Tema №1 Bazele generale ale masajului terapeutic

Plan:
1. Masajul ca parte a tratamentului complex și parte componentă a
reabilitării.
2. Masajul general și parțial terapeutic, contraindicații.
3. Asocierea masajului terapeutic și fizioprocedurilor.
Scopul temei:
Cunoașterea metodelor, tehnicilor, varietăților de masaj terapeutic.
Obiectivele operaționale:
Metodele masajului se selectează în dependență de procesul patologic,
vîrstă, sex, prezența sau lipsa maladiilor concomitente, contraindicații și alți
factori.
I. Masajul terapeutic este un mijloc fiziologic de asanare a organismului,
argumentat științific și verificat de practicare milenară. El este folosit nu numai în
scopuri profilactice – pentru fortificarea generală a organismului, dar și în diferite
compartimente ale medicinii: chirurgie, ortopedie, pediatrie, ginecologie, terapie,
neurologie, oftalmologie, stomatologie etc.Masajul terapeutic poate fi folosit ca
metodă sinestătoare de tratament, dar poate fi utilizat și în asociere cu alte metode
de tratament. Însă în scop de tratament el poate fi folosit numai cu sancțiunea
medicului curant.
Deosedim următoarele varietăți ale masajului terapeutic: clasic, segmentar,
al țesutului conjuctiv, miofascial, periostal, punctiform, auricular, cu aparate,
automasaj terapeutic.
La baza clasificării masajului terapeutic se află procesul patologic.
Deosebim masajul în caz de traumatisme și boli ale aparatului locomotor, masajul
la bolile sistemului cardiovascular, organelor respiratorii, masajul la bolile
organelor sistemului digestiv etc.
Pentru fiecare boală a fost elaborată o anumită metodă de masaj. De
exemplu metoda de masaj la boala scoliotică se deosebește esențial de metoda
masajului la spondiloză, iar metoda masajului la boala hipertonică – de metoda
masajului la spondiloza cervico-toracală. Cu atît mai mult, metodica masajului se
modifică în diferite etape de tratament ale aceleiași boli și trebuie elaborată,
reieșind nu numai din specificul bolii, dar și ținînd cont de particularitățile
individuale ale organismului pacientului.
La efectuarea masajului terapeutic tehnica și metodica efectuării
procedeelor sunt aceleași ca și la masajul igienic. El include netezirea, fricționarea,
frământatul, vibrația. Selectarea procedeel-or depinde de configurația mușchilor,
particularitățile bolii, locul aplicării masajului.
Acțiunea masajului terapeutic asupra organismului. În caz de selectare
corectă ale metodelor și procedeelor masajului curativ el are o influență benefică
asupra întregului organism.
Acțiunea curativă a masajului:
- poate spori sau diminua exitabilitatea generală nervoasă a pacientului;
- reactiva reflexele inhibate;
- spori troficitatea țesuturilor, funcționalitatea organelor interne;
- ameliorarea funcționării căilor conducătoare;
- fortificarea legăturilor reflexe a mușchilor, a organelor interne cu cortexul
cerebral.
Masajul terapeutic influențează pozitiv sistemul nervos periferic. El poate
diminua sau bloca durerile, ameliora conductibilitatea nervilor, accelera
reabilitarea lor în caz de traumatisme, diminuarea apariției modificărilor secundare
musculare și articulare la trauma nervului.
Masajul ameliorază funcționalitatea pielii și țesutului adipos subcutanat. El
contribuie la înlăturarea celulelor descuamate, particulelor străine și
microorganismelor din porii glandelor cutanate. Masajul normalizează funcțiile
glandelor sudoripare și sebacee, ameliorează circulația sanguino-limfatică cutanată
sporind troficitatea pielii. Masajul terapeutic ameliorează tonusul musculo-cunanat
în rezultat pielea devine elastică, netedă și densă.
 Pielea prezintă un vast areal receptor, deaceia masajul influențează benefic
nu numai pielea propriu zisă, dar și vasele și mușchii ei , cît și sistemul nervos
central.
Masajul influențează și capilarele pielii. El contribuie la deschiderea
capilarelor de rezervă, ameliorând asigurarea cu sânge nu numai a sectorului
masat, dar și celor adiacente.
Masajul influențează pozitiv circulația generală sangvină a organismului.
El ameliorează tranzitul sangvin arterial, accelerează circulația de întoarcere
venoasă și circulația de întoarcere limfatică.
Masajul sporește elasticitatea fibrelor musculare, încetinind atrofia lor,
ameliorează contractibilitatea, aportul de oxigen, capacitatea de efort muscular.
Masajul influențează și schimbul general de substanțe. El contribuie la
creșterea numărului de eritrocite, leucocite, hemoglobină în sînge.

2. Formele masajului terapeutic pot fi generală și parțială (locală).

Masajul general se efectuiază pe tot corpul, însă cu accent la sectoarele cu
patologie. Masajul general poate dura 50-70 min, peste o zi sau în fiecare zi în
dependență de clinica și evaluarea procesului patologic.
La masajul parțial se masează unele părți ale corpului, de exemplu mâna,
piciorul, spatele, articulația etc. Durata masajului parțial de la 3 până la 30 min.
Masajul parțial se efectuiează după metodica masajului general, dar mai minunțios,
utilizând un spectru mai larg de procedee.
Înainte de efectuarea masajului este necesar de a respecta următoarele
cerințe:
1. Poziția pacientului va asigura relaxarea completă a musculaturii și
sistemului articular – ligamentar.
2. Asigurarea poziției pacientului care să fie confortabilă pentru pacient și
să fie păstrată de dânsul fără efort exesiv pe parcursul procedurii de masaj.
3. Corpul pacientului se acoperă cu cearșaf, lăsând descoperite numai
sectoarele necesare pentru masaj.
 4. Nu se va schimba poziția pacientului fără necesitate deosebită.
Contraindicațiile pentru masajul general terapeutic deseori sunt
temporare, dar sunt mai multe decât la masajul igienic.
1. Diverse boli ale sistemului sangvin.
2. Proces acut inflamator.
3. Stări febrile acute.
4. Hemoragii și predispoziții către ele.
5. Afecțiuni purulente.
6. Boli de pele, fanere(unghii), părții piloase, negi.
7. Tromboză, varice cu dereglări trofice.
8. Inflamări ale nodozităților și vaselor limfatice.
9. Tuberculoză activă.
10. Boli venerice acute.
11. Octeomielită cronică.
12. Tumori maligne și alte tumori, în caz de miome se admite masajul
mâinilor,labelor, gambelor și zonei gulerului.
13. Extenuare fizică și psihică a pacientului.
14. Boli psihice cu exitabilitate mare.
15. Ischemie acută miocardică.
16. Arterioscleroza vaselor cerebrale cu predispoziție de hemoragie și
tromboze.
17. Stări dificile ale pacienților cu traume și boli.
18. IRA – infecție respiratorică acută. Masajul poate fi permis peste 2-5
zile după însănătoșire.
19. Vomă, greață, dureri la palparea abdomenului.
Contraindicații pentru masajul terapeutic parțial
1. În caz de leziuni nesemnificative ale pielii, emanații alergice se permite
masajul regiunii destul de îndepărtate de locul leziunilor.
 2. Nu se masează regiunea abdomenului, regiunea lombară, mușchii
coapsei la gravide, după naștere și avort în decurs de două luni, masajul altor
regiuni se permite după indicații.
3. Nu se permite masajul abdomenului la hernie, menstruații, pietre în
vezica biliară și rinichi.
4. Nu se masează regiunea lombară și a coapselor la miome și patologii
renale acutizate, dar se permite masajul altor regiuni.

3. Asocierea masajului terapeutic cu diverse procedee fizioterapeutice.

În dependență de caracterul, forma, etapa procesului patologic, dar și scopurile și
sarcinile terapeutice urmărite masajul se asociază (combină) cu procedee
fizioterapeutice în succesivitate diferită.
1. Frecvent masajul se utilizează pînă la exercițiile fizice cu scop de
pregătire către efort a aparatului locomotor, dar în unele cazuri și după exercițiile
fizice sau în timpul efectuării lor.
Aici metodica masajului e diferă. În caz de masaj până la gimnastică este
rațional de a acționa diferențiat asupra diferitor grupuri de mușchi, tonizînd unii,
relaxând alții, iar după gimnastică se aplică masaj nediferențiat, în mare măsură cu
caracter de relaxare, orientat spre refacerea și normalizarea tonusului muscular.
2. În cazurile de tratament recuperator al traumatismelor și patologiilor
aparatului locomotor: mobilitate redusă articulară, retardare a calusului osos după
fracturi, atrofii musculare, neurite, neuralgii – se recomandă de folosit
termoproceduri (solux, parafină, nămol curativ ș.a.) după care imediat se urmeze
masajul regiunii încălzite.
3. În caz de tulburări vasculare (edem tisular, limfostază ș.a.) masajul
invers, se va efectua înnaintea termoprocedurelor, pentru a evita traumatizarea
posibilă a vaselor superficiale.
4. La folosirea în același curs de tratament a masajului și electroforezei
preparatelor farmaceutice ele se vor petrece în zile diferite. În caz că se fac în
aceiași zi, sectoarele expuse electroforezei nu se recomandă să fie supuse
masajului (vor fi evitate).
5. Masajul se va efectua înaintea fonoforezei medicamentoase și
ultrasunetului. Masajul efectuat înaintea procedeelor cu ultrasunet în caz de
spondiloză, artroze, artrite, cicatricei, aderenței are o acțiune sinergetică – sporește
efectul acestuia.
6. După electrostimulare este foarte folositor masajul de refacere tonizant
sau diferențiat, care include procedee și de tonizare și de relaxare pe diferite
regiuni; iar în caz de utilizare concomitentă a gimnasticii medicale și
electrostimulăriii masajul se face între ele fososind metoda de relaxare (sedativă).
7. Masajul are o influență benefică după acțiunea câmpului
electromagnetic la patologiile denerativ-distrofice la articulațiile membrelor și
coloanei vertebrale (osteoartroză deformantă, spondiloză).
8. Eficacitatea acțiunii curenților diadinamici și sinusoidali sporește când
ei sunt precedați de masaj sedativ în forma netezirii și frământat transversal
profund. Așa combinații sunt binevenite în caz de sindrom algic.
9. Masajul și metodele electroterapiei de frecvență înaltă se fac in zile
diferite. În caz că se fac în aceiași zi se prescriu pe sectoare diferite, sau în caz de
necesitate de utilizat pe același sector, masajul se face peste 2-3 ore după
electroterapie.
10. Masajul poate fi utilizat în aceiași zi cu iradierea ultravioletă și solară
generală până la ele; după iradieri masajul este contraindicat.
11. Diferite băi, de apă dulce, și minerală pot fi indicate în aceiași zi cu
masajul. Însă masajul trebuie indicat cu 30 min. și mai mult până la băi, sau peste
1-2 ore după ele.
12. Masajului îi aparține un rol important în sistemul procedeelor de călire.
El este folosit ca masaj preventiv în formă de procedură de scurtă durată pentru
prevenirea răcirii. La efectuarea călirii contrastante toate crioprocedurile se
recomandă de terminat cu masaj sau automasaj (metoda sedativă), iar
termoprocedurile – cu utilizarea procedeelor masajului tonizant.
 13. Masajul (automasajul) frecvent se asociază cu sauna sau baia de aburi.
El se face imediat după ieșire din saună.După masaj se recomandă duș cald.
14. Masajul este binevenit în efectuarea extinderii coloanei vertebrale.

Întrebări de control.
1. Definiția masajului terapeutic, scopul clasificarea, metodele, procedeele.
2. Acțiunea masajului terapeutic asupra organismului.
3. Metodica și formele masajului terapeutic.
4. Contraindicațiile pentru masajul general și parțial terapeutic.
5. Asocierea masajului terapeutic cu procedeele fizioterapeutice.

Bibliogrfie
1. Белая Н.А. Лечебная физкультура и массаж.М.:Советский
спорт,2001,304 с.
2. Бирюков А.А. Лечебный массаж.М.:Академия, 2004.368 с.
3. Большая книга массажа.Под ред.Нестерова Д.В. – М.: АСТ, 2007. –
255 с.
4. Еремушкин М.А. Массаж от классики до экзотики. Полная
энциклопедия систем, видов, техник, методик.,М.: Эксмо, 2012.-384 с.