Lucrarea 1

●● Studenţii vor măsura pe autobuz următoarele dimensiuni:

• dimensiunile salonului şi ale suprafeţelor pentru pasagerii în picioare;

• nivelul podelei şi al treptelor de acces;

• lărgimea uşilor;

• nivelul postului de conducere față de cel al salonului şi față de calea de rulare.

●●● Studenţii vor determina prin calcul următoarele:

• coeficientul de utilizare al suprafeţei definit prin relaţia:

în care: Sus este suprafața utilă a salonului; Sa este umbra pe sol a autobuzului; aussSS=η
• încărcarea punţilor pentru autobuzul încărcat cu sarcină nominală, considerând pentru pasagerii
2
în picioare o repartiție de 8 persoane/m şi masa unei persoane de 75 kg.

●●●● Studenţii vor întocmi schema cinematică a mecanismelor din carterul central al punţii motoare
din spate şi vor determina valorile rapoartelor de transmitere prin rapoartele de numere întregi de dinţi
ale roţilor dinţate.

Lucrarea 2

●● Studenții vor determina prin calcul următoarele mărimi:

− rigiditățile pentru arcurile elicoidale cilindrice cu pas constant, pentru arcurile în foi cu grosimea
constantă a foilor și pentru arcul bară de torsiune dispus longitudinal;

76 PUNŢI ŞI SUSPENSII

1
2
 − săgețile arcurilor elicoidale cu pas constant și pentru arcul în foi de autoturism considerând că masa
repartizată unei roţi este de 350 kg;

− deformația arcului bară de torsiune pentru o forță aplicată la capătul brațului de 3500 N precum şi
deplasarea capătului brațului;

− săgeata arcului în foi pentru autoutilitară la o încărcare a roţii de 500 kg şi sarcina pe arc la care începe
să funcționeze şi arcul suplimentar;

− tensiunile efective pentru arcurile precedente şi încărcate cu sarcinile amintite;

−sarcina statică preluată de arcurile pneumatice la o presiune a aerului din arc de 4 bar.

2
Arcurile metalice se vor considera realizate din oţelul 60CrMnSi17A pentru care Rm=1670-1910 N/mm ,
2 2 ●●● Studenții vor întocmi desenele de execuție pentru unul din arcurile elicoidale cilindrice şi pentru foaia
E=206000 N/mm şi G=78500 N/mm
principală a unuia din arcurile în foi. 5.

Lucrarea 3
● Se determină prin măsurări următorii parametri dimensionali pentru puntea rigidă de
autocamion existentă în laborator: ecartamentul arcurilor lamelare, ecartamentul pivoţilor, ecartamentul
suprafeţelor de aşezare ale jantelor pe flanşele butucilor roţilor, dimensiunile flanşei de montare a jantei
pe butucii roţilor, dimensiunile pumnului grinzii, unghiul de înclinare transversală al pivotului, arcuirea în
jos a părţii centrale a grinzii faţă de mijlocul locaşului pentru pivot, dimensiunile secţiunii transversale a
grinzii în zona centrală şi în zona de lângă flanşa de sprijin a arcului, dimensiunile flanşelor de sprijin
pentru arcurile lamelare, dimensiunile pivotului, dimensiunile braţelor fuzetei, dimensiunile lagărelor cu
rulmenţi cu role conice, grosimea corpului fuzetei, dimensiunile filetului de la capătul arborelui fuzetei,
dimensiunile trapezului de direcţie şi ale levierului de comandă al fuzetei din stânga. ●● Studenţii vor
determina prin calcul trei secţiuni echivalente cu grinda punţii din laborator pentru o nouă grindă a punţii,
una circulară şi a doua dreptunghiulare (varianta sudată şi varianta turnată), vor calcula ariile secţiunilor
transversale ale porţiunilor metalice şi vor alege justificat cea mai convenabilă secţiune pentru grindă.
Cele trei secţiuni vor avea înălţimea maximă egală cu cea a grinzii existente (considerată a fi definită din
considerente de organizare generală şi de capacitate de trecere a autocamionului) şi aceeaşi capacitate de
a prelua sarcini exterioare, proprietate apreciată prin valorile momentelor de inerţie şi ale modulelor de
rezistenţă. Construcţia şi funcţionarea punţii din faţă rigide 89

3
4
 Pentru a alege cea mai potrivită secţiune se vor aplica criteriile:
- masa cea mai redusă apreciată prin suprafaţa efectivă de metal a fiecărei secţiuni;
- aspectele tehnologice de obţinere a grinzilor cu cele trei secţiuni definite anterior.

●●● Studenţii vor întocmi desenele de execuţie pentru pivotul cilindric al punţii din laborator şi al grinzii
punţii cu secţiunea aleasă la subpunctul precedent.

5
6
7
8
9
10
Lucrarea 4
● Pentru două dintre punţile studiate, o punte fracţionată cu mecanism patrulater transversal şi o punte
tip MacPherson, se vor realiza schemele cinematice şi se va determina variaţia ecartamentului şi a
unghiului de cădere, pentru o cursă de comprimare a arcului de 100 mm şi pentru o cursă de destindere
a arcului de 80 mm, trasându-se curbele de variaţie ale acestor mărimi. Se consideră poziţia de referinţă
a punţii cea corespunzătoare automobilului staţionar pregătit pentru reglarea unghiurilor direcţiei. ●●
Se va întocmi desenul de execuţie pentru unul din braţele studiate în cadrul lucrării.

11
12
13
14
Lucrarea 5

● Studenţii vor măsura dimensiunile secţiunilor transversale ale grinzilor punţilor studiate,
ecartamentele arcurilor şi vor determina rigidităţile specifice la răsucire pură ale acestor grinzi. Pentru
puntea motoare rigidă SR 131 vor determina valoarea raportului de transmitere al transmisiei principale,
vor măsura diametrul arborelui planetar şi vor determina momentul capabil de torsiune considerând o
2
tensiune admisibilă de τat=3500 daN/cm . Pentru grinzile transversale ale punţilor semirigide vor
determina momentele capabile şi unghiurile de răsucire considerând o tensiune admisibilă τat=1000
2
daN/cm , lungimile grinzilor fiind măsurate ca distanţele dintre feţele interioare ale braţelor laterale. ●●
Studenţii vor întocmi desenul de ansamblu pentru grinda în formă de H a punţii Renault Logan.

15
16
Lucrarea 6

● Se vor determina prin măsurări directe pe standul din laborator principalii parametri dimensionali ai
mecanismelor de putere pentru puntea Saviem SC 10 UO şi se va întocmi schema cinematică a
mecanismelor din carterul central (se calculează şi valorile rapoartelor de transmitere ale transmisiei
principale). ● Se va întocmi schema cinematică la scară pentru mecanismele punţii şi ale suspensiei
autobuzului Saviem SC 10 UO şi se va determina raportul de transmitere cinematic dintre centrul roţii
(deplasarea pe verticală) şi centrul articulaţiei grinzii arcurilor pneumatice cu bielă cu lungime variabilă
(deplasarea pe axa arcurilor pneumatice). ● Se vor determina prin măsurări directe pe standul din
laborator principalii parametri dimensionali ai punţii Peugeot 206, se va determina prin calcul pe baza
acestor dimensiuni şi se va trasa caracteristica elastică a suspensiei cu bara de torsiune, considerând o
deplasare pe verticală a centrului roţii de 140 mm faţă de poziţia liberă a roţii de pe standul din
laborator. ● Se vor determina prin măsurări directe pe standul din laborator principalii parametri
dimensionali ai punţii FIAT Ritmo-Regata şi se va trasa legea de variaţie pentru unghiul de cădere al roţii
şi pentru semiecartament, considerând o deplasare pe verticală a centrului roţii de 180 mm faţă de
semipuntea descărcată a standului din laborator. Ecartamentul spate al acestor autoturisme este de
1400 mm.

Lucrarea 7

Frane cu tambur, frane cu disc

Se executa desen de tambur, disc simplu, disc ventilat

17
18
19
20
21
22
Lucrarea 8

Reglaje la frane. Reglare manuala Reglare automata la frane cu tambur. REglare la franele cu disc.

23
24
25
26
27
28
29
Lucrarea 9

Servofrane. Vacuumatice. Hidraulice. Pneumo- hidraulice. Pompe cilindri

30
31
32
33
34
Lucrarea 10

Standul de franare pneumatic. Schema instalatiei Mercedes sau MAN. Functionare component
pneumatice.

35
36
37
Pp 185-212 Roman

Lucrarea 11

Mecanisme de directie. Melc globoidal si rola. Pinion si cremaliera. Reglaje.

38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
Lucrarea 12

Servomecanisme de directie. Hidraulice, electrice

52
53
54
a.

b.

55
56
57
58
59
60
61
https://www.youtube.com/watch?v=M1YU7zrYbfg

62
63
64
65
66
67