1 Definitia agrotehnicii

Agrotehnica este stiinta care studiaza relatiile dintre factori de vegetatie – sol – plante cultivate in
vederea elaborarii tehnologiilor de cultivare a plantelor si conservarii solului .

Agrotehnica dupa Gh Ionescu Sisesti este stiinta care studiaza modul de dirijare al factorilor de
vegetatie legati de sol , in vederea obtinerii unor productii mari superior calitative.

2 Conditii de mediu si factorii de vegetatie

 Conditiile de mediu sunt elemente natural care caracterizeaza actiunea factorilor de vegetatie
au :

-stabilitate in timp

-se modifica sub actiunea factorilor de vegetatie

-nu au rol activ in viata plantelor

-delimiteaza arealul de cultivare

 Factorii de vegetatie sunt elememte natural care intervin active in viata plantelor

Dupa origine : Factori climatici ( lumina, temperature, aer, apa atmosferica)

Factori edafici ( apa din sol , solul , substante nutritive )

3 Caracteristici ale factorilor de vegetatie :

A) Valori variabile in timp si spatiu

 dupa modul de variatie in timp :
- lenta ( adaptare, caracter de regim , frecventa-amploare fara pagube)
- brusca ( productia poate fi compromisa, procesele biologice ireversibile)
 dupa modul de variatie in spatiu :

-tehnologiile de cultura,

-valorificarea/influientarea factorului deficitar

B) Interdependenta
 Se influienteaza si actioneaza printr-o rezultanta , o medie
 Contributia fiecaruia
 Nu se recomanda interventii unilaterale
C) Nesubstituire
 Importanta egala
 Rol determinant : factorul limitativ
4. Lumina ca factor de vegetatie

Fotoni 25% reflectata si risipita in spatiu

75% ajunge la suprafata plantelor

Energia folosita efectiv in procesul de fotosinteza poarta numele de “coeficient de utilizare a energiei
luminoase”

Caracteristici:

 Intensitatea – se masoara in candela si influienteaza : infratirea la ceriale , inflorirea ,

fructificarea
 Calitatea – influientata de latitudine , anotimp , luna , zi, ora
 Durata de iluminare influienteaza in mod diferit cresterea si dezvoltarea plantelor in functie de
specie soi sau hibrid. Este diferita pe glob in functie de latitudine.

- plante de zi lunga : grau secara orz ovaz

-plante de zi scurta : porumb canepa tutun

-plante neuter : bumbacul si vinetele

5. Mijloace pt influientarea regimului de lumina

Mijloace directe: sere , case de vegetatie , fitotron , rasadnite

Mijloace indirecte : imbogatirea aerului cu CO2 –amplifica intensitatea fotosintezei

Mijloace agrotehnice : Zonarea plantelor de cultura S-N

Epoca de semanat : zi lunga- devreme

Spatiul de nutritive : metode de semanat

Orientarea randurilor N-S

Combaterea buruienilor la timp

6. Influienta temperaturii asupra plantelor

- temperature influienteaza desfasurarea proceselor fundamentale din plante si din sol

- delimiteaza aria de raspandire a fiecarei specii cultivate

-induce in planta adaptarile necesare pt a rezista conditiilor fluctuante de temperature

-temperatura conditioneaza procesele vitale ale plantei , dezvoltarea sistemului radicular, desfasurarea
proceselor chimice si biochimice din sol, activitatea microorganismelor din sol.
 Plantele agricole cresc si de dezvolta la temperaturi cuprinse intre 1-42C

Germinarea si rasarirea este strans dependenta de temperatura solului

Cand umiditatea din sol este suficienta si temperatura solului mai ridicata , germinarea si rasarirea se
produc ft repede

Temperatura de 20-25 C in zona radacinilor este optima pt absorbtia elementelor nutritive minerale de
catre majoritatea plantelor

7. Influienta temperaturii asupra cresterii plantelor , proceselor din sol si a sistemului radicular

Influienta temperaturii specifica pt fiecare faza de crestere a plantei :

- epoca 1 urgenta 1 : temperature minima de germinatie 1-3 grade C orzoaica ovaz mazare

-epoca 1 urgenta 2 : temperature minima de germinatie 4-7 grade C sfecla de zahar,cartof,floarea

soarelui

- epoca 2 urgenta 1 : temperature minima de germinatie 8-10 grade C porumb , soia

- epoca 2 urgenta 2 : temperature minima de germinatie > 10-12 grade C

Influiente asupra plantelor :

Directe indirecte :
asupra radacinilor : - modifica alti factori de vegetatie
- proceselor chimice + biochimice -apa , aerul
- asimilarea elementelor nutritive
-activitatea mictoorganismelor

8. Surse de energie caloric si factorii care determina cantitatea de energie captata de sol

a) energia solara

b) ingrasamintele organice natural

Cantitatea de energie caloric captata de sol depinde de:

- relief : expozitie, panta terenului , pozitia pe versant si microrelief

- natura terenului : vegetatie , starea culturala , stratul de zapada

- componentele solului : culoarea , umiditatea scazuta , aeratia

-insusirile termice ale solului : capacitatea de absorbtie , capacitatea termica , caldura specifica ,
conductibilitatea termica
9. Metode agrotehnice pt imbunatatirea regimului de temperature si reglarea regimului termic al
solului

A) folosirea eficienta a energiei solare :- - zonarea si amplasarea plantelor in teritoriu

-semanat in epoca optima

-pregatirea patului germinativ

-combaterea buruienilor

- orientarea randurilor pe directia N-S

B) Reglarea regimului termic al solului: -incorporarea gunoiului de grajd

-drenarea solului

-lucrarile solului

-retinerea zapezii

-mulcirea solului

-irigarea

-perdele de protective

-semanat plantat in biloane

10.Cerintele plantelor fata de apa in diferite faze de vegetatie:

Apa este factorul de vegetatie cel mai variabil in cursul unui an .Plantele au nevoie de apa pe tot cursul
perioadei de vegetatie, incepand de la germinarea semintelor si pana la maturitate

Cerintele plantelor fata de apa in cursul perioadei de vegetatie sunt diferite in functie de specie, soi sau
hibrid. Pt desfasurarea normal a proceselor de germinatie este necesar ca semintele sa se imbibe cu
multa apa. Dupa rasarire nevoia de apa creste

Fazele de consum maxim a apei din sol sunt : formarea paiului , 10-12 frunze , inflorire , maturarea in
lapte.lipsa apei in aceasta perioada provoaca dereglari serioase in metabolism

- germinarea : umiditatea optima necesara 0-10 cm

- formarea frunzelor-inflorirea U= 45-90%

-formarea paiului-inflorire-maturitatea in lapte-faza de consum maxim a apei din sol

-maturitatea in lapte ; cerintele fata de apa scad treptat

11. Formele de apa din sol

-solida -lichida -gazoasa

Provenita din : precipitatii, apa freatica , umiditatea atmosferica

Forme: hidroscopica , peliculara , capilara , gravitationala , vapori

Apa hidoscopica – este apa care o leaga un sol in stare uscata la aer datorita fortelor de atractie pt gaze
si lichide

Apa peliculara -- se prezinta sub forma de pelicule subtiri ce inconjoara particulele de sol dupa ce
acestea au fost saturate cu apa hidroscopica

Apa capilara – ocupa spatiile lacunare capilare si reprezinta apa libera care dizolva substantele din sol si
care sta in intregime la dispozitia plantelor

Apa gravitationala- apa provenita din precipitatii si irigatii care ajunge pana la panza de apa freatica sau
se acumuleaza la suprafata solului.

12. Miscarea apei gravitationale si peliculare din sol

Miscarea apei gravitationale: directia de deplasare descendenta

- permeabilitatea influientata de : textura, structura, umiditatea initiala a solului, procentul de materie

organica

Miscarea apei peliculare : miscarea apei de la suprafata particulelor de sol,de la particulele cu pelicula
mai groasa la cele cu pelicula mai subtire

Directia de miscare PP –descendent , evapotranspiratie ascendent

13 Miscarea apei capilare in sol si factorii care o influienteaza

Vasele capilare se intretaie in toate directiile

Inaltimea maxima de ridicare a apei este in functie de textura

Textura in inaltimea maxima : argilor 200-400

Lutos 150-300

Luto – nisipos 100-150

Nisipos 50-100

Directia de miscare : toate directiile

14 Metode de reglare a regimului de umiditate al solului :

* zonarea culturilor agricole

In zonele secetoase rezultate bune dau : cerialele paioase de toamna , iarba de sudan, lucerna

In zonele umede rezultate bune dau: cartoful si trifoiul

*sistem rational de lucrare a solului:

-arat vara-toamna ( contribuie la inmagazinarea si pastrarea unor cantitati mari de apa)

- tavalugirea urmata de graparea solului reduce pierderile de apa prin evaporare

-prasele

- combaterea buruienilor

-irigatia – masura radicala

* ingrasaminte organice : maresc permeabilitatea solului si capacitatea de retinere a apei

*asolamente

*semanatul

*perdele de protective

*desecarea

Metode agrotehnice simple:

- mentinerea denivelata a terenului

-araturi adanci de toamna

-araturi in spinari : inclinate fata de directia plantei

-santuri de scurgere a apei

-musuroit , bilonat
15 Aerul . consideratii generale , compozitia aerului atmosferic si din sol

Amestec de gaze + diferite particule lichide si solide

Compozitia aerului atmosferic : azot 78% , oxygen 21% , argon , co2, heliu ,cripton , neon

Compozitia aerului din sol : dioxid de carbon + amoniac procentual de 10 X mai mare,

oxygen mai redus, vapori de apa mai ridicat.

16 Rolul componentelor aerului pt viata plantelor

Aerul este un amestec de gaze si diferite particule lichide sau solide .Azot= 78% , oxygen= 21% , argon =
0.93% dioxid de carbon=0.03

Aerul influienteaza plantele prin componentele sale dar in primul rand prin proportia de oxygen si dioxid
de carbon , gaze indispensabile vietii plantelor verzi , urmand apoi azotul si amoniacul.

Oxigenul este indispensabil vietii plantelor, fiind folosit in procesul de respiratie .

In sol oxigenul are un rol deosebit , incepand cu germinatia semintelor , apoi in respiratia radiculara , in
oxidarea partii minerale a solului , fiind de asemenea indispensabil pt diferitele grupe de
microorganisme.

Dioxidul de carbon este asimilat prin organele verzi in procesul de fotosinteza

Azotul nu poate fi folosit direct de catre plante , plantele luandul din sol sub forma de saruri ale acidului
azotic

17 Schimbul de aer sol- atmosfera si mijloacele agrotehnice de influientare

Intre aerul din sol si aerul atmospheric se desfasoara un schimb continuu. Improspatarea aerului din sol
prezinta o importanta deosebita pt viata plantelor si microorganismelor si are loc prin :

-difuziune ( un process continu care faciliteaza un schimb foarte intens de aer intre sol si atmosfera si
consta in raspandirea in spatiu a unor molecule de gaz sub influienta unui grad de concentratie

- schimbarea in masa a aerului ( factorii fizici implicati in schimbarea aerului din sol: variatiile de
temperature , vantul , apa din precipitatii ,……factori biologici macrofauna care sapa galerii)

Mijloace agrotehnice pt improspatarea aerului:

-lucrarile solului

- administrarea ingrasamintelor organice

- eliminarea surplusului de apa

-plantele cu inradacinare adanca ( lucerna )

18 Solul : consideratii generale, fertilitatea solului, factorii de solidificare

Fertilitatea reprezinta capacitatea solului de a aproviziona plantele cu apa si substante nutritive si este in
stransa legatura cu roca pe care sa format.

Factorii de solidificare sunt :

- roca – solul are fertilitate mai mare cu cat roca pe care sa format a avut o compozitie mai complexa

- clima—solurile din regiunile mai calde sunt mai fertile decat cele din regiunile mai reci

- microorganismele si organismele superioare vegetale si animale

- omul

19 Textura solului. Definitie. Insusirile solului cu textura grosiera, mijlocie si fina

Textura reprezinta totalitatea constituientilor minerali ai partii solide a solului reprezentati prin nisip,
praf si argila . Proportia dintre nisip , praf si argila determina tipul texturii solului.

Textura grosiera determina continut mic de humus si substante nutritive, structura este slab dezvoltata,
permeabilitate mare pt aer si apa , capacitate mica de retinere a apei. Pe astfel de soluri, lucrarile se
reduc la minim posibil. Plantele care valorifica bine aceste soluri : cartof, sfecla , vita de vie

Textura mijlocie confera cele mai bune conditii tuturor proceselor din sol si respective plantelor de
cultura. Structura este stabile, porozitatea si permeabilitatea corespunzatoare. Aceste soluri se lucreaza
relative usor.

Textura fina prezinta permeabilitate mica pt apa si aer , continut mare de humus si elemente nutritive
dar compactitate mare si capacitate mica de incalzire a solului.( grau porumb orz)
20 Structura solului :definitie , clasificare , formare, importanta

Structura solului reprezinta modul de asezare si grupare la un loc , in agregate a elementelor

granulometrice elementare . Aceste particole se leaga intre ele prin coloizi organici , humus, argila ,
hidroxizi de Al si Fe.

Clasificare :

- megastructura – agregate cu diametru de peste 10 mm instabile la actiunea apei

- macrostructura -- agregate cu diametru de 10-0.25 mm , instabile la actiunea apei

--microstructura—agregate cu diametru mai mic de 0.25 mm

Structura glomerulara si cea grauntoasa asigura cele mai bune conditii de sol

La baza formarii structurii stau 3 tipuri de procese : coagulare , cimentare, legare si presare

Faza 1 a agregarii : are loc coagularea particulelor primare rezultand microagregate

Faza 2 a agregarii : are loc lipirea cimentarea particolelor si microagregatelor rezultand macroagregate

Un rol important in formarea structurii il are activitatea florei si faunei din sol

La formarea struncturii participa si factorii clipatici externi : umezirea, uscarea, inghet-dezghet

21 Influienta structurii asupra regimului de apa , aer si substante nutritive din sol

In solurile cu structura , apa provenita din precipitatii sau din irigatii patrunde usor prin spatiile
necapilare si este absorbita, de micro si macro-agregate pana la saturarea acestora.

Surplusul de apa se infiltreaza in profunzime inmagazinandu-se intr-un strat gros astfel ca solul
acumuleaza reserve mari de apa.

Spatiile necapilare dintre agregate asigura patrunderea si circularea normal a aerului din sol. In felul
acesta sunt create conditii optime pt respiratia radacinilor si pt activitatea microorganismelor aerobe.

Existenta apei si a substantelor nutritive accesibile radacinilor , determina cresterea si dezvoltarea

armonioasa a plantelor.
23 Factorii de distrugere ai structurii solului

Factori mecanici :

-frecarea solului cu piesele active in timpul executarii lucrarilor

-deplasarea repetata pe camp a tractoarelor si masinilor agricole

-picaturile de apa sub forma de ploaie sau irigatie care lovesc solul

-lucrarile solului executate la umiditate necorespunzatoare

Factori fizico-mecanici :

-scaderea sub o anumita limita a cationilor bazici coagulati

-formarea de humus accentuat acid

-accentuarea tendintei de migratie a argilei

-spalarea calciului din stratul de sol arat

24 Metode pentru mentinerea si refacerea structurii solului

- introducerea asolamentelor rationale

-imbogatirea solului cu materie organica proaspata

-aplicarea amendamentelor calcice pe solurile acide

-aplicarea amendamentelor cu gips pe saraturi

-lucrarea solului dupa o agrotehnica rationala

-mentinerea solului acoperit cu un covor vegetal dens

25 Interactiunea dintre factorii de vegetatie si plantele de cultura

Legea minimului : arata ca dezvoltarea plantelor si marimea recoltei depinde de factorul de vegetatie
care se gaseste in minim

Legea maximului : considera ca atunci cand un factor se afla la maxim , recolta se compromite

Legea optimului : sustine ca cea mai mare recolta se obtine cand factorul cercetat se afla in optim

26 Lucrarile solului. Definitie, Obiective

Interventii de regula mecanice, cu unelte sau masini avand ca scop modificarea insusirilor solului si
crearea conditiilor pentru dezvoltarea plantelor.

Obiective : - realizarera unui strat arabil cu proprietati fizice corespunzatoare

-incorporarea resturilor vegetale si a ingrasamintelor

-combaterea buruienilor bolilor si daunatorilor

-prevenirea si combaterea proceselor de eroziune

-reducerea pierderilor de apa si substante nutritive din sol

-crearea conditiilor optime pt realizarea unui semanat uniform si de calitate

27 Procesele tehnologice care au loc in sol in timpul efectuarii lucrarilor

-intoarcerea : araturi , grape cu discuri

-maruntirea : grape , cultivatoare

-afanarea : subsolier , cizel

-amestecarea : arat , cultivator , combinator

-nivelarea : grape , tavalugi

-tasarea : tavalugi

-crearea de brazed : irigat

-formarea de coame : reducerea eroziunii , infiltrare , incalzire

-intoarcerea stratului arabil :

28 Clasificarea lucrarilor solului

a) Scop : -anuale / -punere in valoare a anumitor terenuri

b) Unelte cu care se executa: plug, grape , cultivator

c) Adancimea de executare : superficiale , adanci , ft adanci , de desfundare

e) Epoca de executare: primavara , vara , toamna , iarna

f) Tehnologia culturii : de baza, de pregatire a solului , de ingrijire

e) Plantele pt care se executa : ceriale de toamna , de primavera, prasitoare, culturi succesive

29 Aratura . Definitie . Obiective

Taierea , desprinderea, comprimarea , intoarcerea , deplasarea laterala , maruntirea , amestecarea si

afanarea unui strat de sol de la suprafata , cu sectiune determinate numita brazda .

Obiective : - incorporarea resturilor vegetale, ingrasamintelor

- aducerea la suprafata a unui strat de sol structurat

-afanarea , incalzirea solului , schimbul de aer

- infiltrarea apei

- prevenirea stagnarii apei la suprafata

- favorizarea activitatii microorganismelor

30 Conditiile care determina calitatea araturii

-constructia plugului

- insusirile fizice ale solului: coeziune ,adeziune ,plasticitate, textura ,structura

-starea culturala a terenului

-clima si mersul vremii

-relieful : terenuri plate / inclinate

-viteza de lucru

- raportul adancime / latimea brazdei

31 Clasificarea araturilor.Aratura cu : plugurile cu cormana , discuri si fara cormana ( paraplaw)

Aratura cu pluguri cu cormana

-rastoarna brazda spre dreapta

-practicata pe suprafete mari

-elemente ce conditioneaza calitatea acestei araturi: reglajele plugului, viteza de lucru, umiditatea
solului, starea culturala a terenului

-se recomanda pe soluri intelenite plugurile cu cormana elicoidala

Aratura cu plugul lu discuri

- discurile dispuse inclinat : - fata de directia de inaintare 40-45 de grade

- fata de planul vertical 15-25 de grade

Avantaje :

-pot fi utilizate fara nici un risc pe soluri cu pietre si radacini

-au o uzura lenta a pieselor active

Dezavantaje :

- tendinta mai mica de patrundere in sol

- intoarcere incomplete

-solul se imburieneaza mai puternic

Aratura cu plugul fara cormana

-fara intoarcerea brazdei

- utilizat pe terenuri in panta

-pe terenuri tasate

- pe terenuri saraturate si nisipoase

- pt pregatirea patului germinativ in conditii de seceta

32 Aratura cu plugul cu antetrupita , cu plugul cu cormana si subsolier

Aratura cu plugul cu antetrupita :

-antetrupita are dimensiuni mai reduse decat trupita

- lucreaza la adancimi de 1/2 si latime de 2/3 de lucru a trupitei

- imbunatateste calitatea araturii prin rasturnarea stratului superficial

-recomandat la : desfiintarea lucernierelor, pajistilor, luarea in cultura a terenurilor intelenite

- creste rezistenta la arat

- realizeaza o calitate buna a araturii

Aratura cu plugul cu cormana si subsolier :

-subsolier(scormonitor) – forma de dalta , sageata dubla

- rolul lui este de a afana stratul subarabil pe o adancime suplimentara de 10-15 cm, sub adancimea de
lucru a brazdei, fara ca solul sa fie intors si adus la suprafata

-subsolierul lucreaza la adancimi de 30-40cm, favorizeaza patrunderea aerului, a apei si a radacinilor in

straturile mai profunde ale solului

-este recomandat pe soluri grele , acide , saraturate , cu strat arabil subtire

Se executa lucrarea la 3-4 ani vara ( pt culturile de toamna) si toamna ( pt culturile de primavara)

33 Clasificarea araturilor dupa adancimea de executare

Dupa adancimea de executare :

-dezmiristire (10-12 cm) in conditii de seceta

-superficiale (15-18 cm) in toamne secetoase , primavera devreme

-normale (18-20 cm) imediat dupa recoltarea plantei premergatoare

-adanci (21-30 cm) pt culture de primavera (21-25cm) , pt culture de radacinoase(26-30cm)

-ft adanci(31-40 cm) periodic la 3-5 ani

- de desfundare(50-80 cm) repetata la 5-7 ani

34 Clasificarea araturilor dupa epoca de executare

Dupa epoca de executare :

-vara: favorizeaza cresterea continutului de nitrati(20-22cm), pt distrugerea buruienilor si incorporarea

acestora(21-30cm)

-toamna: (18-30cm) pt infiltrarea si acumularea apei din precipitatii

-iarna: cand solul este inghetat superficial

-primavara(16-20 cm): se face cat mai timpuriu cu grapa stelata,

35 Clasificarea araturilor dupa sensul de rasturnare al brazdei

Dupa sensul de rasturnare a brazdelor :

- in laturi: ( se imparte parcela in 2 parti egale, agregatul intra pe partea dreapta a parcelei rasturnand
brazda spre dreapta pe teren nelucrat rezultand o ligola la mijloc si cate o coama la fiecare margine. La
capatul parcelei este scos din brazda si se deplaseaza in gol pana la a 2 a cursa)

-mixta (combinata): se alterneaza aratura in laturi cu aratura la cormana, reduce numarul denivelarilor (
se imparte sola in mai multe parcele egale ca latime, prima brazda rezulta de la arat in laturi si va
acoperi rigola de la marginea parcelei arate la cormana)

-intro singura parte ( neteda) :rastoarna brazda in dreapta si in stanga , nu face curse in gol, rezultand o
rigola la margine. Recomandata pe toate tipurile de sol, pe toate zonele, pe terenuri in panta , erodate.

-denivelata/ in creste/spinari: recomandata in zonele cu climat umed, solure podzolice cu terenuri

inclinate, parcela se imparte in latimi de 15-20 m ,apoi fiecare parcela se ara mai multi ani la rand la
cormana , parcelele devenind mai bombate la mijloc

- la cormana: agregatul intra la mijlocul parcelei , rastoarna brazda la dreapta peste mediana apoi
rastoarna spre dreapta peste prima brazda a coamei rezultand o coama la mijloc si 2 rigole pe partile
laterale

36 Aratura de desfundare

Se executa cu pluguri speciale la adancimea de 50-80 de cm, in vederea ameliorarii starii fizice a solului
pt infiintarea pepinierelor si a plantatiilor pomicole, pt ameliorarea solurilor greu permeabile.

Epoca de executare optima este in special vara , dar se poate lucre si toamna fiind necesar ca pana la
plantare sa existe un interval de 2-3 luni.

Lucrarea se executa cu pluguri special numite pluguri balansiere in agregat cu tractuare de putere mare
37 Afanarea adanca : criterii pt alegerea terenului , elemente tehnice

Stabilirea suprafetelor care necesita afanarea adanca are la baza criterii de natura pedologica, climatica ,
geomorfologica , litologica si hidrologica

Pedologic : au prioritate solurile afectate de exces de umiditate

Climatic : afanarea adanca este necesara pe soluri cu deficit hidric in lunile iulie-septembrie si
excedentar in octombrie-martie

Geomorfologic : terenul trebuie sa aiba o panta sub 15% pt a putea fi utilizate masinile si agregatele care
executa afanarea adanca

Litologic – terenurile trebuie sa aiba un substrat care sa nu favorizeze alunecarea

Hidrologic – solurile sa nu fie afectate de influiente freatice in perioadele cu exces de umiditate

38 Afanarea adanca : caracteristici , efecte , elemente tehnice , epoca de executare

Afanarea adanca este o lucrare executata fara intoarcerea, rasturnarea sau amestecarea orizonturilor de
sol. Solul este maruntit in profunzime .

Lucrarea are ca scop:

-ameliorarea starii fizice, chimice si biologice a solurilor prin afanarea stratului arabil si subarabil

-afanarea solurilor tasate

-marirea spatiului lacunar total, pt a facilita circulatia apei si a aerului

-afanarea in profunzime pe terenuri in panta pt a favoriza infiltrarea apei in sol

Elemente tehnice ale afanarii adanci :

La efectuarea afanarii adanci se vor avea in vedere o serie de elemente : adancimea de afanare, latimea
de lucru a unei piese active , distanta dintre organele active, directia de executare si periodicitatea
efectuarii lucrarilor.

Efectele afanarii adanci :

-efecte fizice: cresterera porozitatii totale pe adancimea afanata

-efecte chimice: sporirea continutului de calciu

-efecte biologice: cresterea continutului de aer al solului intensifica procesele de ,imeralizare

Epoca de executare:

In perioada iulie-septembrie dupa recoltarea plantelor care au ajuns la maturitate in aceasta perioada
39 Grape : Destinatie, clasificare , conditii de utilizare, epoca de executare a araturii

Grapele sunt destinate pt executarea lucrarilor superficiale ale solului , inainte de semanat sau in timpul
vegetatiei. Sunt utilizate la maruntirea bulgarilor rezultati in urma lucrarii de baza a solului , afanarea si
nivelarea acestuia.

Clasificare :

- dupa forma organelor de lucru : grape stellate, cu discuri , cu colti , cu vergele , si grape elicoidale

- dupa miscarea organelor de lucru: grape rulante si grape tarate.

- dupa modul de cuplare la tractor : tractate , semipurtate sau purtate

Conditii de utilizare : -concomitent cu executarea araturii ( grape stelate in agregat cu plugul)

- in intervalul arat-semanat ( grape cu colti , grape cu discuri )

- executarea lucrarilor de ingrijire

-regenerarea pajistilor

- inlocuirea araturii , distrugerea resturilor vegetale

40 Utilizarea grapelor la lucrarile de intretinere a culturilor

Daca in cursul primaverii , in culturile de ceriale paioase de toamna sau in culturile de prasitoare sa
format crusta , pt distrugerea acesteia , aerisirea solului si distrugerea buruienilor in curs de rasarire se
va utiliza sapa rotativa , care trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

-afanarea superficiala a solului

- distrugerea crustei si a bulgarilor

-distrugerea buruienilor in curs de rasarire

-sa nu determine dezradacinarea plantelor de cultura

41 Utilizarea grapelor in intervalul arat- semanat : Grapele cu colti

Grapele cu colti se folosesc pt maruntirea bulgarilor, afanarea superficiala a solului, distrugerea crustei ,
distrugerea buruienilor si nivelarea terenului lucrat. In timpul lucrului , organele active , coltii , patrund
in sol maruntind bulgarii , afanand statul superficial, distrugand crusta si buruienile in curs de rasarire
42 Utilizarea grapelor cu discuri

Prin lucrarea solului cu grape cu discuri se realizeaza:

- distrugerea bulgarilor

-afanarea eficienta a solului

-o adancime de lucru uniflorma

-nivelarea terenului

-distrugerea in totalitate a buruienilor

-amestecarea buna a staturilor de sol

43 Utilizarea grapelor la regenerarea pajistilor si ca lucrare de baza a solului

Pt a favoriza lastarirea plantelor si a afana solul primavera devreme se recomanda utilizarea grapelor cu
colti reglabili iar pt a determina regenerarea lucernierelor vechi se foloseste grapa cu discuri .

44 Lucrarea solului cu cultivatorul : obiective , organe de lucru , situatii de utilizare

Cultivatoarele au ca obiective: taierea buruienilor , maruntirea si afanarea solului , deschiderea de

brazed sau rigole , musuroirea pe zona randului de plante sau fertilizarea suplimentara.

Cultivatoarele executa o lucrare intermediara intre arat si grapat putand fi echipate cu organe active de
forme diferite : sageata , sageata unilaterala , cutite dalta , corpuri de rarita cu aripi reglabile, brazdare
pt incorporarea ingrasamintelor chimice solide sau rotor cu colti tip sapa rotativa

Cultivatoarele se pot utiliza in urmatoarele situatii:

- pt cultivatie totala/partiala

-pt deschiderea de rigole

- pt fertilizarea suplimentara

-pt afanarea solurilor tasate

45 Lucrarea solului cu Cizelul

Lucrarea cu cizelul este o lucrare de baza a solului fara intoarcerea brazdei prin care:

-se reduce semnificativ pierderile de apa din sol

- este stimulate activitatea microbiologica din sol

-scade riscul eroziunii

Cizelul este recomandat sa se utilizeze:

- cand solul este relativ uscat

-pe soluri tasate

-pe terenuri saraturate

-pe soluri cu strat fertile subtire

-pt afanarea solurilor afectate de eroziunea eoliana

-in toamnele secetoase cand aratura nu se poate executa in conditii de calitate

46 Lucrarea solului cu tavalugul : destinatie, clasificare . conditii de utilizare

Tavalugii sunt destinati tasarii solului afanat inainte sau dupa semanant , maruntirea bulgarilor ,
distrugerea crustei , nivelarea araturii si tavalugirii in primavera a culturilor de ceriale paioase.

Lucrarea solului cu tavalugul se executa in urmatoarele situatii :

- pt tasarea solului in vederea pregatirii patului germinativ , cand aratura este prea afanata si semanatul
urmeaza a fi efectuat curand.

-pt sfaramarea bulgarilor in conditii de seceta

-pt punerea in contact a semintelor cu solul

- la desprimavarare la culturile de ceriale paioase care manifesta fenomenul de descaltare

-la plantele cultivate pt ingrasamant verde , favorizand incorporarea lor sub brazda
47 Lucrarea solului cu freza : destinatie , avantaje- dezanavtaje , conditii de utilizare

Frezele agricole pot fi folosite la executarea lucrarilor superficiale ca pregatirea patului germinativ sau
ca lucrare de baza a solului , inlocuind plugurile.

Avantajele utilizarii frezelor sunt ca prelucreaza solul printr-o singura trecere , il maruntesc foarte bne , il
omogenizeaza si-l niveleaza in vederea semanatului.

Dezavantajele fiind : un consum mai mare de energie, capacitate redusa de lucru, constructive mai
complicate , pot provoca maruntirea excesiva a solului avand ca effect degradarea structurii si reducerea
continutului de humus.

48 Lucrarea solului cu nivelatorul

Lucrarea se poate executa pe toate suprafetele arabile si pt toate culturile dar este recomandata in
special pt culturile cu seminte mici si pt legume.

Nivelarea se executa vara dupa recoltarea culturilor timpurii precum si toamna dupa recoltarea
porumbului , sfeclei pt zahar , cartofului.

Are ca obiective : - realizarea unui bun pat germinativ, repartizarea uniforma a ierbicidelor , recoltarea
mecanizata a culturii

Lucrarea cu nivelatorul trebuie sa se execute in conditiile unei umiditati scazute a solului pt a nu

produce tasarea acestuia, din acest motiv lucarea nu este indicate sa se execute primavera.

49 Lucrarea solului cu combinatorul : destinatie , obiective , constructive

Combinatoarele sunt utilizate pt pregatirea patului germinativ, ca ultima lucrare inainte de semanat
asigurand afanarea solului, taierea buruienilor , maruntirea bulgarilor si nivelarea solului.

Lucreaza un strat de sol mai superficial decat cultivatorul la 5-10cm

Combinatorul este un agregat complex format din: vibrocultor, grape cu colti/elicoidala,tavalug.

50 Pregatirea patului germinativ

Prin lucrarea de pregatire a patului germinativ trebuie sa se realizeze un strat de sol bine maruntit pe
adancimea de semanat, asezat in profunzime si afanat la suprafata pt ca samanta sa germineze intr-un
timp scurt si uniform pe toata suprafata.

Lucrarea este necesar sa se efectuieze in ziua semanatului, ultima trecere fiind efectuata perpendicular
pe directia pe care se va semana , cand se foloseste combinatorul.

Concomitant cu pregatirea patului germinativ se incorporeaza in sol ingrasamintele chimice cu azot,

erbicidele si totodata se distrug buruienile in curs de rasarire.

Pregatirea corespunzatoare a patului germinativ permite semanatul in conditii bune, rasarirea uniforma
si cresterea viguroasa a plantelor care iau un avans in vegetatie fata de buruieni.

51 Cerinte agrotehnice ale semanatului. Epoca de semanat

Prin epoca de semanat se intelege intervalul de timp in care semintele plantelor de cultura pot fi
incorporate in sol, pt a se asigura germinatia si rasarirea uniforma , in vederea obtinerii de plante
viguroase , capabile sa asigure productii superioare .

Epoca 1-timpurie : 1-3 grade C : lucerna, trifoi, mazare, ceriale paioase de primavera

Epoca1- tarzie : 3-7 grade C : in, canepa, sfecla pt zahar, floarea-soarelui

Epoca2 : 8-10 grade C : soia, porumb, fasole

Epoca 3: depaseste 11 grade C : orez, bostanoase, bumbac

52 Cerinte agrotehnice ale semanatului: adancimea de incorporare , norma de samanta

Adancimea de semanat influienteaza germinatia , rasarirea si uniformitatea culturii. Se apreciaza ca

semintele plantelor trebuie introduce in sol la o adancime de cca 8-10 ori mai mare decat diametrul lor.

Astfel semintele mici trifoi, lucerna, in se seamana la adancimi de 2-3 cm , grau 5-6 cm , porumbul 6-8
cm , cartoful 10-11 cm.

Norma de semanat reprezinta cantitatea de samanta utilizata pt un hectar si se calculeaza cu relatia:

Norma de semanat (kg/ha) este egala cu desimea la semanat (boabe/m2 ) X masa a 1000 de boabe ( g) X
100 totul supra (puritatea X capacitatea germinativa)
53 Metode de semanant

-semanat in randuri obisnuite – pt cerialele paioase la 12.5 cm

-semanat in randuri dese – pt in, ceriale paioase la 6-6.5cm

-semanat in randuri incrucisate

- semanat in randuri distantate: pt plante prasitoare la 20-70cm

-semanat circular : pt porumb

-semanat in randuri gemene : pt porumb

-semanat in benzi

-semanat in culise : pe terenuri nisipoase , porumb

-semanat in rigol

-semanat in biloane : pe soluri cu exces de umiditate cartof

54 Lucrari de ingrijire ale culturilor de toamna si de primavera

Pt culturile de toamna : - udarea de rasarire

-combaterea daunatorilor

- eliminarea excesului de umiditate

Pt culturile de primavera :

Prasitoare : grapat , completarea golurilor , erbicidat , fertilizare suplimentara , rarit , musuroit , mulcit ,
ciupit , carnit , polenizare suplimentara

Neprasitoare : tavalugit, grapat . combaerea buruienilor , fertilizare suplimentara

55 Clasificarea sistemelor de lucrare a solului : Caracteristici

Sistemul convenitional ( clasic) de lucare are ca si caracteristica principal utilizarea araturii cu plugul cu
cormana si intoarcerea brazdei

Sistemul neconventional ( cu lucrari minime) presupune renuntarea partial sau totala la aratura cu
plugul cu cormana , reducerea numarului de lucrari si pastrarea la suprafata solului a minim 30 % di
totalul resturilor vegetale
56 Sistemul de lucrari ale solului pentru culturile de toamna Grau, orz , secara

Au si caracteristica faptul ca sunt pretentioase fata de calitatea pregatirii patului germinativ. La

executarea lucrarilor solului pt culturile de toamna trebuie respectate urmatoarele cerinte agrotehnice:

-adancimea araturii sa fie 18-22 cm cu alternare de la un an la altul

-patul germinativ nu trebuie excesiv maruntit pt ca ulterior formeaza crusta iar prin alternanta inghet-
dezghet apare dezradacinarea plantelor

-distrugerea in totalitate a buruienilor

In functie de planta premergatoare si momentul in care se elibereaza terenul se disting 3 variante ale
sistemului de lucrari ale solului pt culturile de toamna:

-dupa premergatoarele timpurii

-dupa premergatoarele tarzii

-pe terenuri destelenite

57 Sistemul de lucrari ale solului pentru culturile de primavera

In conditiile tarii noastre primavera se seamana : porumbul , floarea- soarelui, sfecla pt zahar,soia, fasole

La stabilirea sistemelor de lucrari pt culturile de primavera trebuie avute in vedere o serie de

particularitati legate de planta premergatoare, conditiile climatice si cerintele plantelor care urmeaza a
fi cultivate

-lucrarea de baza a solului se recomanda a fi executata in vara sau toamna anului precedent imediat
dupa recoltarea plantei premergatoare

-pregatirea patului germinativ se recomanda sa se faca in doua etape : toamna si primavera

-ogoarele de vara sau de toamna se intretin pana la venirea iernii prin lucrari cu grapele sau
cultivatoarele pt maruntirea bulgarilor , distrugerea buruienilor si o buna nivelare

- nr lucrarilor care se executa primavera pt reduse le minim pt a micsora pierderile de apa

-intrarea agregatului se va face numai pe sol uscat pt a evita tasarea

58 Sistemul de lucrari ale solului pentru culturile successive

Culturile successive se seamana in intervalul de timp dintre recoltarea unei culture considerate ca
principal si semanatul alteia. Aratura se executa imediat dupa recoltarea plantei premergatoare cu
plugul in agregat cu grapa stelata . Pregatirea se face intr-o singura trecere cu cultivatorul in agregat cu
grapa cu colti . In conditii de seceta se poate utiliza cizelul pt lucrarea de baza iar pregatirea patului
germinativ se face cu agregate complexe sau cu grape. Dupa semanat se recomanda aplicarea unei
lucrari cu tavalugul inelar.

59 Sistemul de lucrari minime : caracteristici , avantaje , dezavantaje

Sistemul minim de lucrare a solului are urmatoarele caracteristici:

- lucrarea de baza se face fara intoarcerea brazdei :cu cizelul, plugul paraplow, grapa cu discuri/rotativa

-se realizeaza un numar mai redus de lucrari ale solului fata de sistemul classic

-solul poate fi lucrat oricand in perioada de la recoltarea plantei premergatoare si pana la semanat

-apa se infiltreaza mai usor in profunzime iar agregatele de sol sunt mai stabile

Avantaje :- costuri mai scazute

-flexibilitate in executarea semanatului

-utilizarea mai eficienta a irigatiilor

-conservarea solului prin reducerea fenomenului de eroziune

Dezavantaje:-datorita stratului de mulci de la suprafata, primavera solurile lucrate dupa aceasta

tehnologie se incalzesc mai greu

- combaterea buruienilor este mai dificila fara intoarcerea brazdei si incorporarea lor in profunzime

60 Variante ale sistemului minim de lucare a solului : Sisteme rationale de lucrare

În funcţie de condiţiile pedoclimatice, de planta cultivată, de sistemul de fertilizare şi combatere a

buruienilor, s-au elaborat mai multe variante ale sistemului de lucrări minime dintre care cele mai
folosite sunt:

Sistemul arat-semănat se caracterizează prin aceea că lucrările de arat şi semănat se execută într-o
singură operaţie. Agregatul poate fi prevăzut şi cu dispozitiv de administrat îngrăşăminte, erbicide şi de
tasat solul pe rândul semănat. În perioada de vegetaţie se efectuează una sau două lucrări de cultivaţie,
şi fertilizarea suplimentară cu azot. Acest sistem se foloseşte în zonele mai umede şi reci.
Sistemul cultivat-semănat, în cadrul căruia arătura se execută separat, iar pregătirea patului germinativ,
semănatul, aplicarea îngrăşămintelor, a insecticidelor şi a erbicidelor se efectuează concomitent
folosindu-se agregate complexe.

61 Variante ale sistemului minim de lucare a solului : lucrari minime, cu mulci , cu strat protector

In Romania prin sistem minim de lucrare se intelege fie reducerea numarului de lucrari executate in
comparatie cu sistemul conventional,fie reducerea numarului de treceri ale agregatelor prin executarea
simultana a mai multor lucrari.

Sistemul de lucrari minime consta in executarea lucrarii de baza a solului fara intoarcerea brazdei iar
resturile vegetale sunt mentinute la suprafata solului in proportie de 15-30 % sau sunt incorporate
superficial avand rol de mulci

Lucrarea cu cizelul asigura afanarea solului pana la adancimi de 20-30 cm fara intoarcerea brazdei ,fiind
recomandata toamna dupa recoltarea plantei premergatoare.

Lucrarea cu plugul paraplow se recomanda pe soluri in pant apt protejarea solului impotriva eroziunii
hidrice, pe soluri nisipoase.

Lucrare cu grapa cu colti verticali rotativi asigura o foarte buna maruntire a solului pe adancime 10-12cm
, o nivelare si o buna asezare.

Lucrarea cu cultivatorul echipat cu organe active tip sageata dubla realizeaza o afanare fara intoarcerea
brazdei pe o adancime de 10-15 cm

Lucrarea cu grapa cu discuri da rezultate bune atunci cand aceasta alterneaza cu aratura si la culturile
care nu au cerinte ridicate fata de adancimea de afanare a solului

Sisteme de lucrari minime cu mulci - in cadrul acestui sistem de lucrare a solului se executa aceleasi
operatii ca si in cazul sistemului minim cu deosebirea ca resturile vegetale care raman la suprafata
solului trebuie sa reprezinte peste 30% din totalul acestora. Acest sistem da rezultate bune in zonele vu
precipitatii putine,secetoase,pe terenuri afectate de eroziune hidrica

Sisteme de lucrari minime cu strat protector presupune mentinerea la suprafata solului a unui strat
vegetal provenit din resturi vegetale tocate , gunoi nedescompus , turba. Lucrarile se executa cu unelte
si masini echipate cu organe active care nu intorc solul si nu incorporeaza resturile vegetale. Acest
sistem se recomanda pt culturile prasitoare sip t terenurile aflate in panta.
62 Sisteme minime de lucrare a solului in biloane si in benzi

Pentru conditiile din Romania pt sistemul de lucrari in biloane se recomanda:

-aratura executata vara dupa recoltarea graului cu subsolaj la adancimi de 30-40 cm o data la 4 ani

-deschiderea biloanelor se face vara pe terenurile plane iar primavera pe terenurile in panta

-combaterea buruienilor pe terenul bilonat se face cand buruienile au 30-40 cm inaltime in a2a jumatate
a lunii august si primavera inainte de semanat.

-semanatul se executa direct fara pregatirea patului germinativ prin taierea varfului bilonului

- recoltarea se executa mecanic in acelasi timp efectuamdu-se tocarea si imprastierea pe suprafata

solului a resturilor vegetale sub forma de mulci

Sistemul de lucrari minime in benziȘ

-in cadrul acestui sistem solul se lucreaza doar in benzi late de 15-25cm doar in momentul semanatului.
Agregatul utilizat este prevazut cu piese active tip cizel sau grapa rotativa pentru afanarea solului,
semanatul facandu-se pe mijlocul zonei lucrate, iar intervalul ramanand nelucrat.

63 Sistemul fara lucrari / Semanat direct

Aceasta variant se caracterizeaza prin renuntarea totala la aratura. Semanatul se face direct in miriste
sau peste resturile vegetale ale plantei premergatoare ramase pe suprafata solului.

Lucrarea se face numai in zona randului folosindu-se agregate complexe. Acestea sunt prevazute cu
dispozitive pentru administrarea ingrasamintelor pe rand iar pentru cimbaterea buruienilor se folosesc
2-3 ierbicide combinate ablicate la o singura trecere.

Avantaje :

- contribuie la reducerea tasarii solului prin reducerea numarului de treceri ale agregatelor

-metoda permite semanatul intr-un timp mai scurt in epoca optima a unei suprafete mari
64 Influienta sistemului de lucrari minime asupra starii solului

Dintre proprietatile importante ale solului care se modifica sub influienta lucrarilor minime amintim:

-densitatea aparenta : prin aplicarea sistemului minim de lucrare a solului valorile densitatii aparente
devin in timp mai mari

-structura solului : in general lucrarile minime au un efect pozitiv asupra structurii solului sistabilitatii
hidrice

-porozitatea : volumul macroporilor si porozitatea totala au valori mai mici in cazul sistemului minim

-compactarea solului constituie un obstacol major in introducerea sistemului minim de lucrari in special
pe solurile grele

-temperatura solului: stratul de mulci de la suprafata solului determina o temperatura mai scazuta in
stratul de la suprafata , fapt care intarzie semanatul , germinatia si semanatul culturilor de primavera.
Toamna se produce fenomenul invers, stratul de mulci impiedicand pierderea caldurii din sol.

65 Buruieni : definitii

Plante ierboase care cresc salbatic si viguros acoperind solul si stanjenind plantele cultivate

Plante erbacee spontane , necultivate ,fara valoare economica, adaptate sa traiasca impreuna cu
plantele cultivate, pe care le stanjenesc in crestere si dezvoltare

66 Pagube produse de buruieni

-cresterea costurilor de productie si procesare

-dificultati in executarea lucrarilor agricole

- concurenta plantelor cultivate pt conditiile de viata

- deprecierea calitatii produselor agricole

-intoxicatii produse animalelor

-gazde pt agentii patogeni si daunatori ai plantelor de cultura

67 Factorii care influienteaza nivelul pagubelor produse de buruieni

-epoca la care are loc imburienarea

-natura buruienilor

-gradul de imburienare

-planta cultivate

-lucrarile de ingrijire applicate

-conditiile de cultura

-conditiile de clima si sol

68 Particularitatile biologice ale buruienilor :

Inmultirea

-sexuat ( seminte ) – specii anuale

- mixt ( seminte + vegetative ) specii perene

a) Inmultirea prin seminte

b)Inmultirea vegetative ( rizomi , drajoni , bulbi , tulpini taratoare , fragmentarea radacinilor/tulpinilor)

69 Germinatia -imediat ce ajung in sol

-dupa un anumit interval de timp

Factori interni: -duritatea tegumentului seminal

- gradul de coacere in momentul incorporarii in sol

-existenta unor substante care inhiba germinatia

Factori externi : - umiditatea solului

-temperatura

-lumina

- prezenta oxigenului sau dioxidului de carbon

70 Maturitatea semintelor , raspandirea si sistemul radicular

Maturitate timpurie dupa inflorit – majoritatea buruienilor

Maturitate esalonata : stir , mohorul lat , palamida

Raspandirea : Raspandirea semintelor se realizeaza ft usor pe distante mari

Anemohore - cu ajutorul aerului: palamida,papadie

Hidrohore - mohor lat

Zoohore – cornuti , cuscuta

71 Vitalitatea , longevitatea , sistem radicular puternic

Prin vitalitate se înţelege proprietatea pe care o au seminţele de buruieni de a rezista la condiţiile de

mediu fără să-şi piardă puterea de germinaţie, iar longevitatea este capacitatea seminţelor de 47
buruieni de a-şi păstra puterea de germinaţie timp foarte îndelungat în condiţii de mediu
determinate.Seminţele de buruieni au vitalitatea mai mare când au membrane groase, greu permeabile.
Seminţele care se găsesc la adâncimi mai mari în sol, au o vitalitate mai mare, decât acelea care sunt la
suprafaţa solului, supuse variaţiilor de temperature

În ceea ce priveşte longevitatea s-a constatat că multe seminţe de buruieni sunt capabile să-şi menţină
capacitatea germinativă un număr foarte mare de ani. În funcţie de longevitatea seminţelor buruienile
au fost clasificate în 3 grupe: 1. buruieni la care longevitatea seminţelor este până la 3 ani; 2. buruieni cu
longevitatea cuprinsă între 3 şi 17 ani; 3. buruieni cu longevitatea de 17-100 ani.

72 Plasticitatea si adaptabilitatea

Adaptabilitatea buruienilor este proprietatea pe care o au acestea de a conveţui intim cu anumite plante
cultivate şi de a rezista la factorii negativi de creştere şi dezvoltare.(in grau –musetel, albastrita)

Plasticitatea este o altă proprietate a buruienilor de a creşte şi a se dezvolta variat în raport cu condiţiile
de mediu.(stirul , loboda)

Unele buruieni, apar în toate culturile, altele sunt adaptate să conveţuiască intim numai cu anumite
plante de cultură
73 Sursele de imburienare ale culturilor agricole

Sursele principale:

-rezerva de seminte de buruieni din sol

-terenurile necultivate

-samanta plantelor cultivate

-gunoiul de grajd

-transportul produselor agricole

74 Cartarea buruienilor. Harti de imburienare

Cartarea buruienilor reprezinta stabilirea gradului de imburienare, cantitativ si calitativ a terenurilor

agricole.

Hartile de imburienare reprezinta imaginea sintetica a gradului de imburienare, indica speciile

dominante, evidentiaza existenta vetrelor cu buruieni , ajuta la stabilirea masurilor de combatere
diferentiate- sola si parcela,planifica si utilizeaza eficient erbicidele , mijloacele de combatere ,urmarind
dinamica imburienarii.

75 Pragul economic de daunare. Metode expeditive de deteriminare a gradului de imburienare

Gradul de imburienare al unei culture se exprima prin:

- nr de buruieni la m patrat

-nr de specii / m patrat

- nr de buruieni din fiecare specie in parte

Cand numarul de specii de buruieni este redus , nu se produc pagube.

76 Alelopatia . def. producerea substantelor alelopatice , utilizarea alelopatiei

Alelopatia – influienta unei plante , de obicei nefasta , asupra altei plante, prin intermediul unor
substante toxice, care exista in tesuturile vii ale acestei

Producerea substantelor alelopatice se realizeaza: in radacini , lastari, frunze , flori , seminte ,si este
influientata de : intensitatea luminii , calitatea si durata luminii , cantitatea produsa fiind maxima in
perioadele cu zile lungi si in prezenta luminii ultraviolet.

Se utilizeaza la asolamente-valorificand potentialul alelopatic in lupta cu buruienile.

77 Combaterea buruienilor: clasificare , metode preventive

Metodele preventive

Se pot enumera următoarele metode preventive: curăţarea materialului de semănat, pregătirea

raţională a gunoiului de grajd, evitarea transportului seminţelor de buruieni prin intermediul maşinilor
agricole, curăţarea apelor de irigat de seminţe de buruieni, distrugerea diferitelor focare de infestare cu
seminţe de buruieni, precum şi organizarea serviciilor de carantină şi controlul seminţelor

78 Metode agrotehnice de combatere a buruienilor

Metode preventive :

-curatarea materialului de semanat

-pregatirea gunoiului de grajd

-distrugerea focarelor de infestare cu seminte de buruieni

-curatarea apelor pt irigatii

-fertilizare suplimentara cu ingrasaminte chimice

-efectuarea lucrarilor de intretinere la timp

Metode curative:

-plivitul

-prasilele mecanice

-irigarea si desecarea

-aplicarea amendamentelor

-mulcitul

79 Metode fizice si biologice de combatere a buruienilor

Metode fizice:-arderea buruienilor : - cultivatoare cu flacari : - arderea miristii

Metodele biologice se referă la folosirea organismelor vii pentru combaterea buruienilor, aceste metode
fiind considerate ca foarte economice.În lupta biologică buruienile sunt distruse cu ajutorul unor
dusmani naturali : insecte , agenti patogeni , rozatoare , pasari , pesti , melci , rate.
80 Clasificarea erbicidelor dupa : modul si spectrul de actiune

După modul de acţiune:

a. erbicide de contact, care se aplică prin stropiri pe plantă şi acţionează în principal numai asupra
locurilor atinse de erbicid; eficienţa lor este puţin influenţată de condiţiile meteorologice, iar acţiunea
asupra buruienilor este foarte rapidă; cele mai frecvent folosite sunt erbicidele pe bază de:
Dinosebacetat, Bentazon,Bromophenoxim, etc.

b. erbicide sistemice care se absorb în plante prin rădăcini sau prin frunze, circulă în sistemele
conducătoare (sunt translocate) şi acţionează asupra diferitelor organe vegetative; eficienţa lor depinde
foarte mult de condiţiile meteorologice şi acţiunea asupra buruienilor este mai lentă decât la erbicidele
de contact

După spectrul de acţiune:

a. erbicide cu acţiune totală; acestea distrug toate plantele de pe suprafaţa tratată şi din această cauză
ele se aplică pe locuri necultivate (căi ferate, marginea şoselelor, curţi, etc.).

b. erbicide selective, care distrug numai unele plante şi din această cauză se aplică în culturi agricole.

81 Clasificarea erbicidelor dupa : epoca de aplicare , forma de conditionare si gradul de toxicitate

După epoca de administrare:

a. erbicide care se aplică înainte de semănat (PPI)

-nevolatile: dual, lasso

-volatile: balan, sutan

b. erbicide care se aplică în perioada dintre semănat şi răsărire (preemergence).

-PREEM, stomp

c. erbicide care se aplică după răsărire -pe vegetatie : (post-emergence) ,

- postem: icedin

Forma de conditionare: solutii,emulsii,pulbere,granule

Gradul de toxicitate:

Extrem de toxice, puternic toxice , moderat toxice , toxicitate redusa

82 Erbicidele in sol : procese fizice , chimice si biologice

Din punct de vedere fizic, erbicidele se pot prezenta ca:

a. soluţii, amestecuri moleculare de substanţe, în stare lichidă şi care nu pot fi

separate prin mijloace fizice (de pildă prin centrifugare).

b. emulsii, amestecuri de lichide la nivel superior celui molecular şi care se

pot separa prin mijloace fizice

c. pulberi muiabile, care prin amestec cu apa dau suspensii

d. granule, care se aplică direct, fără apă