Ingineria Sistemelor Auto

Modelarea şi simularea unui motor termic

Obiective:

Lucrarea de faţă işi propune dezvoltarea unui model matematic pentru motorul termic şi
simularea comportamentului acestuia.

Consideraţii teoretice:

Această lucrare prezintă un model pentru un motor termic, în patru timpi, cu ardere internă, cu
aprindere prin scânteie. Mărimea globală de intrare este acceleraţia dată prin unghiul de apăsare al
pedalei iar cele de ieşire sunt reprezentare de cuplul dezvoltat de motor şi viteza arborelui cotit.
Pentru modelare sunt folosite principiile de bază ale fizicii şi date experimentale achiziţionate de
pe motoare reale cu benzină, pentru a nu creşte foarte mult complexitatea sistemului dinamic.

Modelul este structurat în următorul mod:

a. Modelarea masei de aer provenită de la valva de acceleraţie

b. Modelarea circuitului de admisie
c. Masa aerului la intrarea în cilindru
d. Compresia amestecului din cilindru
e. Generarea cuplului la arborele motor

a. Modelarea masei de aer prin corpul valvei de acceleraţie

Prima parte din modelul motorului o reprezintă calcularea masei de aer care pătrunde în
circuitul de admisie atunci când pedala de acceleraţie se deschide cu un unghi între 15 şi 45 de
grade. Variatia masei de aer de intrare este exprimată prin produsul a doua funcţii neliniare, una
dedusă empiric pe baza ariei de deschidere a valvei funcţie de unghiul de apăsare a pedalei (valva
este alcatuită dintr-o paletă rotundă care se află într-un canal cilindric) iar cealaltă funcţie este
bazată pe relaţia dintre presiunea din corpul valvei şi presiunea atmosferică. În cazul în care
presiunea din corpul valvei este foarte scazută (vacuum), masa aerului depinde numai de unghiul
de acceleraţie. Ecuaţiile care guvernează acest comportament sunt ilustrate mai jos.

m& ai = f (θ ) ⋅ g ( P m ) (1)
f (θ ) = 2.812 − 0.05231 ⋅ θ + 0.10299 ⋅ θ 2 − 0.00063 ⋅ θ 3 (2)

1/5
 Ingineria Sistemelor Auto

Pamb
g ( Pm ) = 1, Pm ≤
2
2 Pamb
g ( Pm ) = Pm Pamb − Pm2 , ≤ Pm ≤ Pamb
Pamb 2 (3)
2
g ( Pm ) = − Pm Pamb − Pamb
2
, Pamb ≤ Pm ≤ 2 Pamb
Pamb
g ( Pm ) = −1, Pm ≥ 2 Pamb

unde:
m& ai - variaţia masei de aer din conductă [g/s];
θ - unghiul pedalei de acceleraţie [grade];
Pm - presiunea din circuitul de admisie [bar];
Pamb - presiunea ambientală (atmosferică) [bar].

b. Modelarea circuitului de admisie

Modelarea motorului continuă cu determinarea masei de aer care intră în cilindru, atunci când
valva de admisie se deschide. Această masă de aer se modelează folosind legea gazelor ideale.
În Figura 1 se prezintă canalul de admisie în care este prezentă valva de acceleraţie şi valva de
admisie.

valva de
admisie

cilindru
valva de
acceleraţie

Figura 1. Secţiune prin circuitul de admisie

R ⋅T
P&m = ( m& ai − m& ao ) (4)
Vm
unde:
R - constanta specifică gazelor;

2/5
 Ingineria Sistemelor Auto

T - temperatura [K];
Vm - volum conductă [m3];
m& ao - variaţia masei de aer la ieşirea din conductă [g/s];
m& ai - variaţia masei de aer din conductă [g/s].

c. Masa aerului la intrarea în cilindru

Masa aerului care se pompează în cilindru din circuitul de admisie este descris empiric în
ecuaţia (5) şi este funcţie de presiunea din circuitul de admisie şi viteza unghiulară a motorului.

m& ao = −0.366 + 0.08979 ⋅ ω ⋅ Pm − 0.0337 ⋅ ω ⋅ Pm

2 + 0.0001⋅ ω 2 ⋅ P
m (5)

unde:
ω – viteza unghiulară a motorului [rad/s];
Pm – presiunea din circuitul de admisie [bar].

Pentru a determina masa totală de aer pompată în cilindri, în simulare se integrează debitul
masic de aer din circuitul de admisie şi se eşantionează la fiecare timp de admisie, înaintea
timpului de compresie.

d. Compresia amestecului din cilindru

In motorul cu 4 cilindri în linie, o revoluţie de 180° a arborelui cotit separă succesiv aprinderea
pe fiecare cilindru. În model, admisia, compresia, aprindrea si evacuarea apar simultan (la orice
moment de timp, un cilindru se afla într-una din faze). Pentru a simula compresia, ea este intarziată
cu 180° a unei rotaţii unghiulare faţă de aprindere.

e. Generarea cuplului la arborele motor

Elementul final al simulării descrie cuplul dezvoltat de motor. O ecuaţie empirică funcţie de
masa aerului din cilindru, raportul de aer combustibil, momentul aprinderii şi viteza unghiulară a
motorului este ilustrată în ecuaţia (6).

2
 A  A
Teng = −181.3 + 379.36 ⋅ ma + 21.91⋅   − 0.85 ⋅   + 0.26 ⋅σ − 0.0028⋅σ 2 + 0.027 ⋅ω
F   F 
(6)
− 0.000107 ⋅ω 2 + 0.00048⋅ω ⋅σ + 2.55 ⋅ ma ⋅σ − 0.05 ⋅σ 2 ⋅ ma

unde:
ma – masa aerului de combustie din cilindru [g];

3/5
 Ingineria Sistemelor Auto

 A
  - raportul aer-combustibil;
F
σ - moment scânteie (grade înainte de punctul mort superior);
Teng - cuplul produs de motor [ N ⋅ m ].

Pentru calculul vitezei unghiulare de rotaţie a arborelui cotit se foloseşte mometul de inerţie al
motorului (aproximativ 0.14 kg ⋅ m 2 ), cuplul de încărcare dat de dinamica maşinii şi cuplul
dezvoltat de motor cum se arată mai jos în ecuaţia (7).

J ⋅ω& = Teng − Tload (7)

unde:
J – momentul de inerţie al motorului [ kg ⋅ m 2 ];
rad
ω& - acceleraţia unghiulară a motorului [ 2 ].
s

Toate submodelele sunt încorporate în simulatorul model_motor.mdl. În Figura 2 se prezintă

modelul ierarhic superior, urmând ca în fiecare subbloc să se urmărească pe simulator
implementarea ecuaţiilor 1-5. Ecuaţiile empirice au fost oferite de Ford Motor Company®.

Modelul unui motor folosind subsisteme trigerate:

- triger pentru inchiderea si deschidera valvelor
- triger pentru cei 4 timpi de lucru ai motorului

unghi180 Omega

Valve

(Grade)
Unghi acceleratie masa(k) Schimb aer
Unghiul acceleratiei
Teng Cuplul motor
Viteza motorului masa(k+1) masa(k+1)
Omega Omega 30/pi
trigger Viteza motorului
trigger
Cuplul incarcare
Acceleratia si camera cilindrului Combustie din rad/s Viteza motor
Compresie in rpm (rpm)
Dinamica
Incarcare masinii
Cuplul de incarcare
Cuplul de incarcare

Cuplul de incarcare

Unghiul acceleratiei
acceleratie in grade (violet)
load torque Nm (galben)

Figura 2. Schema bloc a motorului termic

4/5
 Ingineria Sistemelor Auto

Modul de lucru în laborator:

1. Să se identifice ecuaţiilui (1) – (6) pe modelul model_motor.mdl din mediul

Matlab/Simulink.
2. Să se traseze într-un plot funcţia f (θ ) pentru unghiul de acceleraţie cu variaţia θ = 15 ÷ 45 .
3. Să se modeleze viteza unghiulară (rad/sec) conform ecuaţiei (7).
a. Cuplul de încărcare dat de maşină este cuprins între 20-30 Nm;
b. Viteza iniţială este de 2000 rpm;
c. Viteza unghiulară se va converti în rotaţii pe minut (rpm) folosind un bloc de tip
„gain”.
4. Să se traseze grafic caracteristica de cuplu funcţie de turaţia motorului şi să se precizeze
punctul maxim de cuplu.
5. Să se traseze grafic caracteristica de putere funcţie de turaţia motorului şi să se precizeze
punctul maxim de putere.
6. Se vor propune două îmbunătăţiri ale modelului prezentat în funcţie de modelul prezentat la
curs.

5/5