PROBLEME:

1. Reguli generale de tactica politieneasca

2. Proceduri politienesti :
2.1. Procedura privind interceptarea persoanelor si cea privind efectuarea
somatiei;
2.2. Procedura privind legitimarea si stabilirea identitatii persoanelor;
2.3. Procedura privind invitarea la sediul politiei;
2.4. Procedura privind controlul persoanelor;
2.5. Procedura privind controlul bagajelor;
2.6. Procedura privind controlul vehiculelor;
2.7. Procedura privind urmarirea si prinderea persoanelor;
2.8. Procedura privind conducerea persoanelor la sediul politiei;
2.9. Procedura privind imobilizarea persoanelor;
2.10.Procedura privind folosirea armamentului din dotare (uzul de arma);

2.11. Procedura privind intrarea politistilor �n locuinta persoanelor fizice, �n

institutii si operatori economici, organizatii social-politice, precum si la
bordul navelor si aeronavelor rom�nesti, �n situatiile prevazute de lege;

2.12. Procedura privind efectuarea serviciului de patrulare;

2.13. Procedura privind folosirea de catre politisti a mijloacelor de transport

si de comunicatii apartin�nd persoanelor fizice sau Juridice;

2.14. Procedura privind executarea controalelor si actiunilor.

OBIECTIVE OPERATIONALE

Dupa parcurgerea acestei teme, cursantul va fi �n masura sa:

Precizeze cu exactitate care sunt procedurile politienesti

Mentioneze modul �n care se executa legitimarea, invitarea persoanelor la sediul
politiei si controlul bagajelor.
Precizeze modul �n care se realizeaza si ce mijloace se utilizeaza pentru
imobilizarea persoanelor.
BIBLIOGRAFIE

Constitutia Rom�niei.
Legea nr. 290/2005 pentru aprobarea O.U.G. nr. 97/14.07.2005 � privind evidenta
domiciliului si actele de identitate ale cetatenilor rom�ni.
Legea nr. 360/06.06.2002 privind statutul politistului, cu modificarile ulterioare.
Legea nr. 218/09.05.2002 privind organizarea si functionarea Politiei Rom�ne.
Codul Penal si Codul de Procedura Penala.
Legea nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Rom�ne.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice, republicata;
Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 aprobat prin HG 1391/2006;
Legea nr. 677/2001 privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor
cu caracter personal si libera circulatie a acestora;
Dispozitia I.G.P.R nr.7/2008 privind conceptia de organizare si actiune a
structurilor politiei de ordine publica;
Dispozitia I.G.P.R nr. 643/2005 privind manualul de bune practici de interventie
pentru politistul de ordine publica;
Proceduri folosite in activitatea de politie I.G.P.R � D.P.O.P -2008;
Legea nr. 295/26.02.2004 privind regimul armelor si munitiilor;
H.G. nr. 991/25.08.2005 pentru aprobarea Codului de etica si deontologie a
politistului;
Manual de tactica politieneasca � coordonator prof. univ. dr. cms. sef Stancu
Serb, Editura M.A.I., 2006.

REGULI GENERALE DE TACTICA POLITIENEASCA

Politia Rom�na, parte componenta a Ministerului Administratiei si Internelor este
institutia statului de drept specializata �n exercitarea atributiilor privind
apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a proprietatii
private si publice, prevenirea infractiunilor si descoperirea autorilor.
�n conformitate cu prevederile Legii nr. 360 din 2002 cu modificarile ulterioare,
politistul este functionar public civil, cu statut special, �narmat, ce poarta de
regula, uniforma si exercita atributiile conferite prin lege, .

Principiile generale ce guverneaza conduita profesionala a politistilor, sunt

urmatoarele:

� suprematia Constitutiei si a legii;

� prioritatea interesului public fata de interesul personal;

� asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor;

� profesionalismul;

� impartialitatea si nediscriminarea;

� independenta;

� integritatea morala;

� libertatea g�ndirii si a exprimarii;

� deschiderea si transparenta;

� respectul;

� confidentialitatea.

Actiunile politistilor trebuie sa fie �n conformitate cu dreptul intern si

conventiile internationale la care Rom�nia este parte.

Pentru realizarea atributiilor profesionale, politistul actioneaza �n parteneriat

cu populatia, acorda asistenta de specialitate si presteaza servicii �n concordanta
cu atributiile legale.

Politistul este obligat sa raspunda la orice solicitare legitima a cetatenilor si

sa nu aduca prejudicii imaginii institutiei pe care o reprezinta prin comportament
si atitudini neconforme cu statutul sau profesional.

De asemenea, el trebuie sa fie loial, sa actioneze cu impartialitate, sa fie

disciplinat, demn sa apere prestigiul profesiei si sa exercite, toate prerogativele
si �ndatoririle specifice functiei pe care o detine.

Masurile politienesti vizeaza �n mod concret interventia legala a politistului �n

vederea elucidarii suspiciunilor aparute cu privire la identitatea persoanelor,
scopul prezentei la un anumit moment �ntr-un loc anume, la provenienta unor bunuri
detinute.

�n cazurile urgente, flagrante sau de pericol omul legii este obligat sa intervina
imediat put�nd recurge chiar la folosirea fortei si a mijloacelor din dotare, cu
respectarea principiilor generale enumerate anterior.
Prin cazuri urgente �ntelegem acele situatii �n care trebuie sa se intervina
imediat pentru stoparea actiunii faptuitorului unei infractiuni, am�narea sau
neinterventia put�nd pune �n pericol viata, integritatea corporala a persoanelor,
proprietatea publica sau privata.

Cazurile de pericol sunt acele situatii �n care este amenintata imediat viata sau
integritatea corporala a unei persoane sau anumite bunuri, exist�nd totodata riscul
iminent de producere a unei explozii, incendii sau alte catastrofe.

Sunt urmatoarele situatii c�nd putem considera ca o infractiune este flagranta:

a) c�nd este descoperita �n momentul sav�rsirii;

b) c�nd este descoperita imediat dupa sav�rsire;

c) c�nd faptuitorul, imediat dupa comiterea faptei este urmarit de persoana

vatamata, martorii oculari sau de strigatul public;

d) c�nd faptuitorul imediat dupa sav�rsirea infractiunii, este surprins

aproape de locul comiterii acesteia, cu arme instrumente sau orice alte obiecte de
natura a-l presupune participant la infractiune.

Politistii ce actioneaza �n uniforma vor avea o tinuta curata si �ngrijita, purt�nd

la vedere toate mijloacele din dotare prinse �n centura �nchisa peste obiectele de
�mbracaminte, �n suporturi special confectionate.

�nainte de a trece la exercitarea masurilor legale, politistul trebuie sa salute,

sa-si decline calitatea si competenta, adres�ndu-se politicos dar ferm, iar la
cerere sau c�nd nu poarta uniforma se va legitima.

Totodata va explica persoanei interceptate fapta comisa, solicit�ndu-i executarea

unor activitati �n vederea aplicarii masurilor politienesti (prezentarea unui act
de identitate, oprirea pentru control, invitarea la sediul politiei etc.).

Pe timpul executarii masurilor legale, politistul trebuie sa aiba o conduita

decenta, corecta, nonviolenta, dar autoritara.

Interventia politistului se va face av�ndu-se �n vedere urmatoarele reguli:

a) respectarea drepturilor constitutionale ale persoanelor si a legii;

b) respectarea principiului impartialitatii si al nediscriminarii;

c) justificarea legala a tuturor actiunilor;

d) respectarea �n interventie a principiilor proportionalitatii si al

graduali�tatii;

e) stabilirea modului de actiune si evaluarea necesarului de forte �nainte

de interventie;

f) pregatirea si asigurarea din timp a armamentului si a celorlalte

mijloace din dotare;

g) cercetarea din timp a �mprejurimilor locului �n care se actioneaza;

h) evaluarea gradului de periculozitate a persoanelor fata de care urmeaza a

se lua masuri;
i) supravegherea permanenta a adversarului si a persoanelor din jur;

j) portul insignei si prezentarea legitimatiei de serviciu;

k) stabilirea sarcinilor atunci c�nd actioneaza �n echipa;

l) atragerea atentiei persoanelor care se manifesta violent sau dau

dovada de nervozitate sa se supuna masurilor ce vor fi luate si prezentarea
consecintelor la care se expun �n caz de opozitie;

m) ocrotirea vietii, a sanatatii si a integritatii corporale a persoanelor a

caror paza o asigura;

n) respectarea regulilor de politete;

o) pastrarea unei tinute corespunzatoare, autocontrolul gesturilor si al

mimicii, al felului de a discuta, precum si ignorarea intentionata a unor
ob�servatii ironice, at�t timp c�t acestea nu afecteaza ordinea publica;
p) ascultarea cu atentie, rabdare si calm a relatarilor persoanelor impli�cate
si ale altora, tratarea cu mult tact a victimelor infractiunilor, a bolnavilor
psihic, a minorilor, a femeilor etc;

q) folosirea mijloacelor si a procedeelor de imobilizare si autoaparare se va

face numai �n conditiile legii si daca situatia o impune;

r) declinarea competentei �n cazul unor conflicte de interese.

2. PROCEDURI POLITIENESTI
2.1. Procedura privind interceptarea persoanelor si cea privind efectuarea
somatiei � descriere

A. Interceptarea este o masura politieneasca ce presupune solicitarea adresata unei

persoane de a �nceta o activitate �n curs de desfasurare, �n scopul clarificarii
unei situatii ivite.
Masura interceptarii se ia �n urmatoarele situatii:

a) �mpotriva persoanelor care �ncalca dispozitiile legale;

b) �mpotriva persoanelor despre care exista indicii temeinice ca pregatesc sau au

comis o fapta ilegala;

c) �mpotriva persoanelor suspecte (persoane care dupa comportament, bagaje,

�mbracaminte, locul unde se afla, creeaza suspiciuni �n r�ndul politistilor aflati
�n misiune);

d) fata de persoanele care pot da lamuriri �n legatura cu fapte sau alte aspecte
care prezinta interes pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu de catre politisti;

Se solicita persoanei �n cauza, de la o distanta convenabila, pe un ton ferm,

con�vingator, sa se opreasca (�nceteze) folosind formula �Buna ziua, sunt (gradul,
numele si prenumele) de la (unitatea de politie) � �Va rog sa va opriti ( sa
�ncetati)!�.
Daca este nevoie, politistul se legitimeaza, pastr�nd o distanta care sa �i permita
sa actioneze �n siguranta.
Se actioneaza ferm, dar cu tact, explic�nd persoanei motivul opririi, indic�nd �n
continuare activitatea care urmeaza a se desfasura (prezentarea actului de
identitate, a bagajelor pentru control, etc.).
Pe timpul discutiilor, persoana este suprave�gheata cu atentie, politistul fiind
pregatit sa actioneze pentru autoaparare sau pentru prinderea acesteia.

Daca activitatea este desfasurata �n echipa, partenerul se posteaza �n pozitie

laterala, putin �n spatele persoanei interceptate (pozitia acestuia va fi
conditionata si de existenta sau inexistenta unor obstacole naturale aflate �n
imediata apropiere a persoanei oprite: cladiri, ziduri sau garduri �nalte, etc.,
situatie �n care acesta va sta �n partea opusa unor astfel de obstacole);

Partenerul intervine cu promptitudine �n situatia �n care persoana oprita se

manifesta violent sau �ncearca sa fuga. El va fi atent si la ceea ce se �nt�mpla �n
zona adiacenta pentru a preveni si riposta contra unui eventual atac prin
surprindere.

Se evita, pe c�t posibil, interceptarea persoanei pe partea carosa�bila a arterelor

rutiere (daca aceasta nu poate fi evitata, se scoate persoana imediat �n afara
acesteia), �n locuri �ntunecoase sau accidentate, �n zonele cu trafic intens de
persoane sau �n mijlocul grupurilor (multimii), iar �n caz de absoluta necesitate
persoana este condusa imediat �ntr-un loc mai sigur, propice pentru desfasurarea
activitatilor urmatoare.

Persoana oprita este atent supravegheata, pastr�ndu-se tot timpul distanta de

siguranta (2-3 pasi), iar politistul av�nd mijloacele din dotare pregatite pentru a
fi folosite, daca situatia o impune.

B. Somatia este o masura politieneasca ce precede interventia imediata a

politistului, efectuata �n scopul:

a) zadarnicirii �nceperii comiterii unei fapte ilicite;

b) �ntreruperii unor fapte antisociale �n curs de desfasurare;

c) �ntreruperii unor acte de tulburare a ordinii publice;

d) interceptarii sau retinerii unor persoane suspecte;

e) eliminarii manifestarilor de rezistenta ale unor indivizi �n

executarea activitatilor legale ale fortelor de ordine, precum si dezarmarii unor
elemente agresive si turbulente;

f) scoaterii unor persoane dintr-un loc ascuns;

g) �mpiedicarii evadarii, a patrunderii sau a iesirii fara drept a

unor persoane, �n sau din anumite obiec�tive, perimetre delimitate vizibil.

Numarul somatiilor si continutul acestora este determinat at�t de prevederile

legale, de numarul si comportarea persoanelor, c�t si de fapta comisa, faza de
executare, timpul avut la dispozitie de catre politist, precum si de masura care
urmeaza a fi luata dupa somatie.

�n functie de folosirea diferitelor mijloace din dotare, se folosesc somatii

specifice astfel:

a) la folosirea pulverizatorului (spray-ului) cu substante iritant-lacrimogene, a

grenadelor ori a cartuselor lacrimogene si a grenadelor cu efect acustic sau
luminos: ��NCETATI! VOM(VOI) FOLOSI GAZE LACRIMOGENE!�;

b) la folosirea bastonului de cauciuc: ��NCETATI, VOM (VOI) FOLOSI FORTA!�;

c) la folosirea c�inilor de serviciu: ��NCETATI, DISPERSATI-VA, VOM FOLOSI C�INII
DE SERVICIU!�;

d) la folosirea altor mijloace din dotare: (scuturi de protectie, casti cu vizor,

bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant-lacrimo�gene,
jeturi de apa, arme cu glont de cauciuc, arme albe si alte mijloace de imobilizare
care nu pun �n pericol viata si nu produc o vatamare corporala grava, aflate �n
dotarea politistilor sau altor forte de ordine): ��NCETATI! VOM (VOI) FOLOSI
����..!�, iar �n cazul folosirii munitiei cu glont din cauciuc: �STAI!�, �STAI CA
TRAG!�.

Aceste mijloace pot fi folosite si fara somatie, �n situatia �n care lipseste

timpul necesar pentru aceasta.

Actiunile pentru restabilirea ordinii publice, �n cazurile de mica amploare, se fac

dupa atentionarea prea�labila si lasarea timpului necesar pentru �ncetarea
actiunilor si parasirea zonei.

Daca dupa avertizare se continua activitatile de tulburare a ordinii publice,

politistul care conduce actiunea va soma cu formula: �ATENTIE, VA RUGAM SA
PARASITI���.., VOM FOLOSI FORTA!�, urmata de semnale sonore si luminoase.

�n situatia �n care, dupa scurgerea timpului acordat pentru dispersare, cei

somati nu se supun, se foloseste o ultima somatie, astfel: �PARASITI����.., SE VA

FOLOSI FORTA!�.

Daca nici aceasta somatie nu produce efectul scontat, dupa timpul acordat se va
interveni cu mijloacele din dotare pentru restabilirea ordinii.

Daca �n astfel de situatii precum si �n cele prevazute de legea privind regimul

armelor de foc si al munitiilor se impune uzul de arma, �n prealabil se va folosi o
ultima somatie, astfel: �PARASITI���..SE VOR FOLOSI ARMELE DE FOC!�.

Somatia se executa cu voce tare, prin cuvinte scurte, pronuntate ener�gic, pe un

ton autoritar, de la o distanta corespunzatoare fata de cel somat, care sa
garanteze securitatea politistului.

Se respecta cele doua faze ale somatiei. Prima faza a somatiei are caracter
preventiv, prin care se solicita persoanei �n cauza sa execute o anumita actiune,
prezent�ndu-se si autoritatea �n numele careia se face somatia �POLITIA, STAI!�;
�POLITIA, �NCETATI!�. A doua faza va repeta solicitarea fata de persoana somata de
a executa o anumita actiune, prezent�nd si actiunea politistului �n cazul
nesupunerii acesteia (�STAI CA TRAG!� sau ��MPRASTIATI-VA! VOM FOLOSI BASTONUL DE
CAUCIUC!�).

Se pastreaza un interval scurt de timp �ntre fazele somatiei, pentru a putea

observa reactia celui somat si pentru a-i lasa timpul necesar sa execute
indicatiile politistului; trecerea la faza urmatoare si interventia propriu-zisa se
realizeaza numai �n caz de nesupunere.

Se supravegheaza si se observa permanent persoana somata, pentru a putea anticipa

miscarile acesteia si pentru a interveni �n caz de nevoie.

�n cazul �n care politistul presupune ca persoana somata are asupra sa arme, o

someaza dintr-un loc care sa �i asigure acestuia protectia.

C�nd se actioneaza pe timp de noapte si este necesara iluminarea persoanei suspecte

sau a �mprejurimilor, �n scopul asigurarii securitatii, sursa de lumina este tinuta
departata de corp, astfel �nc�t aceasta sa nu constituie un indiciu al pozitiei
politistului.

Daca persoana somata a �ncetat actiunea, politistul se apropie cu precautie de

aceasta si trece, dupa caz, la imobilizarea ei sau la executarea altor masuri
politienesti.

Daca la actiune participa doi sau mai multi politisti, se actioneaza din directii
diferite: cel �nsarcinat cu protectia asigura iluminarea dintr-un loc acoperit,
care sa-i asigure protectia, iar celalalt intervine �n vederea somarii si a
imobilizarii suspectului; �n nici un caz politistii nu actioneaza �n directii
opuse.

2.2. Procedura privind legitimarea si stabilirea identitatii persoanelor �

descriere

Legitimarea si stabilirea identitatii unei persoane reprezinta masuri politienesti

cu caracter preventiv, ce consta �n solicitarea si verificarea actului de
identitate al acesteia, pentru a i se cunoaste datele de stare civila, cetatenia,
domiciliul ori resedinta.

Politistul ia masura legitimarii atunci c�nd:

a) persoanele �ncalca dispozitiile legale;

b) exista indicii temeinice ca persoanele pregatesc sau au comis o fapta ilegala;

c) persoanele sunt suspecte (dupa comportament, bagaje, �mbracaminte, locul unde se

afla, creeaza suspiciuni �n r�ndul politistilor aflati �n misiune);

d) persoanele pot da lamuriri �n legatura cu fapte sau alte aspecte care prezinta
interes pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu de catre politisti;

e) persoana solicita intrarea �ntr-un perimetru legal restrictionat.

f) persoana legitimata este folosita ca martor asistent in procesul penal.

�n vederea legitimarii si stabilirii identitatii persoanelor, se foloseste unul din

urmatoarele procedee:

a) verificarea actelor de identitate ale persoanelor;

b) verificarea altui document emis de institutii sau autoritati publice (pasaport,

permis de conducere, legitimatie de serviciu ori diploma de absolvire a unei
institutii de �nvatam�nt), cu fotografie de data recenta;

c) stabilirea datelor de identitate ale persoanei cu ajutorul altor cetateni

cunoscuti si demni de �ncredere, care au fost legitimati anterior;

d) efectuarea verificarilor �n evidentele politiei.

Se intercep�teaza persoana (respect�nd regulile stabilite �n PS/POP 03);

Se solicita actul de identitate, folosind formula: �BUNA ZIUA (SEARA)! SUNT AGENTUL
DE POLITIE (numele) DE LA (unitatea de politie) , VA ROG SA � MI PREZENTATI ACTUL
DE IDENTITATE�.

C�nd legitimarea se efectueaza de catre doi politisti, seful echipei verifica actul
de identitate, iar partenerul supravegheaza comportamentul celui legitimat,
post�ndu-se la 2-3 pasi de acesta, catre �napoi si lateral. Dupa caz, politistul
care supravegheaza persoana legitimata va avea pregatite mijloacele din dotare
pentru interventie.

Actul de identitate se tine la o �naltime corespunzatoare, care sa permita at�t

supravegherea permanenta si atenta a comportarii persoanei, c�t si verificarea si
citirea continutului acestuia.

�ntrebarile cu privire la datele de identitate ale persoanei se adreseaza �ntr-o

alta ordine dec�t cea �n care sunt trecute �n act.

Se verifica daca actul prezentat:

a) este emis de autoritatea competenta;

b) corespunde ca forma si continut;

c) apartine sau nu persoanei, �n sensul ca fotografia din act corespunde cu

fizionomia posesorului si daca datele de stare civila corespund cu cele declarate
de persoana �n cauza;

d) are expirat termenul de valabilitate pentru care a fost eliberat;

e) prezinta urme de falsificare, are stersaturi, modificari, corecturi, adaugiri

ori contine mentiuni nepermise, scrise ori stampilate;

f) este pastrat �n conditii corespunzatoare, nu este deteriorat si daca persoana a

luat masuri pentru prevenirea deteriorarii ori a distrugerii acestuia;

g) contine interdictia pentru titular de a se afla �n acea localitate sau de a

parasi o anumita localitate fara aprobare.

�n cazul legitimarii unui grup de persoane, acestea sunt asezate �n linie, se

str�ng actele de la fiecare, iar partenerul supravegheaza comportamentul celor
legitimati.

Actele de identitate sunt restituite dupa identificarea tuturor persoanelor.

�n situatia �n care actul de identitate verificat este �n regula si per�soanei

legitimate nu i se poate reprosa nimic, politistul �i �nm�neaza actul, �i
multumeste si �si continua serviciul.

Se evita, pe c�t posibil, legitimarile �n locuri aglomerate, unde aceasta masura nu

poate fi efectuata �n bune conditii din cauza curiozitatii persoanelor din jur ori
a interventiei nedorite a unora dintre acestea sau �n locuri �ntunecoase. �n cazuri
deo�sebite, c�nd situatia nu sufera am�nare, legitimarea se executa si �n aceste
locuri.

Daca persoana refuza sa se legitimeze ori sa dea relatii cu privire la identitatea

sa, i se atrage atentia pe un ton ferm si autoritar ca fapta sa constituie
contraventie si se sanctioneaza conform legii.

Daca persoana refuza �n continuare sa prezinte actul de identitate, politistul

efectueaza controlul corporal, iar �n situatia �n care gaseste actul, dupa
stabilirea identitatii �i aplica sanctiunea contraventionala.

�n cazul �n care �n urma efectuarii controlului persoanei, actul de identitate nu

se gaseste asupra persoanei, politistul �ncearca sa stabileasca identitatea prin
celelalte procedee de identificare.
Daca nu se poate stabili identitatea persoanei, aceasta este condusa la sediul
politiei;

Legitimarea se executa numai �n scopul �ndeplinirii atributiilor de serviciu, iar

datele obtinute sunt confidentiale.

Daca masura legitimarii este executata asupra unui cetatean strain, fata de care
exista suspiciuni, se realizeaza un control amanuntit asupra documentelor personale
cu precadere a actelor de trecere a frontierei, pentru a verifica legalitatea
intrarii si sederii pe teritoriul Rom�niei.

Politistul trebuie sa fie in masura ca la iesirea din serviciu sa fie �n masura sa

mentioneze �n raport datele de identitate ale persoanelor legitimate si masurile
dispuse.

2.3. Procedura privind invitarea la sediul politiei � descriere

Invitarea persoanelor este o masura politieneasca cu caracter preventiv prin care

se solicita persoanelor, a caror prezenta la sediul politiei este nece�sara pentru
�ndeplinirea atributiilor de serviciu ale politistului, la o anumita data si ora.

Persoanele pot fi invitate la sediul politiei �n urmatoarele cazuri:

a) pentru lamurirea unor cauze de competenta politiei, altele dec�t cele penale;

b) pentru luarea unor masuri cu ocazia �ncalcarii dispozitiilor legale;

c) c�nd persoanele �ncalca normele de convietuire sociala sau despre care exista
date si informatii ca pregatesc comiterea de fapte antisociale;

d) �n situatia parintilor sau tutorilor minorilor predispusi a comite fapte

antisociale ca urmare a lipsei de supraveghere;

e) �n situatia persoanelor predispuse la comiterea de fapte ilicite;

Invitarea la sediul politiei a cetatenilor straini aflati pe teritoriul Rom�niei se

face �n aceleasi conditii ca si pentru cetatenii rom�ni, �nsa numai cu aprobarea
sefului unitatii de politie, iar atunci c�nd cetateanul nu cunoaste limba rom�na,
se va avea �n vedere asigurarea obligatorie a unui translator.
Se comunica persoanei, �n scris, scopul si motivul invitatiei, ora si locul unde
urmeaza sa se prezinte si ce acte sau documente trebuie sa aiba asupra sa.
Se aduce la cunostinta persoanei ca neprezentarea la sediul politiei constituie
contraventie si se sanctioneaza �n conformitate cu prevederile legii.
�n ziua si la ora comunicata �n invitatie, politistul are grija ca per�soana sa fie
primita si nu �si planifica alte activitati.
Se manifesta atentie, solicitudine si �ntelegere fata de timpul si proble�mele
persoanei invitate.
La cererea persoanei, politistul confirma, �n scris, prezentarea, precum si timpul
petrecut la sediu.
2.4. Procedura privind controlul persoanelor � descriere

Controlul persoanei este o masura politieneasca care consta �n verificarea prin

pipaire si observare a corpului, a �mbracamintei si a �ncaltamintei acesteia, fara
a scapa din vedere controlul oricarui alt articol de �mbracaminte sau accesoriu ce-
i apartine.

Controlul persoanei nu impune necesitatea autorizarii de catre magistrat, fiind un

drept al politistului consacrat �n legea de organizare si functionare a Politiei
Rom�ne.

Se executa �n teren, de catre politist, ori de c�te ori acesta apreciaza ca

situatia o impune, urmarind totodata respectarea drepturilor si a libertatilor
cetatenilor.

Politistii au dreptul sa efectueze controlul asupra urmatoarelor categorii de

persoane:

a) cele despre care exista indicii temeinice ca au comis infractiuni, ca pregatesc

sav�rsirea unor astfel de fapte sau ca ar pregati posibile actiuni teroriste;

b) care au �ncalcat dispozitiile legale, se manifesta agresiv si urmeaza sa fie

conduse la sediul politiei;

c) care �ncalca ordinea publica si sunt cunoscute cu un comportament violent sau cu

antece�dente penale pentru fapte grave;

d) care au sav�rsit contraventii, atunci c�nd, potrivit legii, se impune ridicarea

bunurilor supuse confiscarii;

e) care refuza sa prezinte pentru control actele de identitate, �n vederea

identificarii lor;

f) care sunt suspecte, datorita locului si timpului depistarii, comportamentului

ori se afla �n atentia politiei;

g) care se afla �n stare de inconstienta si este necesara identificarea acestora;

h) care participa la manifestari publice sau �n alte locuri �n care este interzis
accesul cu arme, produse ori substante periculoase.

Controlul persoanei se efectueaza �n scopul:

a) descoperirii de obiecte si materiale care ar putea fi folosite la comiterea

infractiunilor sau a contraventiilor ori care provin din sav�rsirea unor astfel de
fapte;

b) gasirii de arme si alte obiecte ori substante care sunt detinute ilegal si sunt
supuse confiscarii;

c) descoperirii de obiecte cu ajutorul carora ar putea fi atacat politistul (cutit,

pumnal, box sau alte obiecte confectionate special pentru taiere, �mpungere sau
lovire) sau alte persoane;

d) gasirii actelor de identitate sau a altor documente pe care persoanele refuza

sa le prezinte la cererea �ndreptatita a politistului.

Se intercepteaza si se legitimeaza persoana sau persoanele conform procedurilor

specifice acestor masuri politienesti.

Controlul se efectueaza numai asupra persoanelor de acelasi sex cu politistul.

Persoanele de sex feminin pot fi controlate de catre politisti-barbati, cer�ndu-le

sa prezinte continutul posetei (gentii), sa se descheie la sacou, pardesiu, palton
etc., sa scoata din buzunare obiectele pe care le detin asupra lor, fara ca
politistul sa puna m�na pe persoana �n cauza.

Daca este necesara palparea �mbracamintei si a corpului persoanei, se apeleaza la

sprijinul unei femei, care va fi instruita �n mod corespunzator.

Controlul se realizeaza, de regula, �n locul �n care persoana a fost depistata.

Daca este necesar, persoana este conduca �ntr-un loc ferit de accesul publicului
(�ntr-un spatiu �nchis � ziua sau �ntr-un loc bine iluminat � noaptea).

C�nd controlul nu se efectueaza la locul depistarii persoanei, pe timpul conducerii

la locul efectuarii activitatii, aceasta este supravegheata cu multa atentie,
pentru a nu avea posibilitatea sa atace, sa fuga sau sa abandoneze diferite
obiecte.

Se evita, pe c�t posibil, efectuarea controlului �n locuri publice, aglo�merate, �n

mijloace de transport �n comun, �n �ncaperi �n care are acces publicul, unde
atitudinea cetatenilor fata de masura luata, �n cele mai multe cazuri, nu este
favorabila, ba uneori chiar ostila.

Se comunica persoanei respective motivul luarii acestei masuri, atention�nd-o

asupra obligatiei de a se supune.

Persoana �n cauza este supravegheata �n permanenta, chiar daca �n aparenta este

calma si supusa.

C�nd controlul se efectueaza de catre doi politisti, seful echipei efectueaza

controlul propriu-zis, iar partenerul asigura protectia primului, prin
supra�vegherea persoanei si a �mprejurimilor.

Politistul care executa supravegherea persoanei si a �mprejurimilor nu se interpune

�ntre persoana controlata si politistul care ia masura.

Se solicita persoanei controlate sa se aseze �ntr-o pozitie c�t mai in�co�moda (�n
pozitia �nclinat-sprijinit, rezemat cu m�inile de un perete, pom, st�lp, gard ori
vehicul si cu picioarele c�t mai departate), pentru a nu-i da posi�bili�tatea sa
atace sau sa fuga si sa poata fi usor dezechilibrata si imobilizata.

�n functie de conditiile concrete exis�tente la locul unde se efectueaza controlul

persoanelor, acesta se poate face si cu persoana asezata �n genunchi, cu m�inile �n
sus, pe cap sau la ceafa, �n pozitia culcat la sol, cu fata �n jos si cu m�inile la
ceafa sau la spate.

Politistul trebuie sa �si aleaga o pozitie care sa �i permita o c�t mai buna
observare, stabilitate si mobilitate �n folosirea mijloacelor din dotare, daca este
cazul.

Controlul se efec�tue�aza, de regula, din spatele persoanei, cu m�na corespondenta

partii con�trolate, iar cu cealalta m�na se tine persoana din spate, de gulerul
camasii sau de cureaua de la pantaloni.

�n situatia executarii unor masuri de ordine, �n cazul unor adunari publice sau
manifestatii sportive, controlul se poate realiza, prin vizualizare si even�tual
palpare, si din fata persoanei.

La efectuarea controlului, se respecta urmatoarea ordine:

a) capul (se scoate palaria, caciula, sapca etc.), se cauta �n par (daca este
cazul);

b) bratul drept, de la umar la �ncheietura m�inii;

c) partea de la g�t p�na la mijloc (fata si spate);

d) partea dreapta a corpului de la subtioara �n jos;

e) zona bazinului (fata, spate);

f) piciorul drept, de la sold la calc�i;

g) manseta si �ncaltamintea (daca este cazul).

Apoi se palpeaza, �n aceeasi ordine, partea st�nga a corpului si a �mbracamintei.

Daca este cazul, pentru a se usura activitatea de control se cere persoanei sa

dezbrace paltonul, haina sau sa se descalte.

C�nd se controleaza partea inferioara a corpului persoanei, politistul nu se

apleaca prea mult �n fata, pentru a nu fi lovit cu genunchiul de persoana
controlata.

Politistul arata partenerului, martorilor si altor persoane interesate (persoanei

vatamate), obiectele gasite asupra persoanei.

�n cazul descoperirii unor arme detinute ilegal, persoana este �ncatusata imediat,
se verifica daca arma descoperita are munitie �n �ncarcator, daca este �ncarcata
sau este armata, se asigura si se preda celuilalt politist din echipa, pentru a fi
pas�trata �n conditii de siguranta deplina, si se continua controlul, �n scopul
descoperirii altor eventuale obiecte.

�n cazul controlului unui grup de persoane, acestea sunt asezate �n linie, �ntr-o
pozitie c�t mai incomoda, cu distanta de circa 2-3 pasi una fata de cealalta,
celalalt politist din echipa supravegheaza una dintre extremitatile grupului si se
�ncepe controlul din cealalta parte.

Pe masura ce o persoana din grup este controlata, aceasta se trimite �n cealalta

extremitate, proced�ndu-se astfel p�na la terminarea operatiunii.

Obiectele descoperite asupra persoanei controlate se retin, �ntruc�t ar putea fi

folosite pentru atac si se chestioneaza posesorul despre acestea.

Dupa efectuarea controlului, se �ncheie un proces-verbal, �n prezenta unui martor

asistent, daca exista, �n caz contrar se va motiva absenta acestuia.

2.5. Procedura privind controlul bagajelor � descriere

Controlul bagajelor este o masura politieneasca cu caracter preventiv ce consta �n

verificarea amanuntita a interiorului si a continutului bagajelor unei persoane.

Controlul bagajelor are ca scop descoperirea obiectelor cu ajutorul carora ar putea

fi atacat politistul, a bunurilor provenite din sav�rsirea unor infractiuni sau
contraventii, precum si a bunurilor a caror detinere si circulatie este interzisa.

Politistul are dreptul sa efectueze controlul bagajelor asupra urmatoarelor

categorii de persoane:

a) cele surprinse �n flagrant la sav�rsirea unor infractiuni si care au asupra lor

bunurile dob�ndite �n urma sav�rsirii faptei;

b) care sunt suspecte, din cauza �mprejurarilor si a locurilor unde au fost gasite,
precum si a volumului obiectelor transportate;
c) care transporta bunuri a caror detinere si circulatie sunt inter�zise de lege
(ca de exemplu: substante toxice, stupefiante, precum si alte bunuri materiale al
caror regim este supus autorizarii);

d) care participa la manifestari publice sau �n alte locuri �n care este interzis
accesul cu arme, produse ori substante periculoase;

e) care urmeaza sa intre �ntr-un obiectiv sau perimetru caruia i se asigura paza
sau protectia;

f) care se afla la locul efectuarii unui control antiterorist.

Se intercepteaza, se legitimeaza si se comunica persoanei masura ce urmeaza a fi

luata, solicit�ndu-i sa �nsoteasca politistul la sediu sau �ntr-un loc unde poate
fi efectuat controlul bagajelor.

Controlul bagajelor se executa �mpreuna cu partenerul, �n prezenta a cel putin un

martor asistent, care va fi identificat si pus �n tema cu activitatea ce urmeaza a
se efectua.

Controlul bagajelor se executa, de regula, �n �ncaperi, spatii ferite de

imix�tiunea altor persoane sau la sediu, caz �n care, pe timpul deplasarii,
persoana respectiva este supravegheata cu multa atentie, pentru a nu arunca
obiectele sau bunurile ce fac obiectul controlului.

Partenerul are sarcina de a asigura protectia, fiind pozitionat �n apro�pierea

persoanei controlate, astfel �nc�t sa blocheze iesirea din �nca�pere, iar persoana
�n cauza sa fie tinuta departe de obiectele cu care ar putea ataca, precum si de
geamurile ce ar putea fi escaladate.

�n prezenta martorului asistent, �nainte de �nceperea controlului baga�jului, se

solicita persoanei �n cauza sa declare �n scris ce obiecte se afla �n interiorul
acestuia, indic�nd unele elemente caracteristice ale acestora, cum ar fi: marca,
culoare, marime, uzura etc..

Persoana este supravegheata atent, �n timpul deschiderii bagajului de catre

aceasta.

Dupa deschiderea bagajului se examineaza fiecare obiect, confrunt�ndu-se cele

declarate de persoana, cu bunurile gasite la control.

Dupa examinarea obiectelor, se verifica atent ambalajul, pentru a avea convingerea

ca nu contine si alte obiecte si pentru a descoperi even�tualele ascunzatori.

Dupa controlul bagajelor, se �ncheie un proces-verbal �n care vor fi descrise

activitatile desfasurate, obiectele examinate si eventua�lele obiectii ale
participantilor, la care se anexeaza, daca este cazul, declaratia celui controlat.

Procesul-verbal se �ntocmeste �n doua exemplare si va fi semnat de politisti,

martori si persoana controlata, un exemplar fiind �nm�nat acesteia.

Daca asupra persoanei controlate se gasesc bunuri care provin din sav�r�sirea unor
infractiuni sau a unor contraventii ori a caror detinere este interzisa, se face
mentiune �n procesul-verbal despre ridicarea acestor obiecte �n vederea cercetarii
sau a confiscarii, precum si cu privire la locul de pastrare, �n caz contrar se
mentioneaza ca toate obiectele au fost restituite detinatorului.

Pentru efectuarea controlului bagajelor nu este necesara autorizarea magistratului,

politistul, �n exercitarea atributiilor de serviciu, put�nd recurge la aceasta
masura doar �n cazurile si �n situatiile strict prevazute de lege si de
dispozitiile interne, cu respectarea legalitatii, a drepturilor persoanelor,
pre��cum si a regulilor de fond si forma a documentelor ce se �ncheie.

2.6. Procedura privind controlul vehiculelor � descriere

Controlul vehiculelor este activitatea care are drept scop verificarea minutioasa a
acestora (inclusiv a portbagajului), a documentelor conducatorului auto si, dupa
caz, a calatorilor si pasagerilor, a bagajelor pe care le au asupra lor, precum si
a legalitatii transporturilor de bunuri sau persoane.

Politistii pot sa efectueze control asupra oricarui vehicul aflat �n zona de

competenta si pe timpul �ndeplinirii misiunilor specifice pentru a preveni
sav�rsirea unor infractiuni sau pentru probarea acestora (cu exceptia celor ale
Corpului Diplomatic).

Oprirea si controlul unui vehicul se executa c�nd:

a) exista date si informatii ca s-au comis infractiuni si contraventii;

b) exista suspiciuni ca vehiculele vizate transporta bunuri, valori provenite din

sav�rsirea unor fapte ilicite ori persoane urmarite;

c) se executa actiuni punctuale;

d) se aplica masuri speciale (carantina, filtre, protectia unor zone calamitate,

izolarea unor zone unde s-au produs catastrofe);

Cu ocazia controlului se urmareste descoperirea:

a) persoanelor ascunse �n vehicul �n scopul de a se sustrage urmaririi ori de a

intra ori iesi �n/din locuri interzise;

b) persoanelor rapite sau sechestrate, evadatilor, dezertorilor;

c) bunurilor care provin din infractiuni ori contraventii sau care pot servi la
sav�rsirea acestora;

Oprirea vehiculelor �n trafic se executa prin folosirea mijloacelor de semnalizare

acustica, luminoase sau prin semnalele politistului prevazute la art. 88 din
Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice,
republicat.

Se alege un loc adecvat care sa permita pozitionarea vehiculelor �n afara partii

carosabile, �n parcari ori alte spatii, astfel �nc�t sa nu fie afectata fluenta
traficului rutier.

Pe timpul noptii aceste locuri trebuie sa fie, de regula, iluminate, evit�ndu-se pe

c�t posibil, oprirea �n locuri unde aceasta manevra este interzisa prin lege.

Semnalul de oprire se efectueaza cu bratul pe timp de zi, iar pe timp de noapte, cu

bastonul iluminat sau reflectorizant, iar �n lipsa acestuia prin balansarea �n plan
vertical a unui dispozitiv cu lumina de culoare rosie.

�n ambele situatii se poate folosi si fluierul din dotare.

Politistul se posteaza pe banda de circulatie a vehiculului ce urmeaza a fi oprit,

fara a depasi �nsa axul longitudinal al drumului, iar noaptea c�t mai aproape de
acostamentul acestuia, �n momentul executarii semnalului de oprire. Aceste pozitii
asigura protectia politistului si permit conducatorului auto sa observe din timp
semnalul si sa opreasca �n conditii de siguranta.

Atunci c�nd vehiculul ce urmeaza a fi oprit circula �n aceeasi directie, se pun �n

functiune semnalele luminoase de culoare rosu si albastru si pe cele sonore, dupa
care, de regula, se va circula �n spatele vehiculului vizat p�na c�nd conducatorul
acestuia se conformeaza semnalelor si opreste.

Oprirea se poate face si prin punerea �n functiune a dispozitivului cu mesaje

variabile, care va fi setat pe pozitia ��Stop, Politia�� sau cu bratul.

�n cazul �n care conducatorul auto vizat nu da curs semnalelor efectuate, se

utilizeaza dispozitivul de amplificare a vocii, som�ndu-l sa opreasca si se
executa, dupa caz si semnalul regulamentar cu bratul, pe timp de zi, ori cu
bastonul reflectorizant, pe timp de noapte.

Atunci c�nd vehiculul ce urmeaza a fi oprit circula din sens opus, se executa
semnalul de oprire din vehicul, pe fereastra din st�nga, prin balansarea �n plan
vertical a bratului ori a bastonului reflectorizant.

�n cazul �n care conducatorul vehiculului nu opreste, se procedeaza la �nceperea

urmaririi acestuia, concomitent cu anuntarea dispeceratului despre situatia creata,
a datelor de identificare ale vehiculului si a motivelor care au determinat luarea
masurii, solicit�nd ajutorul efectivelor aflate �n zona.

�n situatia �n care exista date si informatii ca s-au comis infractiuni, iar

vehiculele vizate transporta bunuri, valori provenite din sav�rsirea unor astfel de
fapte ori persoane urmarite, la controlul vehiculului trebuie respectate
urmatoarele reguli:

a) dupa verificarea documentelor, se solicita conducatorului auto si pasagerilor sa

iasa din vehicul, pe r�nd si se supravegheaza cu atentie;

b) se identifica un martor asistent, daca este posibil;

c) se controleaza interiorul vehiculului si, dupa aceea, al portbagajului;

d) �n situatia �n care se gasesc bunuri, valori provenite din sav�rsirea unor fapte
ilicite, se procedeaza la inventarierea si ridicarea acestora �n vederea
cercetarilor, �n conformitate cu prevederile legale; aceasta activitate se poate
realiza la fata locului sau la sediul politiei;

e) �n cazul �n care este depistata o persoana urmarita, aceasta va fi condusa la

sediul politiei;

f) daca persoana refuza controlul �n portbagaj si habitaclu, se solicita �ntariri,

daca este cazul si se procedeaza la efectuarea controlului fara acordul acesteia;
daca se opune, se iau masuri de imobilizare;

g) �n situatia �n care conducatorul vehiculului trebuie condus la sediul politiei,

vehiculul acestuia va ram�ne stationat �n locul depistarii, sistemele de �nchidere
fiind asigurate; daca este posibil, vehiculul va ram�ne �n custodia unei persoane,
consemn�nd datele de identificare ale acesteia; �n cazul �n care se impune aducerea
vehiculului la sediul politiei, acesta nu va fi condus de catre conducatorul �n
cauza.

Controlul se executa, de regula, de minimum doi politisti, dintre care cel putin
unul va avea rol de protectie prin adoptarea unei pozitii favorabile pentru a
supraveghea at�t partenerul sau, c�t si pe ocupantii vehiculului, fiind pregatit sa
intervina imediat.

Vehiculele controlate si persoanele legitimate cu aceasta ocazie vor fi �nscrise �n

raportul �ntocmit de politist la iesirea din serviciu, mention�ndu-se numarul de

�nmatriculare, numele si prenumele proprietarului si conducatorului vehiculului,

ora, locul, motivul opririi si masurile luate.

Controlul vehiculelor se executa �n prezenta a cel putin un martor asistent caruia

i se va aduce la cunostinta despre activitatea ce urmeaza a se efectua.

Dupa controlul vehiculului se va �ntocmi un proces verbal �n care se va descrie

activitatea desfasurata, obiectiile participantilor precum si eventualele
declaratii ale detinatorului.

Procesul verbal se va �ntocmi �n doua exemplare din care unul se va lasa

detinatorului vehiculului.

�n cazul �n care se vor gasi �n vehicul bunuri interzise la detinere se va mentiona

despre acest lucru �n procesul verbal, cu descrierea amanuntita a bunurilor.

Controlul vehiculului nu are caracterul unei perchezitii �n sensul art. 100 din
Codul de procedura penala ci este o activitate politieneasca desfasurata �n
momentul �n care exista indicii temeinice cu privire la sav�rsirea unor
infractiuni, fapte de natura contraventionala, existenta unor bunuri interzise la
detinere sau provenite din infractiuni.

2.7. Procedura privind urmarirea si prinderea persoanelor � descriere

A. URMARIREA PE JOS
Urmarirea este o masura politieneasca cu caracter coercitiv ce se reali�zeaza �n
scopul prinderii persoanelor suspecte sau a celor care, �n urma sav�rsirii unei
fapte ilicite, �ncearca sa fuga si nu se supun somatiei politistului de a se opri.

Politistul se deplaseaza, de regula, �n fuga, som�nd persoana suspecta cu formula

�POLITIA! STAI!�, somatie ce poate fi repetata �n timpul urmaririi.

Somatia are si scopul avertizarii eventualelor persoane din zona de actiune �n

scopul crearii spatiului necesar pentru deplasare.

Se informeaza ofiterul de serviciu (dispeceratul) pentru anuntarea celorlalte

patrule din teren si suplimentarea cu alte forte �n vederea prinderii si
identificarii persoanei �n timp util.

Actiunea se executa, de regula, de catre doi politisti care vor evita sa se

disperseze (�n cazul �n care sunt mai multi suspecti se va pastra un raport de
forte favorabil).

Politistii sunt atenti la configuratia si detaliile terenului, elemente ce pot

influenta actiunea de urmarire, �n sensul ca aceasta poate fi favorizata sau
�ngreunata.

Fata de persoana urmarita se pastreaza o anu�mita distanta, pentru a observa

eventualele obstacole ce pot exista �n teren.

Politistii escaladeaza obstacolele, de regula, prin aceleasi puncte folosite de

suspect, cu precautie, pentru a preveni un eventual atac din partea acestuia.
Colturile cladirilor se ocolesc la o distanta de cel putin un metru.

Se evita urmarirea persoanelor merg�nd pe l�nga ziduri prevazute cu intr�nduri sau

pe partea carosabila a strazii.

Daca persoana intra �ntr-o zona �ntunecata (alee �ngusta, culoar, pod, pivnita),
politistii se opresc pentru c�teva momente ascult�nd cu atentie eventua�lele
zgomote si apoi reia urmarirea, cu respectarea regulilor de securitate personala.

Daca la urmarirea persoanelor participa mai multi politisti, pot fi folosite trasee
diferite de deplasare, iar, daca itinerarul este cunoscut, par�te�nerul poate
folosi o scurtatura pentru a ajunge �n fata suspectului.

Pe timpul urmaririi, politistii nu alearga cu arma �n m�na.

Nu se foloseste armamentul din dotare �mpotriva persoanei care fuge, cu exceptia

cazului �n care aceasta a comis o infractiune grava si a fost surprinsa �n
flagrant.

B. URMARIREA CU AUTOVEHICULUL

Atunci c�nd persoana se afla �ntr-un vehicul si se impune urmarirea acesteia,

politistii se pot folosi at�t de autovehiculele din dotarea politiei, c�t si de
cele apartin�nd persoanelor fizice sau juridice, cu exceptia cazurilor prevazute de
lege.

Deplasarea �n vederea prinderii suspectului se efectueaza c�t mai aproape de axul

drumului, folosind mijloacele de avertizare sonora si luminoasa.

Se realizeaza urmarirea unui vehicul ce nu a oprit la semnalul efectuat

regulamentar numai dupa anuntarea dispeceratului unitatii despre �nceperea
actiunii, comunic�nd date referitoare la semnalmentele masinii urmarite si ale
ocupantilor acesteia, precum si cu privire la orice alt eveniment.

Se pastreaza o distanta de siguranta �n spatele vehiculului urmarit, pentru ca

politistii sa nu fie surprinsi de o manevra neasteptata si se folosesc �n
continuare semnalele acustice si luminoase.

Vehiculul nu se urmareste pe o distanta prea lunga, se �ncearca blocarea acestuia

cu autovehiculul cu care se realizeaza urmarirea sau cu sprijinul altor forte ce se
vor posta �n anumite puncte de pe traseu.

Vehiculul urmarit se opreste prin depasirea acestuia si blo�carea transversala a

drumului, manevra care nu se realizeaza imediat dupa depasire, ci la o scurta
distanta.

Dupa blocarea drumului, politistii parasesc rapid vehiculul si se deplaseaza pe

marginea carosabilului, pregatiti sa actioneze pentru oprirea si imobilizarea
suspectului, lu�nd masuri de protectie personala.

Nu se foloseste armamentul din dotare asupra vehiculului urmarit pe strazile

localitatilor, �n zonele aglomerate ori pe drumuri cu trafic intens, cu exceptia
cazului �n care persoana urmarita este surprinsa �n flagrant �n momentul sav�rsirii
unei infractiuni grave sau c�nd, prin modul de conducere, pune �n pericol viata
altor persoane.

Dupa prinderea persoanei, se procedeaza la imobilizare si �ncatusare, se efectueaza

controlul persoanei, al bagajelor si al vehiculului si apoi se conduce la sediul
politiei.
2.8. Procedura privind conducerea persoanelor la sediul politiei � descriere

A. REGULI GENERALE

Conducerea persoanelor la sediul politiei este o masura politieneasca cu caracter

coercitiv, ce consta �n �nsotirea acestora de la locul interceptarii p�na la sediul
politiei, �n vederea luarii masurilor legale.

Politistii au dreptul sa conduca la sediul politiei, �n vederea luarii masurilor

legale, persoanele:

a) care prin actiunile lor pericliteaza viata persoanelor, ordinea publica sau alte
valori sociale;

b) suspecte de sav�rsirea unor fapte ilegale;

c) date �n urmarire;

d) a caror identitate nu a putut fi stabilita �n conditiile legii.

�n cazul nerespectarii dispozitiilor date de politist, acesta este �ndreptatit sa

foloseasca forta �mpotriva persoanelor care se opun masurii.

Verificarea situatiei acestor categorii de persoane si luarea masurilor legale,

dupa caz, se realizeaza �n cel mult 24 de ore.

�n situatia conducerii la sediul politiei �n scopul identificarii unei persoane

suspecte sau pe cele care tulbura ordinea publica sau pericliteaza viata
persoanelor, politistul va �ntocmi un proces � verbal �n care va consemna cele
constatate.

�n functie de �mprejurari, conditii si dotare, conducerea persoanelor la sediul

politiei se poate efectua pe jos sau cu mijloace de transport auto.

B. CONDUCEREA PE JOS

Conducerea pe jos se executa, �n general, c�nd distanta p�na la sediul politiei

este mai mica.

Cu ocazia realizarii acestei masuri politienesti, se executa interceptarea si

legitimarea persoanei, care urmeaza sa fie condusa la sediul politiei.

�naintea �nceperii deplasarii spre sediul politiei, se efectueaza obliga�toriu

controlul asupra persoanei care urmeaza sa fie condusa si, dupa caz, controlul
bagajelor.

Atrageti atentia persoanei asupra modului de comportare pe timpul deplasarii,

pun�ndu-i �n vedere ca, �n cazul unei atitudini recal�citrante, se va folosi
�mpotriva sa forta.

C�nd se actioneaza �n echipa, persoana condusa este �ncadrata, pentru a putea

preveni un eventual atac sau fuga acesteia.

Daca politistul actioneaza singur, solicita sprijinul ceta�tenilor pe care �i

informeaza despre ceea ce au de facut.

Daca acest lucru nu este posibil, politistul actioneaza singur, cu maximum de

prudenta, deplas�ndu-se putin �n spatele persoanei, st�nga sau dreapta (�n raport
si de exis�tenta, pe traseu, a unor obs�tacole naturale), put�nd tine chiar
persoa�na de m�neca hainei sau de curea.

C�nd urmeaza a fi conduse mai multe persoane, acestea vor fi gru�pate �n raport de
numarul, �nalti�mea si gradul lor de periculozitate (cei mai �nalti �n fata, cei
mai periculosi �n mijloc), pun�ndu-le �n vedere sa nu vor�beas�ca pe timpul
deplasarii.

Persoana este supravegheata permanent si cu atentie, at�t pe timpul deplasarii, c�t

si pe timpul opririlor, pentru a observa atitudinea si com�portamentul acesteia.

De asemenea, vor fi supravegheate si �mprejurimile, chiar daca totul pare normal.

�n cazul �n care echipa de politisti este dotata cu c�ine de serviciu, acesta va

merge �ntotdeauna cu conductorul sau, �n urma persoanei conduse.

Pe timpul conducerii se evita locurile �ntunecoase, aglomerate, cu vegetatie �nalta

sau cele unde persoana este cunoscuta.

Se respecta regulile de circulatie pentru pietoni, deplasarea fac�n�du-se pe

trotuare pe partea exterioara a acestora sau pe partea st�nga a drumurilor fara
trotuare.

C. CONDUCEREA PERSOANELOR CU MIJLOACE AUTO

Conducerea persoanelor cu mijloace auto este indicata �n toate situatiile, atunci

c�nd distanta p�na la sediul politiei este mare, c�nd urmeaza a fi conduse mai
multe persoane ori acestea sunt agresive, periculoase.

Pentru conducere pot fi folosite mijloacele de transport ale politiei, precum si

cele ale unor persoane fizice sau juridice, daca acestea accepta (de regula,
vehicule care circula �n directia respectiva).

Este interzisa conducerea la sediul politiei folosind mijloacele de transport �n

comun, biciclete, motoscutere sau motociclete, barci, precum si vehiculul
proprietatea persoanei, ce urmeaza a fi condusa.

�n situatia �n care persoana condusa este conducator auto, masura politieneasca se

va realiza fie pe jos, fie cu autovehiculul politiei.

Cu ocazia realizarii acestei masuri, se executa interceptarea si legitimarea

persoanei care urmeaza sa fie condusa la sediul politiei.

�naintea �nceperii deplasarii spre sediul politiei se efectueaza, obliga�toriu,

controlul asupra persoanei care urmeaza sa fie condusa si, dupa caz, controlul
bagajelor.

Se atrage atentia persoanei asupra modului de comportare pe timpul deplasarii,

pun�ndu-i-se �n vedere ca, �n cazul unei atitudini recal�citrante, se va folosi
�mpotriva sa forta.

�nainte de �mbarcare, se verifica interiorul vehiculului, pentru a nu exista

bunuri, obiecte sau substante ce ar putea fi folosite de catre persoanele conduse
pentru atac sau pentru sinucidere.

La introducerea �n vehicul, politistul ia masuri de protejare a persoanei pentru a

nu se lovi �n mod intentionat de portiera sau alte parti metalice.

Pe timpul deplasarii, se mentine legatura radio cu sediul politiei.

Conducerea mai multor persoane la sediul politiei se face, de regula, cu
autovehicule din dotarea politiei, special amenajate, acestea fiind �mbarcate �n
compartimentul destinat acestui scop.

Cu vehiculul tip autoturism se conduc cel mult doua persoane, caz �n care acestea
vor fi �mbarcate numai pe bancheta din spate, iar unul din membrii patrulei se va
aseza tot pe aceasta bancheta, �n spatele conducatorului auto pentru a supraveghea
permanent persoanele conduse.

Daca este posibil, portierele din spate vor fi blocate.

�n situatia �n care este condusa o singura persoana, aceasta va fi �mbarcata pe

bancheta din spate, �nsotita si supravegheata de unul din politisti, care se va
aseza �n spatele conducatorului auto.

La sediul politiei, dupa debarcarea persoanei (persoane�lor) din autovehicul se

verifica interiorul acestuia, pentru a nu ram�ne lucruri abandonate de cel condus
si care pot constitui mijloace de proba.

Se va evita folosirea mijloacelor de transport �n comun ori a celor �n care se

gasesc bunuri materiale ce pot fi folosite pentru atac asupra politistului, pentru
fuga sau sinucidere, cu exceptia situatiei �n care fapta a fost sav�rsita �n
mijlocul de transport �n comun, iar politistul, dupa informarea calatorilor,
deviaza autovehiculul de la traseu.

Conducerea fortata la sediul politiei a persoanelor violente se face dupa

�ncatusarea acestora.

Persoanele conduse la sediu vor fi �nregistrate �ntr-un registru special

constituit, care cuprinde:

a) numar curent;

b) data conducerii, gradul si numele politistului;

c) numele, prenumele si datele persoanei conduse;

d) fapta comisa;

e) masura luata;

f) numar de �nregistrare si locul unde se afla materialul �ntocmit cu aceasta

ocazie.

2.9. Procedura privind imobilizarea persoanelor � descriere

A. REGULI GENERALE

Imobilizarea este o masura politieneasca cu caracter coercitiv, �ntreprinsa �n

scopul de a pune o persoana �n imposibilitatea de a fugi sau de a se manifesta
agresiv fata de politist sau fata de alte persoane, de a �ncepe sau de a continua o
actiune violenta.

�n timpul activitatilor curente, politistii pot realiza imobilizarea prin folosirea

urmatoarelor mijloace si procedee:

a) procedee de autoaparare;
b) mijloace din dotare (catuse, baston de cauciuc, dispozitive cu substante
iritant-lacrimogene, c�inele de serviciu sau armamentul din dotare);

c) cu ajutorul altor persoane.

Mijloacele si procedeele folosite pentru imobilizare sunt alese �n functie de:

a) numarul persoanelor implicate si care urmeaza a fi imobilizate;

b) starea de agresivitate si forta fizica a acestora;

c) modul de manifestare a agresivitatii;

d) obiectele pe care le au asupra lor si care ar putea fi folosite pentru atac

asupra politistului sau a altor persoane;

e) locul �n care se manifesta starea de agresivitate;

�nainte de luarea acestei masuri, persoana �n cauza este somata ferm, sa �nceteze
actiunea agresiva si sa se supuna solicitarii politistului, recurg�ndu-se la
imo�bilizare numai daca aceasta nu s-a conformat.

Mijloacele de imobilizare se folosesc �mpotriva persoanelor care:

a) �ntreprind actiuni care pun �n pericol integritatea corporala, sanatatea sau

bunurile altor persoane;

b) blocheaza, �n afara conditiilor legii, caile publice de circulatie, �ncearca sa

patrunda, patrund fara drept sau refuza sa paraseasca sediile autoritatilor
publice, ale partidelor politice, ale institutiilor si ale organizatiilor de
interes pu�blic ori privat, pericliteaza �n orice mod integritatea sau securitatea
aces�tora ori a personalului sau tulbura desfasurarea normala a activitatii;

c) ultragiaza persoanele cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice;

d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, �ndeplinirii solicitarilor legale

ale politistului, numai daca exista o temere legitima ca prin actiunile lor pot
pune �n pericol integritatea corporala sau viata politistului.

Folosirea mijloacelor de imobilizare �mpotriva participantilor la actiunile

agresive se face �n mod gradual, dupa avertizarea prealabila asupra utilizarii unor
asemenea mijloace si acordarea timpului necesar pentru �ncetarea actiunilor si
conformarea la solicitarile legale ale politist, exceptie fac�nd cazurile extreme.

�n toate situatiile, folosirea acestor mijloace pe c�t posibil nu trebuie sa

depaseasca nevoile reale pentru �mpiedicarea sau neutralizarea actiunilor
agresive.

Cu ocazia folosirii oricarui mijloc sau procedeu de imobilizare, se �ntocmeste

Raportul privind folosirea fortei si a mijloacelor din dotare, conform anexei nr.
3.

Dupa imobilizare, se efectueaza, obligatoriu, controlul persoanei iar daca a

rezultat ranirea grava a vreunei persoane se va solicita interventia personalului
specializat.

B. FOLOSIREA FORTEI FIZICE

Forta fizica si procedeele de lupta corp la corp pentru autoaparare si imobilizare
se folosesc de catre politist, daca este necesar si posibil, pentru �nfr�ngerea
atacurilor violente de mica anvergura, �ndreptate �mpotriva sa ori a altora, precum
si pentru imobilizarea persoanelor suspecte care se opun executarii unor masuri
politienesti (legitimare, controlul persoanelor, conducerea la sediul politiei) sau
desfasoara actiuni agresive, prin care tulbura ordinea si linistea publica.
Pentru �nfr�ngerea actiunilor agresive si imobilizarea persoanelor turbu�lente se
folosesc procedeele specifice luptei corp la corp; se pot aplica si lovituri cu
pumnul, m�inile si picioarele, genunchii, coatele si alte parti ale corpului.

Se evita aplicarea loviturilor �n zone vitale si cu o intensitate exa�ge�rata, de

natura a provoca vatamarea grava a integritatii corporale ori moar�tea persoanelor.

Forta fizica si procedeele de lupta corp la corp se folosesc numai dupa so�marea
celor, care se manifesta violent, de a �nceta actiunea agresiva si de a se supune
cererii �ndreptatite a politistului folosind formula: �POLI�TIA, �NCETATI!�.

Nu este necesara somatia �n cazul �n care politistul este atacat prin surprindere
sau integritatea corporala sau viata vreunei persoane este pusa �n pericol
imediat.

C. FOLOSIREA PULVERIZATORULUI DE M�NA CU SUBSTANTE IRITANT-LACRIMOGENE

Pulverizatorul este destinat imobilizarii unor persoane recalcitrante,
dis�per�sarii unor grupului de agresori sau evacuarii acestora din �ncaperi si
ascunzatori, fara a le produce vatamari corporale .

Acest mijloc de imobilizare se foloseste numai dupa ce se executa somatia

��NCETATI! VOM (VOI) FOLOSI GAZE LACRIMOGENE!�. Nu este necesara somatia daca nu
exista timpul material necesar.

Pozitia politistului trebuie sa fie defensiva si sa ofere posibilitatea subiectului

sa coopereze.

Daca subiectul nu coopereaza, politistul pulverizeaza �n rafale scurte spre fata

acestuia, mut�ndu-si pozitia dupa fiecare pulverizare.

Pulverizatorul cu substante iritant-lacrimogene se foloseste pe c�t posibil de la o

distanta de minim 1,5 metri si maxim 3 metri.

Daca subiectul coopereaza, politistul opreste pulverizarea si trece rapid la

imobilizarea acestuia.

Este interzisa folosirea pulverizatorului �n directia flacarilor sau a obiectelor

incandescente.

D. FOLOSIREA BASTONULUI DE CAUCIUC

Bastonul de cauciuc poate fi folosit:
a) ca mijloc de aparare pentru pararea loviturilor agresorului prin prindere si
tinerea �n directia din care vin loviturile;

b) ca mijloc de intimidare a elementelor turbulente sau recalcitrante, aplic�nd

primele lovitu�ri persoanelor mai violente, urmarind determinarea �ncetarii
actiunii si descurajarea celorlalte elemente agresive, retragerea si �mprastierea
lor;

c) ca mijloc de atac, prin aplicarea de lovituri agresorului �n scopul de a-l

obliga sa elibereze victima, sa lase din m�na obiectul folosit la atac ori sa
�nceteze actiunea. �n cazul mai multor agresori, primele lovituri se vor aplica
celui mai periculos.

La folosirea bastonului de cauciuc, se someaza persoana sa �nceteze actiunea

violenta si sa se supuna masurilor ordonate, folosind formula ��NCETATI, VOM (VOI)
FOLOSI FORTA!�, loviturile fiind aplicate numai daca persoana nu s-a conformat si
continua actiunea violenta.

Loviturile se aplica rapid, fiind urmate de retragerea imediata, peste omoplati,

antebrate, sezut (daca persoana este cu spatele), membrele inferioare sau
superioare, pentru a para loviturile sau pentru a determina persoana sa dea drumul
unor obiecte folosite pentru atac.

Pentru a se obtine efectul urmarit, loviturile se aplica prin surprindere.

Forta loviturilor aplicate trebuie sa fie �n concordanta cu gradul de �mpotrivire a

persoanei.

Bastonul se foloseste �n limita necesitatii, iar aplicarea lovi�turilor �nceteaza

imediat ce agresorul a renuntat la actiunea violenta si s-a conformat
dispozitiilor.

Nu se fac miscari ample si nu se ridica bastonul deasupra capului, �ntruc�t prin

aceasta miscare se ofera posibilitatea celui �mpotriva caruia se foloseste sa
sesizeze interventia si sa se apere prin pararea loviturii.

Se evita aplicarea loviturilor cu bastonul peste cap, urechi, g�t, ochi asupra
altor parti vitale ori sensibile ale corpului, deoarece i s-ar putea provoca
per�soanei vatamari corporale sau chiar moartea.

Este interzisa folosirea bastonului �n sediul politiei, cu exceptia cazului c�nd au

loc actiuni violente sau �n grup, care pun �n pericol viata politistilor sau altor
persoane ori exista pericolul distrugerii de bunuri apartin�nd institutiei.

�n situatia �n care, �n urma loviturilor aplicate cu bastonul, s-a produs vatamarea

corporala a persoanei, politistul este obligat sa �i acorde primul ajutor, eventual
o transporte la o institutie medicala, pentru acordarea de �ngrijiri si sa
raporteze ierarhic, de urgenta, evenimentul.

E. FOLOSIREA CATUSELOR

�ncatusarea este o masura politieneasca de prevedere si siguranta care consta �n

aplicarea catuselor pe �ncheietura m�inilor unei persoane, �n scopul limitarii
mobilitatii fizice a acesteia.

�ncatusarea se efectueaza obligatoriu asupra urmatoarelor categorii de persoane:

a) dezertori, evadati si recidivisti periculosi;

b) urmariti, retinuti, condamnati si arestati preventiv, pe timpul transferarii sau

al escortarii;

c) autorii unor infractiuni contra vietii persoanei (t�lharie, ultraj, viol �n

grup) ori ai altor infractiuni grave;

d) care se manifesta agresiv, sunt violente ori se opun masurilor politienesti, iar
rezistenta lor nu poate fi �nfr�nta �n alt mod;

e) care, datorita starii psihice �n care se afla, prezinta pericol pentru viata si
integritatea lor corporala, a politist sau a altor persoane;

f) care urmeaza a fi conduse la sediul politiei �n vederea luarii masurilor legale

si se manifesta agresiv;
g) care, �n urma controlului corporal, al bagajelor sau al vehiculelor, au fost
depistate ca av�nd asupra lor bunuri detinute fara �ndeplinirea conditiilor legale
sau provenite din sav�rsirea unei infractiuni.

�ncatusarea se executa rapid si energic.

Catusele se aplica pe m�inile pozitionate la spate, pe c�t posibil, cu sistemul de

�nchidere orientat �n sus.

�ncatusarea se efectueaza, de regula, din pozitia �n picioare, persoana fiind

asezata �n asa fel �nc�t sa nu poata ataca.

�n cazul �n care trebuie imobilizate mai multe persoane, sau c�nd acestea au un
comportament violent, sunt asezate �n genunchi sau culcate pe burta, cu m�inile pe
ceafa.

�n cazul �n care persoana opune rezistenta, aceasta este �ncatusata fortat.

Dupa �ncatusare, se efectueaza, �n mod obligatoriu, controlul persoanei.

Daca persoana �ncatusata continua sa se manifeste violent, politistul poate

imobiliza si picioarele.

Catusele se aplica �n asa fel �nc�t sa nu duca la ranirea sau vatamarea

integritatii corporale a celui imobilizat.

Catusele se scot numai daca a intervenit �mbolnavirea grava a per�soanei, pentru ca

aceasta sa mearga la toaleta, pe timpul servirii mesei, precum si la depunerea
acesteia �n locurile de detinere, sub supravegherea atenta �n acest timp.

Este interzisa tinerea persoanelor �ncatusate �n pozitii nefiresti (�n genunchi,

culcate, etc.) dupa realizarea imobilizarii, sau expunerea lor av�nd catusele
aplicate la vedere �n locuri publice sau �n sediile de politie pentru filmare
(fotografiere) de catre reprezentantii mass-media.

F. FOLOSIREA C�INILOR DE SERVICIU

C�inii de serviciu (de �nsotire) sunt dati �n dotarea politistilor dupa ce acestia
urmeaza un curs de initiere �n cresterea si dresajul c�inilor.
La orice iesire �n teren, c�inele de serviciu este echipat cu botnita si pus �n
lesa, fiind folosit, de regula, numai de politistul care �l are �n primire si care
l-a dresat.

�n functie de situatia creata, c�inele de serviciu poate fi folosit:

a) cu botnita si fara lesa, pentru:

� paza locului faptei, a corpurilor delicte si a persoanelor;

� cercetarea si scotocirea terenurilor acoperite ori a locurilor greu accesibile;

b) fara botnita si �n lesa, c�nd:

� trebuie dispersat un grup ce prezinta pericol pentru ordinea publica;

� trebuie �nlaturata opunerea violenta fata de masurile legale luate de politisti;

� este necesara asigurarea pazei persoanelor �n timpul conducerii fortate la sediul

politiei;
� este necesara restabilirea ordinii �n parcuri sau �n alte locuri deschise.

c) fara botnita si fara lesa, pentru:

� semnalarea si descoperirea persoanelor ascunse;

� �nlaturarea unor atacuri care pun �n pericol viata sau integritatea cor�po�rala a
politist ori a altor persoane, precum si pentru prevenirea unor posibile atacuri de
acest gen;

� prinderea unor persoane suspecte de comiterea unor infractiuni si care nu se

supun somatiei;

� prinderea evadatilor si altor persoane urmarite �n temeiul legii.

Folosirea c�inilor de serviciu este precedata de somatia pentru �ncetarea

actiunilor si avertizarea cu privire la folosirea acestui mijloc, prin formula
��NCETATI, DISPERSATI-VA, VOM FOLOSI C�INII DE SERVICIU!�.

C�inele poate fi folosit si fara somatie, daca timpul necesar pentru aceasta
activitate este insuficient, exist�nd un pericol iminent.

Politistii, care au �n dotare c�ini de serviciu, vor aloca 30 de minute din timpul
de lucru zilnic pentru �ngrijirea si hranirea acestora.

2.10. Procedura privind folosirea armamentului din dotare (uzul de arma) �

descriere

Politistii pot detine, purta si folosi armele si munitiile cu care au fost dotati
de catre unitatile din care fac parte.

Pe timpul executarii misiunilor, politistii care poarta uniforma, �n mod

obligatoriu, trebuie sa aiba centura pe care vor fixa tocul cu pistolul din dotare
si cele doua �ncarcatoare.

�n situatiile �n care se actioneaza �n tinuta civila, pistolul se poarta �n toc pe

cureaua de la pantaloni sau �n hamul special confectionat, asigur�ndu-se mascarea
acestuia.

3. Se interzice portul armamentului si munitiei aferente, �n buzunare, mape,

serviete sau �n alte locuri care nu-i asigura deplina securitate si poate favoriza
pierderea ori sustragerea lor.

Politistii care poarta armamentul si munitia permanent asupra lor, pe timpul c�t se
afla la domiciliu sunt obligati sa le asigure astfel �nc�t sa �nlature orice
posibilitate de pierdere sau de folosire a acestora de catre membrii familiei sau
de catre alte persoane, pastr�ndu-le �n casete metalice (munitia separat de
pistol ) prevazute cu sisteme sigure de �nchidere.

Sunt interzise cu desav�rsire scoaterea pistolul din toc si m�nuirea acestuia �n

prezenta altor persoane, cu exceptia cazurilor de folosire legala.

Prin uz de arma se �ntelege executarea tragerii cu arma de foc asupra persoanelor

si bunurilor.

Politistii dotati cu arme de foc pot face uz de arma pentru �ndeplinirea sarcinilor
de serviciu si a misiunilor �n temeiul Legii privind regimul armelor de foc si al
munitiilor si a dispozitiilor interne.
Se poate face uz de arma atunci c�nd se �ndeplinesc �n mod cumulativ urmatoarele
conditii:

a) daca este absolut necesar;

b) daca folosirea altor mijloace de �mpiedicare sau constr�ngere nu este posibila

ori nu a dat rezultate;

Politistii pot face uz de arma, pentru �ndeplinirea atributiilor de serviciu, �n

urmatoarele cazuri:

a) �mpotriva celor care ataca politistii aflati �n serviciul de garda, paza,

escorta, protectie, mentinerea si restabilirea ordinii de drept, precum si
�m�potriva celor care, prin actul sav�rsit, prin surprindere, pun �n pericol
obiectivul pazit;

Se poate face uz de arma �n acest caz daca sunt �ndeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:

a1) exista un atac material, direct, imediat si injust, sav�rsit prin surprindere
�mpotriva categoriilor de persoane mentionate;

a2) prin actul sav�rsit prin surprindere sa fie pusa �n pericol viata, integritatea
corporala sau sanatatea celor care executa serviciul de garda, paza, escorta,
protectie, mentinere si restabilire a ordinii de drept;

a3) daca atacul este �ndreptat asupra unui obiectiv pazit, prin actiunea sav�rsita
prin surprindere sa fie pusa �n pericol securitatea acestuia;

a4) uzul de arma se va executa numai daca datorita �mprejurarilor concrete ale
sav�r�si��rii faptei, opunerea sau actiunea ilicita a persoanei nu poate fi
�nlaturata prin alte mijloace;

a5) sa nu fie pusa �n pericol viata altor persoane.

b) �mpotriva acelora care, ataca persoanele �nvestite cu exercitiul auto�ritatii

publice sau carora, potrivit legii, li se asigura protectie de catre politie;

Se poate face uz de arma �n acest caz daca sunt �ndeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:

b1) persoana �mpotriva careia se exercita atacul, sa faca parte din categoria
persoanelor �nvestite cu exercitiul autoritatii publice sau sa i se asigure
protectie de catre politie;

b2) exista un atac material, direct, imediat si injust, prin care este pusa �n
pericol viata sau integritatea corporala a celor care fac parte din categoria
persoanelor �nvestite cu exercitiul autoritatii publice sau din categoria celor
carora li se asigura protectie de catre politie;

b3) uzul de arma se va executa numai daca datorita �mprejurarilor concrete ale
sav�rsirii faptei, atacul persoanei nu poate fi �nlaturat prin alte mijloace;

b4) sa nu fie pusa �n pericol viata altor persoane.

c) �mpotriva persoanelor care �ncearca sa patrunda ori sa iasa �n mod ilegal �n sau
din sediile de politie ori din perimetrele sau zonele pazite � vizibil delimitate �
stabilite prin consemn;
Se poate face uz de arma �n acest caz daca sunt �ndeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:

c1) exista un perimetru strict si vizibil delimitat, stabilit prin consemn;

c2) sa existe o �ncercare de patrundere sau de iesire ilegala �n sau din sediul
politiei, perimetru ori zona pazita;

c3) prin consemn scris s-a dat �n raspundere paza unitati, subunitatii,
perimetrului sau zonei;

c4) sa nu fie pusa �n pericol viata altor persoane;

d) pentru imobilizarea infractorilor care, dupa sav�rsirea unor infractiuni,

�n�cear�ca sa fuga;

Se poate face uz de arma �n acest caz daca sunt �ndeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:

d1) infractorul a fost surprins �n flagrant �n timpul sav�rsirii unei infractiuni

grave (contra libertatii persoanei, contra patrimoniului, contra sanatatii publice,
infractiuni comise cu violenta, detinere ilegala de arme de foc, munitii,
explozivi, substante toxice, radioactive, droguri, infractiuni de contrabanda,
etc);

d2) dupa efectuarea somatiei acesta �ncearca sa fuga, nesupun�ndu-se cererii

politistului de a ram�ne la locul faptei;

d3) datorita �mprejurarilor comiterii faptei nu poate fi folosit �n mod eficient un

alt mijloc pentru imobilizarea infractorului;

d4) sa nu fie pusa �n pericol viata altor persoane.

Gravitatea faptei va fi estimata �n raport de prejudiciul produs, actiunile

violente ale infractorului, frecventa acestor categorii de fapte, numarul de
participanti, obiectele pe care le au asupra lor etc.

e) �mpotriva oricarui mijloc de transport folosit de agresorii prevazuti la lit. b)

si c), precum si �mpotriva conducatorilor acestora care refuza sa opreasca la
semnalele re�gulamentare ale organelor de politie, exist�nd indicii temeinice ca au
sav�rsit o infrac�tiune ori ca este iminenta sav�rsirea unei infractiuni;

Se poate face uz de arma �n acest caz daca sunt �ndeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:

e1) exista certitudinea ca ocupantii acestor mijloace de transport sav�rsesc sau au

sav�rsit o infractiune grava, transporta bunuri dob�ndite �n urma comiterii unor
infrac�tiuni si nu se opresc la semnalul regulamentar al politistului;

e2) politistul sa fie obligatoriu �mbracat �n uniforma;

e3) datorita �mprejurarilor comiterii faptei nu poate fi folosit �n mod eficient un

alt mijloc pentru imobilizarea mijlocului de transport;

e4) sa nu fie pusa �n pericol viata altor persoane.

Focul asupra vehiculelor se va executa numai asupra pneurilor.

Nu se folosesc arme de foc �mpotriva vehiculelor care nu opresc la semnalul
regulamentar al politistului �mbracat �n uniforma, dec�t daca prin modul de
conducere, se pune �n pericol �n mod evident, viata sau integritatea corporala a
politistului sau a altei persoane.

f) pentru imobilizarea sau retinerea persoanelor cu privire la care sunt probe ori
indicii temeinice ca au sav�rsit o infractiune si care riposteaza ori �ncearca sa
riposteze cu arma ori cu alte obiecte sau substante care pot pune �n pericol viata
ori integritatea corporala a persoanei;

Se poate face uz de arma �n acest caz daca sunt �ndeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:

f1) sa se fi sav�rsit o infractiune iar persoana �n cauza sa opuna rezistenta sau

sa ripos�teze cu arma sau cu alte obiecte care pot pune �n pericol viata sau
integritatea corporala a politistului sau a altor persoane;

f2) sa existe un atac material, direct si imediat asupra politistului aflat �n

exercitarea masurilor legale sau �mpotriva altor persoane;

f3) rezistenta sau riposta persoanei �n cauza sa nu poata fi �nfr�nta �n alt mod;

g) pentru a �mpiedica fuga de sub escorta sau evadarea celor aflati �n stare legala
de retinere, arestare sau detinere;

Se poate face uz de arma �n acest caz daca sunt �ndeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:

g1) sa fie �nceputa o actiune de evadare din locurile legale de detinere sau de sub
escorta;

g2) prinderea sau imobilizarea evadatilor sau escortatilor sa nu poata fi realizata

prin alte mijloace;

g3) sa nu fie pusa �n pericol viata altor persoane.

h) �mpotriva grupurilor de persoane sau persoanelor izolate care �ncearca sa

patrunda fara drept �n sediile sau perimetrele autoritatilor si institutiilor
publice;

Se poate face uz de arma �n acest caz daca sunt �ndeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:

h1) sa existe o �ncercare de patrundere fara drept �n sediile sau �n perimetrele

auto�ritatilor sau ale institutiilor publice;

h2) atacul sau patrunderea, dupa modul �n care a fost conceputa si se executa sa nu
poata fi �nlaturata prin alte mijloace sau metode;

h3) sa nu fie pusa �n pericol viata altor persoane.

i) �mpotriva celor care �mpiedica politistii sa execute misiuni specifice;

Se poate face uz de arma �n acest caz daca sunt �ndeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:

i1) exista un atac material, direct, imediat si injust, sav�rsit �mpotriva

politistilor care sa-i �mpiedice pe acestia sa-si execute misiunile specifice;
i2) atacul sa nu poata fi �nlaturat prin alte mijloace sau metode;

i3) sa nu fie pusa �n pericol viata altor persoane.

j) �n executarea interventiei antiteroriste, asupra obiectivelor atacate sau

capturate de teroristi, �n scopul retinerii sau al capturarii acestora, al
elibe�rarii ostaticilor si restabilirii ordinii publice.

Se poate face uz de arma �n acest caz daca sunt �ndeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:

j1) sa existe un atac terorist asupra unui obiectiv, acesta sa fie capturat sau
sunt luati ostatici;

j2) atacul sau detinerea ostaticilor, datorita modului �n care a fost conceput si
executat, sa nu poata fi �nfr�nt prin alte mijloace;

j3) sa nu fie pusa �n pericol viata sau sanatatea ostaticilor sau a altor persoane.

�n cazurile prevazute la lit. c), d), g), h) si i) se va face uz de arma numai dupa
ce s-a facut somatia legala.

�n cazurile prevazute la lit. h) si i) se va face uz de arma numai dupa ce s-a

repetat de trei ori, la intervale suficiente de timp pentru dispersarea
participantilor, somatia: �Pa�ra�siti zona (�), se vor folosi arme de foc!� dupa
care se va executa un foc �n plan verti�cal. Se va deschide foc asupra atacatorilor
numai la ordinul celui care conduce actiunea si numai �n zona picioarelor, pentru
a evita cauzarea mortii acestora si a se realiza imo�bi�lizarea.

�n cazurile prevazute la lit. a), b), f), si j) c�nd politistul se afla �n legitima
aparare, poate face uz de arma si fara somatie, daca nu exista timpul necesar
pentru aceasta.

�nainte de a trece la actiune, se realizeaza o analiza rapida a situatiei existente

la fata locului pentru a se stabili date concrete privind faptele sav�rsite,
eventualii martori, autorii faptelor, daca sunt sau nu �narmati, gradul de
agresivitate, precum si comportamentul pe care �l au �n momentul surprinderii.

Armamentul din dotare se foloseste numai dupa efectuarea somatiilor legale.

Somatia se face prin cuvintele: �POLITIA, STAI!�. �n caz de nesupunere, se repeta

somatia prin cuvintele �STAI CA TRAG!�. Daca cel �n cauza nu se supune nici de
aceasta data, somatia se realizeaza prin tragerea unui foc de avertisment �n plan
vertical. Daca cei (cel) �n cauza nu se supun nici acestei somatii legale, se face
uz de arma �n directia acestora, trag�nd, pe c�t posibil, la picioare, astfel �nc�t
sa se realizeze imobilizarea si sa se evite uciderea persoanelor.

Ca exceptie, se poate face uz de arma si fara somatie, �n cazul atacului exercitat

prin surprindere asupra politistului sau asupra altor persoane, precum si pentru
retinerea infractorilor care riposteaza cu arme albe sau de foc, daca lipseste
timpul necesar pentru somatie.

�mpotriva persoanelor care riposteaza cu arme, se face uz de arma din pozitia

adapostit, politistul aplic�nd orice alta masura pentru a se proteja.

Se evita, pe c�t posibil, folosirea armamentului din dotare �mpotriva minorilor,

femeilor si batr�nilor.

Este interzisa folosirea armamentului �n urmatoarele cazuri:

a) �mpotriva copiilor, femeilor cu semne vizibile de sarcina, persoanelor cu semne
vadite de invaliditate, cu exceptia cazurilor �n care acestia �nfap�tuiesc un atac
armat sau �n grup, care pune �n pericol viata sau inte�gritatea corporala a uneia
ori mai multor persoane;

b) �n situatiile �n care s-ar primejdui viata altor persoane ori s-ar viola
teritoriul, spatiul aerian sau apele nationale ale unui stat vecin;

Se evita, pe c�t posibil, folosirea armelor de foc �n zonele aglomerate unde pot fi
periclitate viata sau integritatea corporala a altor persoane, except�ndu-se focul
de avertisment �n plan vertical.

�n momentul imobilizarii unei persoane si al aplicarii catuselor, arma�mentul se

introduce �n toc sau �n hamul de sustinere, dupa caz.

Armamentul �mpotriva vehiculelor se foloseste numai daca exista certitudinea ca

ocupantii acestora sav�rsesc sau au sav�rsit o infractiune grava, transporta bunuri
dob�ndite �n urma comiterii unor fapte ilicite si nu opresc la semnalul
regulamentar al politistului �n uniforma.

Focul asupra vehiculelor se executa numai asupra pneurilor.

Fiecare situatie �n care s-a facut uz de arma se raporteaza ierarhic de

urgenta.

De �ndata ce va fi posibil, se �ntocmeste raportul �n scris.

Daca �n urma uzului de arma s-a produs moartea sau vatamarea unei persoane, fapta
se comunica, de �ndata procurorului competent, potrivit legii.

�n cazul folosirii armelor de foc pentru somatie, ori daca nu au rezultat victime
sau pagube materiale, �n mod obligatoriu, evenimentul va fi raportat ierarhic si se
vor efectua cercetari administrative �n legatura cu conditiile si legalitatea
uzului de arma.

Daca �n urma uzului de arma au rezultat victime sau prejudicii materiale se iau
urmatoarele masuri:

a) acordarea primului ajutor victimelor si asigurarea transportului la o unitate

sanitara;

b) raportarea imediata, prin orice mijloc, a cazului si a urmarilor acestuia;

c) asigurarea pazei locului faptei, marcarea si conservarea urmelor;

d) raportarea ierarhica a evenimentului si informarea parchetului competent

teritorial, pentru efectuarea cercetarii la fata locului.

�n situatii speciale, de pericol iminent pentru viata si integritatea sa ori a

altor persoane, sau care afecteaza siguranta nationala, ca urmare a actiunilor
violente ale unor persoane ce folosesc sau intentioneaza �n mod vadit sa foloseasca
arme albe sau de foc, politistul poate face uz de arma folosind orice alta arma
care nu �i apartine, dar se afla �n acel moment la �ndem�na, �n aceleasi conditii
�n care face uz de arma de serviciu.

�n toate cazurile de folosire a armamentului, focul se va executa �n scopul

imobilizarii, evit�ndu-se lovirea zonelor vitale.
Executarea focului letal intentionat asupra unei persoane nu poate fi facuta dec�t
�n situatiile limitative prevazute de Conventia pentru apararea Drepturilor Omului
si Libertatilor fundamentale.

Focul letal intentionat nu poate fi folosit dec�t �n cazurile enumerate la pct. 1

alin. (1) lit. a), b), g) si j) din aceasta procedura, coroborate cu art.2, lit. a)
si b) din Conventie, precum si �n cazul prevazute la lit. h), coroborat cu art.2
lit. c din Conventie.

2.11. Procedura privind intrarea politistilor �n locuinta persoanelor

fizice, �n institutii si operatori economici, organizatii social-politice, precum
si la bordul navelor si aeronavelor rom�nesti, �n situatiile prevazute de lege �
descriere

Situatiile �n care politistii pot intra �n locuinta sau �n incinta unitatilor,

institutiilor, organizatiilor sau la bordul navelor si aeronavelor rom�nesti sunt:

a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotar�ri judecatoresti,

const�nd �n:

a1) punerea �n executare a unui mandat de arestare;

a2) punerea �n executare a unui mandat de executare a unei pedepse;

a3) executarea unei perchezitii domiciliare, dispusa de judecator �n conditiile si

formele prevazute de lege;

a4) executarea altor hotar�ri judecatoresti (evacuare, masuri de siguranta,

executare silita).

b) pentru �nlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau

bunurile unei persoane:

b1) la solicitarea persoanei care ocupa locuinta �n calitate de proprietar sau

chirias;

b2) c�nd solicitarea vine din partea altor persoane, a vecinilor ori la solicitarea
conducerii unitatilor, institutiilor, organizatiilor sau a navelor si aeronavelor
rom�nesti, �n caz de pericol iminent;

b3) c�nd este sesizata o situatie de urgenta, pericol de explozii, incendii si nu

raspunde nimeni din locuinta.

c) pentru apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice;

d) pentru prevenirea rasp�ndirii unei epidemii.

Se realizeaza o documentare �nainte de intrarea �n locuinta sau �n incinta

unitatilor, institutiilor, organizatiilor sau la bordul navelor si aeronavelor,
pentru a cunoaste:

� gradul de periculozitate al persoanei �n cauza;

� care este starea ei de spirit;

� care sunt caracteristicile locuintei;

� ce persoane pot fi prezente �n locuinta;

� orice alte date necesare pentru a pre�nt�mpina un eventual atac, opunere sau
fuga.

Se solicita sprijin, forte marite, �n cazul �n care exista informatii ca �n

locuinta sau �n incinta unitatilor, institutiilor, organizatiilor sau la bordul
navelor si aeronavelor se gasesc infractori periculosi sau sunt mai multi
infractori.

Se �nm�neaza persoanei �n cauza un exemplar al mandatului de arestare si se conduce

la judecatorul care a emis mandatul.

Daca persoana respectiva ridica obiectii �mpotriva executarii mandatului, dar numai
�n ceea ce priveste identitatea, se conduce �n fata instantei competente teritorial
�n locul unde a fost gasita.

Se �nstiinteaza autoritatea competenta �n vederea luarii masurilor de ocrotire c�nd

persoana �n cauza are sub ocrotire un minor, o persoana pusa sub interdictie ori o
persoana care datorita v�rstei, bolii sau altei cauze, are nevoie de ajutor.

2.12. Procedura privind efectuarea serviciului de patrulare � descriere

A. REGULI GENERALE
Patrularea este activitatea tactica politieneasca organizata, prin care se
realizeaza prezenta �n teren a politistilor, �ntr-o anumita perioada de timp pe un
itinerar bine stabilit, �n raport cu cerintele situatiei operative de pe teritoriul
de competenta.

Patrula de politie este primul mecanism de contact si de raspuns al politiei

pentru:

a) prevenirea fenomenului infractional;

b) acordarea de sprijin si asistenta cetateanului;

c) reactivitate fata de incidentelor ce ameninta siguranta cetateanului.

�n functie de mijlocul de deplasare, patrulele pot fi pedestre, pe biciclete, pe

motoscutere, motociclete, ATV-uri, auto, navale (barci, salupe si alte mijloace de
deplasare pe apa), cu elicopterul.

Itinerariile de patrulare au o lungime diferentiata, �n functie de mijlocul de

deplasare:

a) cele pedestre 3�6 km;

b) cele pe biciclete 6�12 km;

c) cele pe motoscutere, ATV, snow-mobil, navale (cu barca) 10�15 km;

d) cele pe motociclete, auto si navale (salupe si alte mijloace de deplasare pe

apa) 15�20 km.

�n cazul patrulelor pedestre si auto, unul din membrii poate avea �n dotare si
c�ine de serviciu (�nsotire).

De regula, durata unei activitati de patrulare nu poate depasi 8 ore.

�n situatii speciale, programul de 8 ore se poate prelungi.

�n functie de conditiile climaterice, seful unitatii poate stabili, prin
dispozitie, pauze suplimentare la intervale de timp.

Patrularea se face �n baza unei planificari, iar documentul �ntocmit �n acest sens
va cuprinde urmatoarele elemente:

a) itinerarul de parcurs, �ncadrat �n timp, ora plecarii si ora terminarii

misiunii;

b) locurile de stationare;

c) mijloacele de deplasare folosite;

d) misiunile ce trebuie �ndeplinite pe fiecare zona a itinerarului.

Instruirea premergatoare intrarii �n serviciu are ca scop informarea politistilor

cu privire la evolutia situatiei operative si formarea echipelor (patrulelor) �n
functie de nevoile identificate din analiza tactica si elementele hartii
criminogene.

�n cadrul activitatii de instruire se pune accent pe acordarea respectului si pe

corectitudinea manifestata fata de cetateni, grija fata de conduita si imaginea
proprie a politistului.

Cu ocazia activitatii de instruire, membrii patrulelor trebuie sa primeasca:

a) informatii globale cu privire la diversele infractiuni sau evenimente ce au avut

loc �n sectorul (zona) de responsabilitate (buletine sau note de evenimente,
informatii de la cetateni, etc.);

b) informatii despre masurile de prevenire sau operative necesare reducerii

criminalitatii stradale;

c) instructiuni operative cu privire la persoane si bunuri urmarite;

d) �ndrumari sub aspectul prezentarii unor experiente, idei, sugestii sau alte
procedee de preventie generale sau specifice, �n vederea �ndreptarii eventualelor
erori de procedura, si reducerii fenomenului infractional stradal;

e) sarcini, activitati si instructiuni pentru a fi puse �n practica;

f) informatii noi referitoare la situatia operativa si tehnicile infractionale.

Politistii desemnati cu activitatea de instruire verifica starea psiho-fizica a

acestora, precum si mijloacele individuale de interventie din dotare, stabilind
masuri pentru ca fiecare politist sa nu intre �n serviciu fara a avea asupra sa
dotarea aferenta si echipament corespunzator.

Pe timpul activitatii de instruire, nu se vor prezenta si dezbate teme de pregatire

profesionala.

La iesirea din serviciu, membrii patrulelor �ntocmesc un raport, �n care prezinta

activitatile desfasurate si rezultatele obtinute, ce va fi analizat de catre seful
biroului / formatiunii si de catre seful sectorului (zonei) de siguranta publica,
politistul de proximitate si de catre cel de la criminalitate judiciara, cu ocazia
�nt�lnirii zilnice.

�n cadrul activitatii de patrulare sunt si cazuri �n care membrii patrulei se pot

abate de la itinerarul de patrulare sau pot �ntrerupe activitatea de patrulare,
acestea fiind:

a) pentru urmarirea si prinderea infractorilor disparuti de la locul faptei sau a

per�soanelor date �n urmarire;

b) pentru conducerea persoanelor infractoare sau suspecte, la sediul unitatii de

politie;

c) c�nd sunt sesizate ca se comit evenimente grave �n afara itinerarului;

d) pentru a acorda ajutor altui politist sau cetatenilor care se afla �n pericol,
sunt victi�me ale unui atac ori accident, sau aflati �n situatii limita;

e) pentru a preveni sau a lua masuri �n cazul comiterii unor infractiuni;

f) pentru transportul unui bolnav psihic periculos la spitalul de psihiatrie;

g) pentru a interveni urgent �n caz de calamitati, catastrofe sau alte dezastre

naturale;

h) �n cazul �mbolnavirii subite a unui membru component al patrulei;

i) c�nd conditiile atmosferice sau alte fenomene naturale fac imposibila

continuarea misiunii;

j) c�nd primeste dispozitii din partea sefului nemijlocit sau a ofiterului de

serviciu.

Parasirea itinerarului de patrulare si interventia la evenimente se va efectua

numai dupa ce a fost informat dispeceratul ori ofiterul de serviciu al subunitatii.

Seful subunitatii sau ofiterul aflat la comanda poate ordona parasirea itinerarului
de patrulare pentru:

a) interventia la evenimente deosebite �n care este nevoie sa se actioneze cu forte

sporite;

b) organizarea de activitati pentru prinderea unor infractori prin �ncercuirea unei

zone, cu �nchiderea cailor de intrare-iesire din localitate.
B. PATRULAREA PEDESTRA

Patrula pedestra este un element politienesc care actioneaza pe teritoriul

municipiilor, oraselor si comunelor, pe itinerare de patrulare care sunt stabilite
�n functie de locurile si mediile favorabile sav�rsirii infractiunilor sau
contraventiilor, precum si de locurile unde se concentreaza sau actioneaza elemente
infractoare.

Patrula pedestra se compune, de regula, din cel putin doi politisti.

Din componenta acesteia pot face parte si studenti / elevi ai institutiilor de

�nvatam�nt ale M.I.R.A., politisti comunitari, personal din alte sis�teme de paza,
voluntari.

Membrii patrulei se deplaseaza, de regula, unul l�nga altul, iar acolo unde nu este
posibil acest lucru, unul dupa altul, respect�ndu-se regulile de circulatie impuse
pentru pietoni.

Deplasarea trebuie sa se faca pe marginea exterioara a trotuarelor, pe partea

st�nga a carosabilului ori pe mijlocul drumurilor necirculate.

Pe timpul noptii, trecerea prin locuri �ntunecoase, locuri acoperite, case

parasite, etc., trebuie sa se faca dupa o observare prealabila, cu multa prudenta
si cu mijloacele din dotare pregatite pentru interventie.

Noaptea, pe timpul deplasarii prin locuri neiluminate, lanterna nu trebuie sa fie

aprinsa prea des, aceasta put�nd alerta infractorii despre prezenta politistilor �n
locul respectiv.

�n general, �nainte de a intra �n zone acoperite, �ntunecoase se face o scurta

oprire, dar sa se evite profilarea propriei siluete pe timpul stationarii �n acest
scop.

�n vederea exercitarii drepturilor si obligatiilor ce le revin, pe l�nga

atributiile generale ale politistilor din serviciul de asigurare a climatului de
siguranta publica, componentii patrulelor pedestre au urmatoarele obligatii:

a) sa verifice, �ndeosebi, pe timp de noapte, modul de asigurare cu sisteme de paza

de pe raza de responsabilitate si modul �n care �si efectueaza atributiile de
serviciu personalul de paza;

b) sa actioneze permanent pentru prevenirea furturilor din obiectivele de pe raza

de competenta, a celor de si din autoturisme, a telefoanelor publice stradale,
precum si pentru prevenirea violurilor, t�lhariilor, scandalurilor si a altor
manifestari prin care se

�ncalca normele de convietuire sociala, ordinea publica, circulatia pe drumurile

publice si

se aduce atingere drepturilor si libertatilor cetatenesti, vietii si integritatii

corporale a persoanei, avutului public si privat, lu�nd masuri ferme, conform
prevederilor legale, atunci c�nd aceste fapte s-au comis;

c) sa actioneze pentru combaterea faptelor ilegale;

d) sa participe la actiuni organizate, �n baza planurilor �ntocmite �n acest sens,

pentru combaterea faptelor antisociale;

e) sa actioneze pentru combaterea comertului stradal ilicit, a faptelor de

parazitism social si pentru depistarea celor care polueaza strada (cersetori,
vagabonzi, prostituate, etc.);

f) sa mentina permanent legatura cu jandarmii, politistii comunitari, personalul

din sistemul de paza care actioneaza �n zona, pentru a face schimb de informatii, a
cere si acorda sprijin �n solutionarea unor situatii ivite pe timpul serviciului;

g) sa supravegheze persoane aflate �n atentia politiei ce domiciliaza �n zona de

responsabilitate;

h) sa intervina pentru asigurarea fluentei rutiere pe itinerariul de patrulare,

atunci c�nd situatia impune, urmarind depistarea unor persoane care au furat
autovehicule ori a infractorilor care transporta bunuri sustrase sau sunt urmariti;

i) sa verifice �n baza de date, autovehiculele care sunt suspecte prin stationarea

�ndelungata sau prin starea de degradare;

j) sa intervina pentru mentinerea salubrizarii localitatii si a unei stari

edilitar-gospodaresti corespunzatoare, conform competentelor stabilite prin
reglementari ale hotar�rilor consiliilor locale sau alte acte normative, �n
vigoare;

k) sa se afle la orele stabilite �n punctele fixate �n variantele de patrulare,

daca nu sunt cauze care pot �mpiedica aceasta;

l) sa participe la mentinerea ordinii publice pe timpul producerii unor calamitati

naturale, catastrofe, dezastre, precum si pentru limitarea efectelor acestora prin
luarea primelor masuri.

C. PATRULAREA AUTO
Patrulele auto desfasoara activitati specifice �n zona de siguranta publica, pentru
observare, asigurarea vizibilitatii si a interventiei la evenimente, �n vederea
prevenirii si combaterii faptelor antisociale.

Patrulele auto asigura legatura cu patrulele pedestre, care actioneaza �n acelasi

sector (zona) de siguranta publica.

Pentru patrulele auto se stabilesc puncte obligatorii de stationare �n scopul

observarii zonelor aglomerate sau unde se concentreaza persoane suspecte,
activitate ce

va fi realizata de catre acesti politisti, afl�ndu-se �n imediata apropiere a

autovehiculului si av�nd asupra lor toate mijloacele de interventie din dotare.

Stationarea va dura p�na la 15 minute, �n timp ce membrii patrulei se vor deplasa

�n zona pentru �ndeplinirea atributiilor de serviciu.

Pe timpul stationarii, politistilor le este interzis sa ram�na �n mijlocul de

transport, cu exceptia situatiilor c�nd se afla �n pauza.

Patrula auto executa serviciul cu autoturisme special destinate si este formata din
cel putin doi politisti sau un politist cu experienta profesionala si un
student/elev/politist comunitar.

Patrularea pe raza de competenta se poate efectua cu semnalele luminoase �n

functiune, at�t ziua c�t si pe timpul noptii.

Aceasta modalitate este stabilita de sefii unitatilor si subunitatilor, �n functie

de situatia operativa sau specificul anumitor zone de patrulare ori misiuni ce
trebuie realizate.

Sefii mentionati stabilesc, daca este necesar, inclusiv anumite orare �n care sa se
foloseasca semnalele luminoase.

Conditia esentiala este de a nu �ngreuna circulatia celorlalte vehicule, astfel ca

se foloseste banda de l�nga acostamentul drumului.

Pentru a nu crea confuzia �n r�ndul participantilor la traficul rutier ca

autovehiculele se deplaseaza la evenimente, pe timpul patrularii se recomanda
folosirea unei viteze reduse (20 � 40 km/ora).

�n situatia �n care patrularea este �ntrerupta pentru deplasarea la un eveniment

semnalat sau pentru o activitate cu caracter de urgenta, conducatorul
autovehiculului va pune �n functiune simultan semnalele acustice si luminoase.

Pe timpul deplasarii la evenimente se foloseste sunetul tip YELP � butonul 2! La

patrunderea si traversarea intersectiilor se utilizeaza sunetul tip PIERCER �
butonul 3!
Politistii aflati �n patrularea auto trebuie sa aiba �n vedere urmatoarele reguli:

a) sa respecte legislatia privind circulatia pe drumurile publice;

b) sa poarte uniforma de serviciu, indiferent din ce compartiment face parte;

c) sa poarte centura de siguranta;

c) sa foloseasca autovehiculul numai pentru executarea serviciului;

d) �n situatii deosebite, sa intervina pentru acordarea primului � ajutor si

transportarea la o unitate sanitara a persoanelor a caror viata este �n pericol;

e) daca este cazul, sa intervina rapid �n sprijinul celorlalti politisti aflati �n

teren, precum si pentru transportul operativ la politie al persoanelor depistate.

f) sa intervina cu operativitate pentru rezolvarea unor situatii, constatate din

oficiu, la solicitarea cetatenilor sau la dispozitia sefului sau nemijlocit,
ofiterului de serviciu, dispecerului, etc.;

g) sa mentina legatura direct sau prin statia de emisie-receptie cu politistii

aflati �n serviciu, pentru realizarea schimbului de informatii si acordarea
sprijinului necesar, daca este cazul;

h) �naintea parasirii itinerarul de patrulare, sa raporteze, prin mijloacele avute

la dispozitie, sefului sau nemijlocit sau ofiterului de serviciu, dispecerului.

�n timpul executarii serviciului �n patrula auto, politistii ce o compun vor avea

�n vedere:

a) zonele unde locuiesc elementele agresive, turbulente, infractorii recidivisti,

gazdele de infractori si alte asemenea persoane;

b) locurile favorabile sav�rsirii infractiunilor cu violenta, precum si cele unde

de obicei se �nt�lnesc sau �si fac aparitia elemente parazitare, infractoare,
discoteci, baruri sau alte localuri de alimentatie publica cu program nocturn;

c) locuinte izolate ale persoanelor �n v�rsta, lipsite de aparare sau care prin
modul de viata si comportare sunt potentiale victime ale infractorilor;

d) arterele de circulatie rutiera cu trafic intens ori unde se �nregistreaza

frecvent evenimente rutiere;

e) locurile de stationare a taximetrelor si interventia cu operativitate �n cazul

evenimentelor deosebite;

f) gradinite, scoli, aziluri de batr�ni etc.;

g) unitati economice cu schimburi de noapte;

h) case �n constructie, cabane, cartiere nou construite �n zone periferice

2.13. Procedura privind folosirea de catre politisti a mijloacelor de transport

si de comunicatii apartin�nd persoanelor fizice sau Juridice � descriere

A. Folosirea mijloacelor de transport

Politistii pot folosi orice mijloace de transport, indiferent de proprietar sau
detinator, persoana fizica sau persoana juridica, pentru luarea unor masuri legale
ce nu sufera am�nare si nu pot fi aduse la �ndeplinire altfel.

Nu se pot folosi:

� mijloacele de transport apartin�nd corpului diplomatic;

� mijloacele de transport apartin�nd salvarii ori pompierilor (chiar daca acestea

nu se afla �n misiune);

� autovehiculele angajate �n accidente de circulatie din care au rezultat victime,

�n competitii sportive si cele aflate �n coloana (inclusiv cele din coloanele
oficiale);

� autovehiculele cu care se deplaseaza oficialitati (presedintele tarii, prim-

ministrul, parlamentarii, ministrii, prefectii).

Cheltuielile se achita ulterior, la cererea proprietarilor, si sunt suportate din

fondurile unitatilor de politie sau, dupa caz, de catre persoanele care au
determinat interventia, nu mai t�rziu de 15 zile.

Politistii pot folosi mijloacele de transport pentru:

a) prinderea persoanelor urmarite sau pentru deplasarea de urgenta �n anumite

locuri unde au informatii ca se afla o persoana data �n urmarire;

b) conducerea la sediul politiei a persoanelor turbulente care au provocat acte de

dezordine si care �ncearca sa dispara din acele locuri;

c) prinderea persoanelor care �ncearca sa dispara de la locul sav�rsirii unei

infractiuni;

d) salvarea vietii, apararea integritatii corporale sau a sanatatii persoanelor,

proprietatea privata si publica, celelalte drepturi si interese legitime ale
cetatenilor si ale comunitatii.

e) deplasarea �n locurile unde s-au produs accidente de circulatie;

f) deplasarea �n locurile unde s-au produs calamitati ori alte evenimente

deosebite, ce impun prezenta politistilor;

g) exercitarea atributiilor de serviciu �n �ndeplinirea activitatilor specifice

politienesti, indiferent daca acesta se afla �n timpul sau �n afara orelor de
program.

Politistul se prezinta conducatorului mijlocului de transport, �i arata

legitimatia de serviciu si �i explica faptul ca are de executat o misiune urgenta,
ce nu sufera am�nare, indic�ndu-i ruta.

�n situatia folosirii autovehiculului apartin�nd unei persoane juridice, se

mentioneaza �n foaia de parcurs sau �n ordinul de serviciu: ora si locul opririi,
traseul parcurs, numarul de kilometri parcursi, ora terminarii misiunii, numele
si prenumele politistului (�n clar), unitatea de politie din care face parte,
numarul legitimatiei de serviciu si semnatura.

�n situatia folosirii autovehiculului apartin�nd unei persoane fizice, la

solicitarea acesteia, politistul elibereaza o dovada din care sa rezulte: gradul,
numele si prenumele, unitatea de politie din care face parte, numarul de kilometri
parcursi si durata misiunii (�n ore).
La �napoierea din misiune, se �ntocmeste un raport care trebuie sa cuprinda:
situatia care a determinat interventia, actiunea politistului, mijlocul de
transport folosit si proprietarul, ruta si numarul de kilometri parcursi, timpul
c�t a durat.

B. Folosirea mijloacelor de transport �n comun

Politistul are dreptul sa foloseasca gratuit mijloacele de transport �n comun �n
timpul serviciului, pentru executarea unor misiuni, iar personalul din politia
pentru transpor�turi pe cele feroviare si navale.

Folosirea mijloacelor de transport se face pe baza le�gitimatiei de serviciu.

Politistii pot folosi asemenea mijloace de transport numai �n timpul serviciului si

numai pentru executarea unor misiuni ce nu pot fi �ndeplinite altfel.

C. Folosirea mijloacelor de comunicatie

Mijloacele de comunicatie apartin�nd persoanelor fizice ori unitatilor economico-
sociale pot fi folosite de catre politisti numai pentru primirea ori transmiterea
de ordine sau de informatii referitoare la evenimente deosebite, urmarirea unor
evadati ori infractori periculosi, �mpiedicarea sav�rsirii unor infractiuni etc.

�nainte de a folosi mijlocul de comunicatie, politistul este obligat sa prezinte

legitimatia de serviciu, daca nu este cunoscut, sa precizeze unitatea de politie
din care face parte, precum si faptul ca are de transmis o comunicare urgenta, �n
interes de serviciu.

Cheltuielile se achita ulterior, la cererea posesorilor, si sunt suportate din

fondurile unitatilor de politie sau, dupa caz, de catre persoanele care au
determinat interventia, nu mai t�rziu de 15 zile.

Folosirea �n orice mod a mijloacelor de transport si comunicatie �n alte interese

dec�t cele de serviciu, constituie un abuz, o ilegalitate, care angajeaza
raspunderea juridica a celui care sav�rseste o asemenea fapta (disciplinara,
materiala sau penala).

2.14. Procedura privind executarea controalelor si actiunilor � descriere

A. P�NDA
P�nda este o activitate tactica politieneasca, executata de doi sau mai multi
politisti �narmati, amplasati, �n ascuns, �ntr-un loc favorabil observarii, cu
scopul de a supraveghea �n mod direct si conspirat activitatea unor elemente
suspecte, de a retine persoane urmarite sau de a realiza prinderea �n flagrant a
autorilor unor fapte antisociale.

P�nda consta �n supravegherea discreta a unor imobile, puncte obligatorii de

trecere, obiective sau alte locuri �n care se comit fapte ilicite ori sunt
favorabile sav�rsirii de infractiuni.

P�nda se executa at�t cu ocazia patrularii, c�t si �n alte �mprejurari, �n functie

de scopul propus, din proprie initiativa de catre politistii care executa misiuni
de mentinere a sigurantei publice �n teren, sau din dispozitie, �n baza datelor si
informatiilor detinute, de un numar redus de politisti, pe o perioada de timp
limitata.

�nainte de a intra �n dispozitiv, politistii stabilesc semnele conventionale

adecvate �mprejurarilor si timpului, pentru a putea comunica, la nevoie, pe timpul
efectuarii p�ndei.

Se efectueaza recunoasterea locului, se stabilesc locul de amplasare al fiecaruia

�n dispozitivul p�ndei si modul de actiune, �n raport de scopul misiunii.

Deplasarea p�na la locul de p�nda se realizeaza de catre politisti astfel �nc�t sa

nu fie observati.

�n situatia �n care �n apropierea locului unde se executa p�nda trec si alte

persoane, se urmareste cu atentie activitatea acestora.

Prinderea persoanei vizate se realizeaza prin surprindere action�nd cu rapiditate.

Daca scopul p�ndei este stabilirea (observarea) activitatii unor persoane,

politistii retin si noteaza tot ceea ce observa �n legatura cu activitatea
acestora, urm�nd ca ulterior sa �ntocmeasca raportul cu rezultatul p�ndei.

Daca politistii au fost descoperiti �n p�nda, vor cauta ca la aparitia persoanelor

sa se comporte �n asa fel ca acestea sa fie convinse ca prezenta lor �n acel loc
este cu totul �nt�mplatoare.

Politistii parasesc locul p�ndei �n urmatoarele situatii:

a) c�nd misiunea a fost �ndeplinita;

b) pentru urmarirea infractorilor care fug si nu se supun somatiei de a ram�ne;

la locul faptei;

c) c�nd locul p�ndei a fost deconspirat;

d) c�nd situatia nu mai impune ram�nerea �n p�nda.

�n raport de aceste situatii, politistii parasesc locul p�ndei �n mod conspirat sau
nu.

B. CONTROLUL POLITIENESC
Controlul politienesc reprezinta o verificare punctuala, �ntr-un obiectiv sau loc
favo�rabil, a unor aspecte privind respectarea legalitatii �ntr-un anumit domeniu
de activitate.

Controalele politienesti se executa �n scopul:

a) prevenirii si descoperirii infractiunilor, a contraventiilor sau a altor fapte

cauzatoare de prejudicii;

b) identificarii si prinderii autorilor unor fapte penale sau contraventionale;

c) prinderii �n flagrant a unor infractori;

d) verificarii si exploatarii unor materiale informative;

e) verificarii modului cum este respectat regimul evidentei persoanelor si cel

privind domiciliul si resedinta pentru cetatenii rom�ni si straini;

f) asigurarii ordinii publice;

g) identificarii, prinderii, cercetarii si luarii masurilor legale ce se im�pun

fata de persoanele urmarite.

Cu ocazia pregatirii controalelor politienesti se au �n vedere urmatoarele reguli

principale:
a) organizarea cu maximum de conspirativitate si efectuarea inopinata a
controlului;

b) pregatirea din timp, pentru a avea posibilitatea prevederii situatiilor ce se

pot ivi �n timpul efectuarii lor si a le putea rezolva favorabil;

c) angrenarea de forte suficiente �n vederea �ndeplinirii sarcinilor fixate �n

planul de control;

d) oportunitatea declansarii actiunii sa fie lasata la latitudinea celui care o

conduce.

(2) �n cazul �n care situatia operativa impune, pot fi organizate controale

complexe, care reprezinta un ansamblu de actiuni politienesti, desfasurate cu un
anumit scop, cu angajarea corespunzatoare de efective, viz�nd locuri si medii cu
potential criminogen, executate �ntr-o perioada mai lunga de timp, �n succesiune
ori simultan.

Controlul politienesc se executa de un colectiv restr�ns de politisti, pe diferite

linii de munca, �n baza unui plan aprobat, ce cuprinde:

a) prezentarea situatiei operative, a informatiilor si a datelor care se detin �n

legatura cu faptele care se comit;

b) locul si timpul �n care se va desfasura controlul;

c) obiectivele urmarite;

d) fortele angrenate, misiunile si dotarea acestora;

e) cine conduce si cine va efectua instruirea;

f) modul de actiune �n timpul desfasurarii controlului.

C. RAZIA
Razia reprezinta un complex de activitati organizate la nivelul unei localitati,

cartier sau zona, �n scopul depistarii autorilor unor infractiuni sau prinderii
urmaritilor, cu participarea unui numar mare de politisti.

Dispozitivul raziei se compune dintr-un element de blocare pe caile de acces spre

locul �n care se actioneaza si un element de interventie care actioneaza �n
interior.

�n raport de competente si de suprafata pe care se executa, razia poate fi: totala

si partiala. Fiecare dintre aceste forme poate fi organizata cu blocare totala sau
partiala.

Razia totala se executa la nivelul unei localitati si cuprinde totalitatea

problemelor din competenta politiei.

Razia partiala se refera la activitatile specifice �n anumite cartiere sau zone si

se actioneaza �n anumite domenii din competenta politiei.

Modul de actiune al politistilor din interiorul zonei blocate va fi adaptat, �n

functie de scopul urmarit si de tipul de razie organizat.

Razia se organizeaza �n baza unui plan de actiune.

Seful misiunii efectueaza instruirea participantilor, conduce actiunea si
analizeaza activitatea efectivelor si rezultatele obtinute.

D. FILTRUL
Filtrul este o actiune de control executata la ordin sau cu aprobarea sefului
nemijlocit �n anumite puncte fixe, �n locuri obligatorii de trecere, urmarind
depistarea si prinderea autorilor unor fapte antisociale, dezertorilor.

Filtrele sunt totale si partiale.

Filtrul total reprezinta o actiune de control a tuturor vehiculelor si persoanelor

care circula printr-un anumit punct, patrund sau ies dintr-un anumit loc sau zona.

Filtrul partial reprezinta un control selectiv al persoanelor sau vehiculelor care

circula printr-un anumit punct (numai persoane, numai vehicule, cele care circula
pe un singur sens de circulatie, cei care intra, cei care ies sau pentru o anumita
categorie de persoane).

La aceasta actiune, oprirea vehiculelor se realizeaza de catre ofiteri si agenti,

care au calitatea de politisti rutieri.

Asa dupa cum rezulta din aceasta tema, exercitarea profesiei de politist implica
�ndatoriri si riscuri deosebite, datorita faptului ca acesta intra �n contact
direct si permanent cu numerosi indivizi certati cu legea.

Cu ocazia aplicarii procedurilor legale, desi politistul se straduieste sa dea

dovada de respectarea unor valori ca: integritate, impartialitate, respect fata de
ordine, profesionalism si discretie, el trebuie sa tina seama permanent de
procedurile politienesti specifice legitimarii conducerii la sediu, imobilizari
etc.

Concluzia care se poate desprinde este ca are o foarte mare importanta cunoasterea
si respectarea acestor proceduri politienesti, astfel ca ignorarea sau aplicarea
lor gresita pot conduce la crearea unor stari conflictuale exist�nd riscul, deloc
de neglijat, ca unii politisti sa fie ultragiati, accidentati etc.BIBLIOGRAFIE

Constitutia Rom�niei.
Legea nr. 290/2005 pentru aprobarea O.U.G. nr. 97/14.07.2005 � privind evidenta
domiciliului si actele de identitate ale cetatenilor rom�ni.
Legea nr. 360/06.06.2002 privind statutul politistului, cu modificarile ulterioare.
Legea nr. 218/09.05.2002 privind organizarea si functionarea Politiei Rom�ne.
Codul Penal si Codul de Procedura Penala.
Legea nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Rom�ne.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice, republicata;
Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 aprobat prin HG 1391/2006;
Legea nr. 677/2001 privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor
cu caracter personal si libera circulatie a acestora;
Dispozitia I.G.P.R nr.7/2008 privind conceptia de organizare si actiune a
structurilor politiei de ordine publica;
Dispozitia I.G.P.R nr. 643/2005 privind manualul de bune practici de interventie
pentru politistul de ordine publica;
Proceduri folosite in activitatea de politie I.G.P.R � D.P.O.P -2008;
Legea nr. 295/26.02.2004 privind regimul armelor si munitiilor;
H.G. nr. 991/25.08.2005 pentru aprobarea Codului de etica si deontologie a
politistului;