C 4 - Morbiditate - BT.BNT 26.10.2017 v2

Morbiditate.
Bolile tra s isi ile și

netransmisibile ca probleme de
să ătate pu li ă.
Curs
Studenti anul V, Facultatea de Medicina
Dis ipli a de Să ătate Pu li ă și
Management
UMF Carol Davila Bu urești
2017-2018
Morbiditatea
 Morbiditatea, în termeni simpli, se referă la ivelul de oală și
de invaliditate caracteristic u ei populații.
 Î od tradițio al, spe ialiștii s-au concentrat asupra
impactului pe care îl are mortalitatea (rezultatul final al
or idității asupra populațiilor și u ai î ulti ii a i odată u
reșterea spera ței de viață , accentul s-a deplasat mai mult în
dire ția morbidității
 Profilul de morbiditate al u ei populații poate fi tradus în nevoi
de servicii medicale și stă la aza pla ifi ării de servi ii
medicale.
 Distri uția or idității afe tează, în mod dinamic,
caracteristicile de ortalitate ale populației și o poziția
de ografi ă viitoare a acesteia.
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Defini ii
 Morbiditatea reprezi tă fe o e ul de asă al î ol ăvirilor
apărute î tr-o populaţie defi ită, î tr-o a u ită perioadă de
timp, în general un an calendaristic.
 Evenimentul consemnat este apariţia/preze ța bolii, defi ită

a a se ţa să ătăţii, adi ă a stării de i e fizi , psihi şi so ial
pe care aceasta o presupune.
 U itatea statisti ă de o servare este î ol ăvirea”, sau în

a ordarea lo gitudi ală, persoa a ol avă.

Populatie la
risc
Cazuri
existente
Decese,
vindecări,
etc.
Dupa Principles of Epidemiology for Public Health (EPID600), Victor J. Schoenbach, Department of 4
Epidemiology, Gillings School of Global Public Health,University of North Carolina
Concepte relevante
Există ai ulți ter e i are des riu a se ța să ătății :
Deficiență - orice pierdere sau anomalie a structurii sau a
fu ției psihologi e, fiziologi e sau a ato i e;
Incapacitate (dizabilitate) - o restri ție sau lipsă a apa ității de
a efectua o activitate în mod sau în intervalul considerat
or al pe tru o fii ță u a ă;
Handicap - u dezava taj pe tru u a u it i divid, are rezultă
dintr-o defi ie ță sau incapacitate, are li itează sau
î piedi ă î depli irea u ui rol or al î fu ție de vârstă,
sex, și fa torii so iali și ulturali pe tru a el i divid.

Criteriile utilizate pentru
caracterizarea bolilor
 preze ţa olii
 u ărul de oli are se găses la o persoa ă
 fre ve ţa olii la u grup di populaţie
 gravitatea bolii
 i pa tul asupra să ătăţii
I adrarea g osologi ă el ai fre ve t utilizată este ICD 10 -

clasifi area OMS a olilor are pu e a e t pe auza olilor şi
organul atins), dar există u eroase alte lasifi ări după
riterii psihiatri e, si pto e, defi ie ţe, i apa itate .
Disciplina de Sanatate Publica si Management,

Studiul or idității
• Prezi tă i porta ţă pentru:
 Ela orarea şi i ple e tarea ăsurilor de preve ţie
 Controlul bolilor într-o populaţie
 Pla ifi area î grijirilor de să ătate
 Cer etarea etiologiei şi ta loului li i al olii
 Estimarea impactului social şi economic asociat bolilor
• Măsurarea or idităţii într-o populaţie tre uie să ţi ă o t de

ur ătoarele ele e te:
- olile su t u o ept di a i şi evolutiv
- separarea să ătăţii de oală u este uşoară
- u fe o e or id poate fi o servat şi i terpretat diferit de
bolnavi sau de profesionisti de specialitati distincte.
Morbiditatea – particularită i
Înregistrarea morbidităţii este puternic influenţat de:
 Accesibilitatea serviciilor medicale
 Calitatea serviciilor medicale
 Performanta diagnosticului
 Corectitudinea codific rii
 Adresabilitatea populatiei
Evoluţia bolii poate fi c tre:

 vindecare,
 cronicizare,
 complicaţii (incapacitate, handicap, etc.),
 deces Catedra de Sanatate Publica si Management,

Documentele purtătoare de
informaţii
 Documente medicale curente:
 registrul de o sultaţii
 fişa edi ală
 foaia de o servaţie
 registrele de pa ie ţi
 I for aţiile fur izate de:

 siste ele de o itorizare şi supraveghere,
 a hetele şi studiile spe ial o epute pe tru a aliza
anumitor aspecte ale fenomenului

Tipuri de morbiditate
Clasi su t des rise ur ătoarele tipuri de or iditate:
 Reală – totalitatea azurilor de oală existe te la ivelul u ei
o u ităţi
 Diag osti a ilă – cazurile diagnosticabile cu probele care
există î preze t
 Auto-per epută resi ţită – refle tă starea de să ătate
per epută de i divid.
 O ie tivă – este ea ăsura ilă prin anchete epidemiologice
siste ati e utilizâ d i stru e te de ăsură sta dardizate
De multe ori, la nivelul individului sunt posibile asocieri de
mai multe boli, fenomen numit comorbiditate.

Tipuri de morbiditate (2)
MORBIDITATE REALĂ
MORBIDITATE
DIAGNOSTICABILĂ
MORBIDITATE Cu os ută
la nivelul
DIAGNOSTICATĂ populației

Măsurarea morbidită ii
observate
 Abordare transversal (un an calendaristic)
 Abordare longitudinal (o cohorta sau o

genera ie)

Abordări în măsurarea
morbidită ii observate
 In functie de debut
- Cazuri noi – incidenta
- Cazuri noi+vechi – prevalenta
 In functie de gravitate
- Morbiditate cu incapacitate temporara de munca (ITM)
- Morbiditate cu invaliditate
- Morbiditate spitalizata
- Mortalitate pe cauze medicale (cazul de imbolnavire care
determina decesul)
Incidenţa îmbolnǎvirilor
 Definiţie: fe o e ul apariţiei azurilor oi de oalǎ
într-o populaţie defi itǎ şi î tr-o perioadǎ defi itǎ de
timp.
 Unitatea de observare: azul nou de oalǎ - cazul de

oalǎ diag osti atǎ, î registrat pe tru pri a datǎ la
a eeaşi persoa ǎ i difere t de o e tul apariţiei
semnelor clinice sau odifi ărilor paraclinice.
Mǎsurarea fenomenului
 În abordare transversală a fenomenului (an

calendaristic):
 Indicatori de intensitate (frecvenţǎ) – rate care mǎsoarǎ
frecvenţa de apariţie a cazurilor noi în toatǎ populaţia luatǎ în
studiu sau în subpopulaţii
 Indicatori de structurǎ (ponderi, proporţii) – structura cazurilor
noi în funcţie de o serie de caracteristici (vârstǎ, sex, mediu social,
cauzǎ etc)
 În abordarea longitudinalǎ a fenomenului:

 rata cumulativǎ a incidenţei
 rata medie a incidenţei (densitatea de incidenţǎ)
Factori care influen ează
inciden a
 Modificarea stilului de via
 Modificarea virulen ei factorilor incrimina i în producerea
bolii
 Apari ia unor noi determinan i ai bolii
 Eficacitatea interven iilor de prevenire
 Evolu ia temporal a bolii
 Apari ia unor noi metode de diagnostic
 Modific ri în structura pe grupe de vârst a popula iei
 Modific ri în clasificarea bolilor
 Migra ia
Prevalen a
Prevale ţa → fre ve ţa azurilor de oală existe te azuri oi

şi ve hi de oală î tr-o populaţie la u o e t dat (prevalenţa
de moment) sau într-o perioadă (prevalenţa de perioadă).
 Unitatea de observare → azul de oală ou sau ve hi .

 Prevale ţa este utilă ai ales în studiul bolilor cronice
 Supravieţuirii
 Poverii bolilor
Rata de prevale ţă depi de de două o po e te: i ide ţa olii şi

durata bolii.
Rata de prevale ţă = Rata de i ide ţă * Durata olii
Factorii care influen ează
prevalen a
• Aparitia de cazuri noi de boala

• Cresterea efectelor terapeutice • Scurtarea duratei bolii
dar fara vindecare • Reducerea i ide ţei
• Durata mare a bolii • Cresterea ratei de
• Imbunatatirea facilitatilor de vindecare a cazurilor
diagnostic • Rata î altă a fatalităţii
• Imbatranirea populatiei asociate bolii
• Cresterea duratei medii a vietii • Emigrarea cazurilor
• Imigrarea bolnavilor
• Emigrarea persoanelor
sanatoase

Morbiditate- în func ie de consecin e
 Reflect doar îmboln virile care au produs incapacitate de diverse
tipuri şi gravit ţi. Astfel acesta poate fi:
Morbiditate cu incapacitate temporară de muncă (ITM) .
 Sursa informaţiilor o constituie certificatul de concediu medical
iar unitatea de observare este certificatul medical iniţial
Morbiditate cu invaliditate – se refer la bolile grave care produc
afectarea sever şi nereversibil a capacit ţilor funcţionale ale
individului.
 Sursa de informaţii o constituie decizia de pensionare pe caz de
boală.
Morbiditate spitalizată - frecvenţa îmbolnǎvirilor care determinǎ

spitalizarea bolnavilor
 Sursa de informaţii o constituie raportarea spitalelor (diagnosticul
principal la externare)
Bolile transmisibile i
netransmisibile
Disciplina de S n tate Public i Management, 20

UMF "Carol Davla" Bucureşti
inta interven iilor de sănătate publică
SP - tiin a i arta de
• a preveni boala 1.PREVENIRE

1
2.
• a prelungi via a SUPRAVEGHERE
2
cazuri
• a promova 3. PROMOVAREA
3 s n tatea COMPORTAMENTELOR
SANATOASE
prin efortul organizat al societății

(Acheson 1988)
Ce este o problemă de sănătate
publică?
Resurse
disponibile Nevoi de
pentru s n tate
CONDITIA PREVALENTA
sastisfacerea
SE POATE CONDI IEI nevoilor
PREVENI? (B/FR)
?
IMPACTUL EXIST
INTERVEN II?
ASUPRA TRATAMENT
INDIVIDULUI DISPONOIBIL
IMPACTUL
ASUPRA
SOCIET II

Boli transmisibile i boli
netransmisibile
 Evaluarea comprehensiv a poverii bolii – Global burden of
disease - Studiu al Bancii Mondiale1990
 Indicatorul DALY - m suratoare a st rii de s n tate a
popula iei care combin informa ii despre mortalitate i
informa ii despre condi ii non-fatale
 DALY - ani de via ajusta i prin dizabilitate – disability
adjusted life years
 DALY = YLL (Years of Life Lost ) + YLD (Years Lost due to
Disability )
 Speran a de via ă fără dizabilitate /Healthy Life Years
 Ani de via ă sănătoasă- Years of Healthy Life
Sursa informaților:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina
Evoluţia HLY la bărbaţi, în România şi UE
HLY B Ro 2015= 59 HLY B max UE 2015= 72.6 HLY B min UE 2015= 51.8
Sursa informatilor:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina

Evoluţia HLY la femei, în România şi UE
LY F Ro2015=59,4 LY F max UE 2015=74.6 LY F min ue UE2015=54.1

DALY= disability adjusted life years
 DALY - ani de via ajusta i prin dizabilitate
 1 DALY = 1 an de via s n toas pierdut
 Suma DALY pentru o popula ie – m sur toare a

diferen ei dintre actuala stare de s n tate a popula iei
i situa ia ideal a s n t ii (întreaga popula ie tr ie te
pân la vârste avansate, f r boal i dizabilitate)
 DALY = YLL (Years of Life Lost ) + YLD (Years Lost

due to Disability )
Sursa informatiilor: WHO , Health statistics and information system
Ratele DALY la 100.000 persoane
standardizate, pe categorii de cauze,
România, 2010

DALY pe cauze la femei, DALY pe cauze la
România 2010 bărbaţi, România 2010

BOLILE TRANSMISIBILE

BT – caracteristici
 Cauzate de micro-organisme patogene (viru i, bacterii,
parazi i, fungi) care se transmit de la om la om prin aer,
ap , produse alimentare.
 La nivel mondial se fac eforturi pentru a controla aceste
boli, prin m suri de s n tate public (vaccin ri, sanita ie,
etc.), dar ele reprezint înc o important povar a bolilor
(estimare OMS - în 2020 vor ajunge la 22% din DALY)
 Noi boli transmisibile apar (ex: ebola), unele vechi reapar,
în contextul schimb rilor sociale i de mediu
 Exist metode epidemiologice de prevenire, supraveghere
i control pentru multe dintre BT
Defini ii
 Epidemia – apari ia unei boli intr-un teritoriu cu o frecven
superioar frecven ei a teptate
Nr. de cazuri care indic prezen a unei epidemii variaz în func ie de:
 natura agentului infec ios,
 m rimea popula iei receptive,
 existen a unor expuneri anterioare,
 timpul i locul apari iei expunerii
 Endemia – boala care este de obicei prezent într-o

regiune sau la o popula ie, cu o inciden relativ mare
comparativ cu alte popula ii (ex. malaria).
 Pandemia – o epidemie care cuprinde un teritoriu mai larg
(cel pu in 2 continente).
Disciplina de Sănătate Publică și 31
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Categorii de BT considerate
problemă de SP în România
 Tuberculoza  Rujeola
 Infec ia HIV/SIDA  Infec ia cu virus Zika
 Boli cu transmitere  Ebola
sexual •
 Hepatitele virale

Tuberculoza – problema de SP România
 RO- Regiune endemic
 Progrese în sc derea inciden ei,
dar:
 14860 cazuri (2014) reprezint
24% din totalul de la nivel UE
 Inciden a de 6 ori mai mare
decât media UE
 68% cazuri - masculin
 Rate mari pentru adul i – pop. 66,64
activa
 Program na ional de
supraveghere, diagnostic i 11,37
tratament,
 Problema aderen a la program
Sursa: Health for all, 2017
 MDR TB
33
Disciplina de Sănătate Publică și Management,
Infecţia HIV/SIDA
 România - context particular legat de infec ia HIV: nr mare
cazuri detectate la copii i nou-n scu i (1987-1991)
 O creştere a num rului cazurilor de HIV s-a înregistrat pân
în 2010
 num rul total cumulativ de cazuri de HIV i SIDA
înregistrate, începând cu anul 1985 – iunie 2017, a fost
22520
 In perioada 1985-2017 s-au înregistrat 7163 decese
datorate SIDA
 iunie 2017-, un num r de 14655 persoane cu HIV/SIDA
erau în via .
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 34

5,85
3,55

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 35

Boli cu transmitere sexuală (BTS)
 Sifilis
 Chlamidia
 Infec ia gonococic
 Altele
 Program na ional de s n tate

 Testare gratuit
 Tratament
 Educa ie sanitar – comportament sexual
Disciplina de Sănătate Publică și 36
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Hepatitele virale
 Hepatita cu virus A – inciden a mai mare decât media UE (aprope
dubl ), vaccinare (în caz de inunda ii)
 Hepatita cu virus B - zon endemic , vaccinarea nou-n scu ilor,

- risc cronicizare (10% adulti, 25-90% copii),
- risc carcinom hepatic.
Grupuri risc Hep B:
Grupuri risc Hep B:
 consumatorii de droguri intravenoase,
 nou-n scuţii din mame
 persoanele care fac acupunctur sau
infectate,
tatuaje,
 copiii din colectivit ţi,
 persoane care tr iesc sau c l toresc în
 lucratorii din s n tate,
zone endemice,
 dializaţii,
 persoane cu mai mulţi parteneri sexuali/
homosexuali.

Rujeola
 19000 cazuri noi in regiunea EU/EEA in 2017 (ianuarie-
oct 2017), 44 decese
 7570 cazuri noi in Romania – cel mai mare numar de
cazuri!, urmat de Italia si Germania
 87% dintre cazuri- persoane nevaccinate
 Pentru intreruperea transmiterii este necesar va
acoperirea vaccinala cu a doua doza de vaccin sa fie de
minim 95% (important pentru evitarea transmiterii la copii
sub un an),
https://ecdc.europa.eu/en/news-events/measles-eueea-current-outbreaks-latest-data-and-trends-
october-2017
BOLILE NETRANSMISIBILE

No iuni generale (1)
 Problem important de s n tate public - principala
cauză de mortalitate şi de morbiditate la nivel mondial
 Estimari OMS privind BNT :

 determin aprox 60% din decese/an la nivel mondial (38
mil. decese./an in 2012), 40% dintre ele fiind premature
 determina aprox. 46% din povara global a bolilor; care

va creşte la 60 – 70% în anul 2020
 80% din decese – determinate de BCV, tumori, boli

respiratorii, DZ,
 75% din decese – in tarile cu venituri mici si medii.

 Creşterea marcat a prevalen ei bolilor cronice este
responsabil de:
 sc derea duratei medii a vieţii,
 creşterea nivelului de mortalitate,
 sc derea calit ţii vieţii
atât în regiunea european cât şi în întreaga lume.
 În Europa, 75% din povara bolii exprimat prin DALY în

anul 2000 este atribuibil acestor afecţiuni şi se aşteapt
ca, pân în anul 2020, s creasc pân la 80%.

OMS estimeaz c Impact major în sc derea incidenţei
principalii factori de bolilor cronice pe termen
risc pentru bolile
cronice sunt: scurt:
 Fumatul,  schimbarea obiceiurilor alimentare,
 Inactivitatea fizic ,  creşterea activit ţii fizice,
 Dieta nes n toas ,  renunţarea la fumat si alcool,
 Consumul de alcool.
pot preveni
80% din bolile coronariene,
90% din cazurile de DZ tip 2 şi
1/3 din cancere.

Caracteristici epidemiologice (1)
1. Nu au o etiologie cunoscut ;
2. Perioada de latenţ mare;
3. Debutul greu de reperat în timp;
4. Necesit un management susţinut, pe o perioad de mai
mulţi ani, chiar decenii;
5. Apar atât în statele bogate, cât şi în cele s race - modificarea
comportamentului alimentar, sc derea nivelului de activitate
fizic şi creşterea consumului produselor din tutun la nivel
mondial, ca rezultat al urbaniz rii, industrializ rii, dezvolt rii
economice şi globaliz rii pieţei alimentare;
6. Responsabile de mari disparit ţi in starea de s n tate atât
între state, cât şi în interiorul acestora (cea mai mare parte
a deceselor prin boli cronice provine din ţ rile s race -
impact mult mai mare în populaţiile s race sau
marginalizate)

Caracteristici epidemiologice (2)
7. Au caracter plurifactorial (asocierea diabetului zaharat cu
hipertensiunea arterial creşte de 19 ori riscul de accident
vascular cerebral)
8. Factorii de risc au efecte diferite, în raport cu diferiţi bolnavi;
9. Cea mai mare parte a poverii acestor boli în populaţie este
determinat de un num r relativ redus de factori de risc :
 fumatul,
 consumul de alcool,
 comportamentul alimentar,
 inactivitatea fizică,
 carcinogenii din mediu.
10. Sunt o consecinţ explicabil a tranziţiei demografice,

11. Necesit intervenţii susţinute la nivel internaţional şi
naţional, pentru a fi prevenite şi controlate.
Tendinţe pe plan naţional
 modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modific ri
importante în ultimele decenii,
 creşterea prevalenţei bolilor cronice şi a mortalit ţii

datorate acestora,
 creşterea ponderii populaţiei vârstnice,
 acţiunea multipl a factorilor de risc biologici, de mediu,

comportamentali şi influenţa condiţiilor socio-economice şi
a serviciilor de s n tate.
Principalele boli cronice
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare 17,5 milioane decese,
◦ hipertensiunea arterial ;
45% din decesele BNT
◦ cardiopatia ischemic ;
◦ bolile cerebrovasculare. (2015)
2. Tumori
◦ cancerul de col uterin; 8,8 milioane decese,
◦ cancerul bronhopulmonar; 22% din decesele BNT
◦ cancerul de colon şi rect (2015)
3. Bolile aparatului respirator
◦ BPOC 3.9milioane decese,
◦ Astmul 11% din decesele BNT
4. Bolile aparatului digestiv (2015)
◦ Boli digestive
◦ Hepatite cronice şi ciroza
5. Boli de metabolism şi nutriţie 1,5 milioane decese,
◦ Diabetul 4% din decesele BNT
◦ Obezitatea (2015)
6. Bolile psihice

1. Bolile cardio şi cerebrovasculare
 Reprezint principala cauză de deces la nivel mondial şi

nu au graniţe geografice, economice sau sociale
 Anual apar în lume 32 de milioane de cazuri noi de boli

cardio şi cerebrovasculare.
In 2015, 17 milioane cazuri au fost fatale (30% din totalul
deceselor la nivel mondial), din care:
 7 milioane se produc prin cardiopatie ischemica,
 6 milioane prin boala cerebrovasculara
 4 milioane prin hipertensiune arteriala.
 Prevalenţa acestor boli nu este cunoscut , dar OMS

estimeaz c anual supravieţuiesc unui infarct miocardic
sau unui accident vascular cerebral peste 20 de milioane
de indivizi, dintre care o mare parte necesit ulterior ingrijiri
medicale şi sociale foarte costisitoare.
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare
In România
 Constitue principala cauz de mortalitate, fiind
responsabile de 58% din num rul total al deceselor în
anul 2016.
 Rata standardizat de mortalitate prin aceste boli se

situeaz cu mult deasupra mediei europene, fiind de
peste dou ori mai mare decât media UE.
 Din aceast categorie de boli, cele mai importante

pentru România sunt:
 hipertensiunea arterial ;
 cardiopatia ischemic ;
 bolile cerebrovasculare.
448,92
192,05
Sursa: Health for all, 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, 51

2. Tumori (1)
 La nivel mondial, determin 13,3% din numarul total al
deceselor
 Dinamica în creştere, în special în ţ rile s race
 Factorii de risc incriminaţi in apariţia cancerelor:

 Tutunul, responsabil de 30% din decesele prin cancer
 Dieta, care determina circa 30% din tumori in ţ rile
dezvoltate si 20% in ţ rile in curs de dezvoltare
 Supragreutate/obezitate (leg tur cu cancerul de
esofag, colon, sân, endometru, rinichi).
Se consider c factorii comportamentali joac un rol
major în apariţia cancerului, mai importan i decât
factorii genetici.
2. Tumori (2)
In România
 constituie a doua cauza de deces -20% din totalul
deceselor in 2016
 Incidenţa şi prevalenţa tumorilor sunt în creştere.
 Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin

tumori sunt urm toarele:
 cancerul de sân;
 cancerul de col uterin;
 cancerul bronhopulmonar;
 cancerul de colon şi rect.

176,05
161,93

Estimated age-standardized rates (World) (incidence and mortality), both sexes, Romania in 2012
Data source: GLOBOCAN 2012

Graph production: Cancer Today (http://gco.iarc.fr/today)
© International Agency for Research on Cancer 2016
Estimated age-standardized rates (World) (incidence and mortality), both sexes, European Union (EU-28)
in 2012
Data source: GLOBOCAN 2012

Graph production: Cancer Today (http://gco.iarc.fr/today)
© International Agency for Research on Cancer 2016
3. Bolile cronice ale aparatului
respirator
 A treia cauz de deces în România,
 Între ţ rile europene, România ocupa locul 9 la mortalitatea din

aceast cauz
 Cele mai mari rate standardizate de deces prin boli respiratorii

s-au înregistrat în Danemarca, Ungaria, Marea Britanie, Irlanda,
Olanda, Belgia, Croa ia Cehia (date statistice intre 2012-2014).
 În structura bolilor aparatului respirator se constat sc derea

ponderii deceselor prin boli respiratorii acute şi creşterea
deceselor prin boli respiratorii cronice
 In România, cele mai importante cauze de morbiditate şi

mortalitate prin boli respiratorii cronice sunt considerate BPOC
şi Astmul bronsic.
R=18,96
EU=17,07

4. Bolile aparatului digestiv
România
 Locul 4 în Regiunea Europeana la mortalitatea prin boli
digestive, dup Moldova, Kyrgystan si Uzbekistan.
 Locul 1 la mortalitatea prin boli digestive in Uniunea
Europeana, cu o rat standardizat de mortalitate dubl
faţ de media europeana.
 Locul 3 la morbiditatea spitalizata prin boli digestive
 A treia cauz de deces, determinând circa 6% din totalul
deceselor
 Mortalitatea prin boli digestive a avut o tendinţ
accentuat de creştere pân în anul 1997, dup care a
înregistrat o evoluţie cvasiconstant .

52,6
26,44
Sursa: Health for all, 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, 60

5. Boli de metabolism şi nutriţie
Diabetul zaharat devine o problemă de sănătate publică din ce
în ce mai importantă la nivel mondial, prin:
 costurile directe si indirecte pe care le determin ,
 prevalenţa şi complicaţiile asociate,
 cauz majora de mortalitate prematur , de accidente vasculare
cerebrale, boli cardiace, suferinţe vasculare periferice,
malformaţii congenitale, de incapacitate pe termen lung şi de
sc dere a calit ţii vieţii
Modelul morbiditatii
◦ În ţ rile dezvoltate, marea majoritatea diabeticilor sunt peste
vârsta de pensionare,
◦ în ţ rile în curs de dezvoltare diabetul afecteaz persoane de
vârst medie (35-64 de ani).
 Mortalitatea prin diabet (2008) însumeaz 1.250.000 decese

atribuite direct diabetului şi circa 3,2 milioane decese/an,
atribuite complicaţiilor acestuia.
11,14
7,26

6. Bolile psihice
 Problem actual de s n tate public , prin incidenţa şi prevalenţa în

continu expansiune
CONSECINTE:
 o mare putere invalidant ,
 o evoluţie îndelungat ,
 afecteaz atât individul, cât şi familia si comunitatea
 recuperarea necesit eforturi considerabile şi timp îndelungat
 povară nedefinită - sc derea productivit ţii, suicid, incapacitate de
munc pe termen variabil, implicarea în îngrijirea persoanei bolnave a
altor membti ai familiei, costul susţinerii sociale a acestor persoane,
costurile suportate de familii, dezvoltarea cognitiv precar a copiilor
proveniţi din p rinţi cu astfel de afecţiuni etc
 povară ascunsă - marginalizare, stigmatizare, înc lcarea drepturilor
omului
 Mortalitatea prin boli psihice - greu de evaluat.
 peste 870.000 de persoane se sinucid anual, în condiţiile în care unele
studii arata faptul ca numai 15-20% din totalul cazurilor de suicid au o
cauz absolut patologic , restul având la baz conflicte psihologice63
Disciplina de S n tate Public i Management,
sau sociale. UMF "Carol Davla" Bucureşti

C 4 - Morbiditate - BT.BNT 26.10.2017 v2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C 4 - Morbiditate - BT.BNT 26.10.2017 v2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Morbiditate.

Bolile tra s isi ile și

 Evenimentul consemnat este apariţia/preze ța bolii, defi ită

 U itatea statisti ă de o servare este î ol ăvirea”, sau în

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

I adrarea g osologi ă el ai fre ve t utilizată este ICD 10 -

Disciplina de Sanatate Publica si Management,

• Măsurarea or idităţii într-o populaţie tre uie să ţi ă o t de

 Calitatea serviciilor medicale

 Corectitudinea codific rii

Evoluţia bolii poate fi c tre:

 complicaţii (incapacitate, handicap, etc.),

 deces Catedra de Sanatate Publica si Management,

 I for aţiile fur izate de:

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

 Abordare transversal (un an calendaristic)

 Abordare longitudinal (o cohorta sau o

Catedra de Sanatate Publica si Management,

 Unitatea de observare: azul nou de oalǎ - cazul de

 În abordare transversală a fenomenului (an

 În abordarea longitudinalǎ a fenomenului:

Prevale ţa → fre ve ţa azurilor de oală existe te azuri oi

 Unitatea de observare → azul de oală ou sau ve hi .

Rata de prevale ţă depi de de două o po e te: i ide ţa olii şi

• Aparitia de cazuri noi de boala

Disciplina de Sanatate Publica si Management,

Morbiditate spitalizată - frecvenţa îmbolnǎvirilor care determinǎ

Disciplina de S n tate Public i Management, 20

• a preveni boala 1.PREVENIRE

prin efortul organizat al societății

Disciplina de S n tate Public i Management, 22

Sursa informatilor:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina

Sursa informatilor:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina

 1 DALY = 1 an de via s n toas pierdut

 Suma DALY pentru o popula ie – m sur toare a

 DALY = YLL (Years of Life Lost ) + YLD (Years Lost

Sursa informatilor:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina

Disciplina de S n tate Public i Management, 28

Disciplina de S n tate Public i Management, 29

 Endemia – boala care este de obicei prezent într-o

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Disciplina de S n tate Public i Management, 32

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 34

UMF "Carol Davla" Bucureşti

Sursa: Health for all, 2017

UMF "Carol Davla" Bucureşti

 Program na ional de s n tate

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

 Hepatita cu virus B - zon endemic , vaccinarea nou-n scu ilor,

Disciplina de S n tate Public i Management, 38

Disciplina de S n tate Public i Management, 40

 Estimari OMS privind BNT :

 determina aprox. 46% din povara global a bolilor; care

 80% din decese – determinate de BCV, tumori, boli

 75% din decese – in tarile cu venituri mici si medii.

 În Europa, 75% din povara bolii exprimat prin DALY în

Disciplina de S n tate Public i Management, 42

90% din cazurile de DZ tip 2 şi

1/3 din cancere.

Disciplina de S n tate Public i Management, 43