorul
arhitecturii şi scenografiei, prin crearea de evenimente cu caracter medieval, prin decoraţiile şi
amenajările exterioare, mobilier urban, costume de epocă, muzică, comercializarea obiectelor de
epocă, etc.; organizarea de evenimente artistice culturale; prin autorizarea de activităţi de epocă în
spaţiile dintre ziduri, în bastioane, în turnuri; prin crearea funcţiei de divertisment şi recrere dar
păstrând şi funcţia de locuire.
Dezvoltarea turismului ca domeniu prioritar în strategia de dezvoltare durabilă a municipiului
Braşov implică promovarea parteneriatelor public-private în dezvoltarea sectorului turistic; crearea de
programe şi acţiuni care contribuie la dezvoltarea sectorului turistic şi a calităţii serviciilor realizând
astfel îmbunătăţirea şi promovarea imaginii municipiului Braşov. Restaurarea centrului istoric al
Braşovului implică semnalizarea corespunzătoare a obiectivelor de interes turistic şi actualizarea
hărţii turistice a municipiului şi a staţiunii Poiana Braşov2.
O altă strategie este dezvoltarea produsului turistic local astfel încât să poată fi asigurată
valorificarea corespunzătoarea a potenţialului turistic prin mai multe acţiuni, precum dezvoltarea şi
diversificarea agrementului prin înfiinţarea unor centre cu destinaţie multiplă (în special pentru
perioada de vară şi extrasezon); prin optimizarea condiţiilor de practicare a sporturilor de iarnă şi de
vară; prin identificarea şi amenajarea de noi trasee turistice; prin sprijinirea şi diversificarea
activităţilor care asigură punerea în valoare a specificului local; prin modernizarea infrastructurii
generale în vederea dezvoltării domeniului turistic; prin dezvoltarea şi modernizarea reţelei de
teleferice şi dezvoltarea domeniului schiabil; crearea unui nou sistem de acces în staţiunea Poiana
Braşov, spre exemplu: o instalaţie de transport pe cablu.
Amenajarea şi dezvoltarea unor zone de agrement implică amenajarea şi dotarea specifică
(îngrădire, apă curentă, canalizare etc.) a unor terenuri degradate în vederea concesionării lor pe
durată îndelungată pentru realizarea unor minicase şi minigrădini de agrement săptămânal; echiparea
unor terenuri cu dotări specifice pentru locuri de joacă, pentru practicarea jocurilor sportive colective
(volei, baschet, handbal, fotbal etc.), miniparcuri de distracţie cu terenuri de golf, popice, alei pentru
ciclism, practicarea echitaţiei de agrement;
De o mare importanţă este valorificarea ocupaţiilor tradiţionale şi a obiceiurilor străvechi,
stimularea creativităţii prin înfiinţarea unui centru cultural, manifestări cultural-artistice, târguri de
artă; prin participarea la târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale în domeniul promovării
turistice şi elaborarea unei strategii de marketing şi a brandului oraşul Braşov. Tot în scopul
dezvoltării durabile se pot realiza amenajări pentru spaţiile publice, amenajări ambientale, iluminat
exterior şi interior al obiectivelor istorice; amenajări ale spaţiilor publice pentru agrement şi
evenimente culturale pe pietonalul zonelor istorice.

Fig.1. Harta pârtiilor Poiana Braşov (Sursa: http://www.poianabrasov.org)

2
Agenda Locală 21 - Braşov, 2005
O problematică identificată în cadrul domeniului turistic din Municipiul Braşov este cea a
fluctuaţiei numărului de turişti şi a numărului mic a acestora, comparativ cu numărul spaţiilor de
cazare. Acest lucru a fost pus pe seama lipsei unui “brand” conturat clar, care sa poată permite o
identificare clară a activităţilor turistice aferente sau a publicului ţintă căruia i se adresează acestea. În
urma analizării statisticilor s-a conturat ideea că există clar o preferinţă pentru unităţi de cazare de tip
hotelier, ceea ce se poate traduce, în practică, prin cererea de servicii specializate, o aplecare spre
turism cultural, un turism care nu epuizează resursele turistice. Statisticile au permis o evaluare mai
clară a situaţiei, remarcându-se în special scăderea sesizabilă în numărul turiştilor în anul 2008,
primul an de criză economică, când numărul turiştilor a scăzut de la 630802 la 627.727 după ce în
ultimii 5 ani fuseseră înregistrate creşteri consistente de la an la an.
Statistica a arătat de asemenea fragilitatea unităţilor de cazare de tip pensiune, de mici
dimensiuni, care nu pot veni cu “oferte speciale”, „de criză”, ca să poate să atragă clienţii spre
deosebire de hoteluri care au reuşit să îşi menţină un nivel de ocupare relativ apropiat anilor anteriori
şi spre deosebire de unităţile de cazare de “nişă”, vile turistice, cabane, etc. care au reuşit să îşi
menţină acelaşi nivel indiferent de condiţiile economice actuale.
Soluţia la problema menţinerii şi fidelizării turiştilor este cea menţionată anterior, iar acţiunile
care sunt gândite la nivel municipal includ crearea de târguri şi festivaluri medievale, în special
pentru turiştii străini, crearea unui centru de informare turistică adevărat care să lucreze intens la
promovarea turistică a întregii regiuni şi ajutarea micilor meşteşugari sa îşi poată comercializa
produsele tradiţionale în spaţii special amenajate din arealele turistice frecventate. Toate aceste
acţiuni conduc la creşterea cererii de spaţii de cazare şi indirect şi la creşterea calităţii serviciilor prin
competiţia în care vor intra prestatorii de servicii pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti.

Fig.2. Evoluţia înnoptărilor în funcţie de tipul unităţilor de cazare


Sursa: Planul integrat de dezvoltare urbană pentru polul de creştere Braşov

Concluzii. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în municipiul Braşov este corelată cu


planul de dezvoltare urbană pentru polul de creştere, în condiţiile în care se doreşte ca Braşovul să
devină cel mai important centru urban din regiunea Centru. Strategia privind turismul este una
complexă, axată pe mai multe direcţii, vizând atât partea de menţinere, reamenajare, reabilitare a
obiectivelor culturale, cât şi partea de diversificare a activităţilor de agrement.
Cel mai important obiectiv din acest plan este cel de a readuce cu adevărat spiritul medieval între
zidurile Cetăţii Braşovului. Acţiunile pe care municipalitatea şi-a propus să le aplice pentru a realiza
acest deziderat sunt de reabilitare a clădirilor, piaţetelor, turnurilor, bastioanelor, tunelurilor şi a
pavimentului, de restricţionare a traficului auto în Cetate, pentru a o reda cetăţenilor şi de impunere a
unor reguli clare şi a unor restricţii în ceea ce priveşte amenajarea faţadelor clădirilor din centrul
istoric. În cadrul acestui obiectiv a apărut şi ideea organizării de festivaluri şi târguri cu caracter
medieval, care să poată crea acea atmosferă de burg vechi. O direcţie la fel de importantă în cadrul
strategiei de dezvoltare durabilă a turismului vizează staţiunea Poiana Braşov, din punct de vedere al
diversificării activităţilor de agrement şi a dezvoltării bazei deja existente. Cel mai important obiectiv
este legat de crearea de noi modalităţi de transport pe cablu, de crearea unor noi pârtii de diferite
dificultăţi, în scopul creşterii suprafeţei domeniului schiabil şi bineînţeles de diversificarea activităţilor
de agrement, în special a celor disponibile în afara sezonului de schi.

BIBLIOGRAFIE

1. BRAN, M. , (1998), Economia turismului şi mediul înconjurător, Editura Economică, Bucureşti;


2. CÂNDEA, M.; BRAN, F., (2001), Spaţiul geografic românesc- Organizare, amenajare, dezvoltare
durabilă, Editura Economică, Bucureşti;
3. COJOCARU, C., (2003), Educaţia pentru dezvoltare durabilă, prin şi pentru comunitate, Editura Axa,
Iaşi;
4. COMANESCU I., NICULA V., ŢILEAGĂ C, (2004), Diversitatea şi calitatea serviciilor turistice -
premisele dezvoltării economice durabile în bazinul Mării Negre, Editura Constant, Sibiu;
5. HORNER, SUSAN, SWARBROOKE, JOHN, (2004), International Cases in Tourism Management,
Editura Elsevier Butterworth Heinemann, Amsterdam;
6. NEGULICI, DORINA , (2000), Braşovul - Oraş cetate, Braşov;
7. POP, S. , PRINCZ, Ş., (1974), Braşov - ghid turistic , Editura Pentru Turism, Bucureşti;
8. PUŞCARIU, S., (1977), Braşovul de altădată, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
9. STĂNCILUESCU, G., EMILIAN, R., ŢIGU, G., (2000), Managementul turismului durabil in ţările
riverane Marii Negre, Editura All Beck, Bucureşti;.
10. *** Planul Local de Dezvoltare Durabilă pentru Braşov - Agenda Locală 21, document final,
2005;
11. *** Raport privind calitatea aerului în Municipiul Braşov. Agenţia pentru Managementul Energiei şi
Protecţiei Mediului Braşov şi Primăria Municipiului Braşov,2007.;
12. *** Planul Integrat De Dezvoltare Urbană Pentru Polul De Creştere, Braşov.;
13. *** www.brasov.ro;
14. *** www.brasovcity.ro;
15. *** www.judbrasov.ro;
16. *** www.ghidbrasov.ro;
17. ***www.poianabrasov.org
18. *** www.prefecturabrasov.ro;
19. *** www.turistinfo.ro;
20. *** www.wikipedia.org.