TULBURARILE DE RITM CARDIAC

Tulburarile de ritm si de conducere sunt afectiuni datorate tulburarilor in formarea si

conducerea impulsurilor la nivelul cordului.
 Frecvenţă cardiacă normală:
 clasic: 60-100 bpm
 modern: 50-85 (90) bpm

Tahicardie - frecvenţă cardiaca mai mare sau egală cu 100 bpm

Bradicardie - frecvenţă cardiaca mai mică sau egală cu 50 bpm
Ritmul cardiac este asigurat de sistemul excito-conductor al cordului,format din :
 nodulul sino-atrial situat in peretele atriului drept ( NSA)
 nodulul atrio-ventricular situat in grosimea septului interatrial inferior(NAV)
 fasciculul His care patrunde in septul interventricular prin 2 ramuri dreapta si
stanga
 reteaua Purkinje din ramificatia fascicului His
Ritmul sinusal este asigurat de impulsurile plecate din NSA care trec prin NAV—
fascicul His—reteaua Purkinje—toata masa ventriculara.

1
 TAHIARITMII SUPRAVENTRICULARE

 Tahicardiile paroxistice supraventriculare

Definitie: reprezinta aritmii atriale generate de impulsuri ectopice atriale,in care

exista o cale accesorie ( un microcircuit sau macrocircuit) pe care stimulul il parcurge.
Se pot clasifica in: - tahicardii atrioventriculare prin reintrare nodala (60%)
-tahicardii prin reintrare atrioventriculara (35%)
Tablou clinic:
- palpitatii rapide cu debut si sfarsit brusc (durata de la secunde la ore)
- anxietate
- stari lipotimice sau sincopa
- angina pectorala
Paraclinic: ECG: frecventa atriala 150-200/min, unda P negativa

Tratament:
- tratamentul crizei acute: manevre vagale sub control ECG, iar in caz de esec
administrare de adenozina, verapamil, diltiazem, digoxin
- prevenirea recurentelor (daca sunt >2/an): beta-blocante, calciu-blocante,
- tratamentul curativ: ablatia cu radiofrecventa a caii lente (terapie de electie)

2
  Flutterul Atrial

Definitie: tahicardie atriala caracterizata printr-o activitate atriala cu frecventa

250-450/min. Se intalneste mai frecvent la barbati si coexista frecvent cu fibrilatia atriala.
Daca apare la adolescenti si la adulti tineri cu cardiopatii congenitale complexe => risc de
moarte subita
Tablou clinic: - palpitatii
- dispnee
- lipotimii
- angina pectorala
Paraclinic: ECG cu aspect de “dinti de fierastrau”

Tratament:
- restabilirea ritmului sinusal: soc electric extern de urgenta 10-50 joule
- tratament cu antiaritmice: chinindina, procainamida, flecainida, propafenona
- beta-blocante, tonicardiace :Digoxin
- electrostimulare atriala “overdrive” cu un pacemaker extern
- ablatia prin curenti de radiofrecventa

 Fibrilatia Atriala

Definitie: tulburare de ritm caracterizata printr-o depolarizare atriala total

dezorganizata cu pierderea efectiva a contractiei atriale.

Fiziopatologie:
Factori de risc:
 varsta inaintata - cardiomiopatiile
 sex masculin - obezitatea
 DZ - hipertiroidia

 HTA - bolile valvulare

 cardiopatia ischemica - insuficienta cardiaca
congestiva

-are 3 forme: - paroxistica (<7zile , uneori <24 ore): se converteste usor la ritm sinusal
- persistenta (>7 zile): revine la ritm sinusal prin cardioversie electrica
- permanenta: la pacientii la care tratamentul medicamentos sau
cardioversia electrica nu au succes
- consecintele fibrilatiei atriale sunt reducerea cu 25-30% a debitului cardiac,
remodelararea cardiaca si accidentele tromboembolice

3
 Tablou clinic: palpitatii, dispnee, angina, sincopa, ameteli, oboseala

Paraclinic: ECG – unde “f” de fibrilatie cu frecventa 350-600/min

Tratament:
- restabilirea ritmului sinusal: soc electric extern (cazuri compromise
hemodinamic)200j-360j, conversie medicamentoasa (cazuri stabile hemodinamic):
chinidina, propafenona, flecainida
- controlul frecventei ventriculare: digoxin, verapamil, diltiazem, beta-blocante
- tratament interventional: ablatia prin radiofrecventa urmata de implantarea unui
stimulator cardiac ventricular

-ARITMIILE VENTRICULARE-

Definitie: sunt aritmii in care mecanismul de producere se afla la nivel

ventricular. Au risc crescut de moarte subita.

 Extrasistola Ventriculara

Definitie: reprezinta batai premature provocate de stimuli ce se formeaza in

ventriculi. Etiologie:
- cardiopatia ischemica, miocardite, prolaps de valva mitrala
Tablou clinic:
- palpitatii, disconfort toracic sau la nivelul gatului
Paraclinic: ECG – unda P absenta, complexul QRS larg > 120 msec
Tratament: - psihoterapie si inlaturarea factorilor precipitanti (cafea, tutun,
ceai, cacao, cola, alcool)

 Tahicardia Ventriculara

Definitie: o succesiune de minim 3-4 complexe de origine ventriculara cu o

frecventa > 100/min. Tahicardia ventriculara e cea mai frecventa cauza de moarte
subita cardiaca.
-are ca substrat clinic cardiopatia ischemica. E caracterizata de zonele cicatriceale
rezultate din vindecarea unor vechi infarcte si de ischemia permanent sau episodica
Tablou clinic:
- palpitatii, dispnee, angina, sincopa, astenie
- degenerarea in fibrilatie ventriculara, in absenta unor masuri terapeutice => moarte
subita .
Paraclinic: ECG – frecventa ventriculara 100-250/min, durata QRS > 120 msec.
- aspect de “torsada a varfurilor”

4
 Tratament:
 medicatie antiaritmica
 ablatia prin cateter cu ajutorul curentilor de radiofrecventa
 implantarea de defibrilatoare cardiace automate

3.Fibrilatia ventriculara
Definitie :este cea mai grava aritmie provocata prin descarcari repetitive a mai
multe focare ectopice ventriculare, determinînd absenţa totală a contracţiilor şi
ducand la deces în 100% din cazuri (în absenţa tratamentului):
Frecventa cardiaca este de 300-400batai/min
Fondul patologic cauzal este IMA în primele ore de la debut sau o afectare
miocardică severă (cardiomiopatii, ICC);
Tablou clinic:
-bolnavul este palid
-zgomote cardiace abia receptibile
-abolirea pulsului
Tratament:
-resuscitare cardio-respiratorie
-soc electric extern

-BRADIARITMIILE
Definitie: scadere sub 60 batai/min a ritmului cariac. Consecintele bradicardiei
sunt disfunctia ventriculara stanga, dilatarea sau hipertrofia VS.
-exista bradicardia sinusala a sportivilor sau cea care survine in timpul somnului la
persoanele sanatoase cu valori de 35-40 batai/min fara a genera simptome
- bradicardia sinusala are drept efect reducerea debitului cardiac, scaderea perfuziei
cerebrale , coronare si renale si aparitia semnelor neurologice (sincope)
- terapia de electie a bradicardiilor: cardiostimulare electrica (realizeaza suplinirea
artificiala a functiei de automatism a inimii)

TULBURARILE DE CONDUCERE ATRIOVENTRICULARE-

Aritmiile prin tulburari in conducerea impulsului se numesc blocuri,se datoreaza
intreruperii sau intarzierii undei de excitatie.
In functie de sediul intreruperii impulsului,blocurile sunt:
-blocuri sinoatriale – prin tulburari in conducerea inpulsului de la nodulul sinoatrial spre
miocardul atrial
- blocuri atrioventriculare –unda de excitatie este intarziata sau nu mai trece de la atriu la
ventricul

5
-blocuri de ramura dreapta si stanga – sunt tulburari de conducere pe una din cele doua
ramuri ale fascicului His
 Blocul sinoatrial

Definitie: tulburare de conducere sinoatriala intarziind depolarizarea nodului

sinusal
Tablou clinic: ameteli, sincopa
Tratament: atropina, cardiostimulare permanenta

 Boala nodului sinusal

Definitie: se mai numeste sindromul bradicardie-tahiardie. Se datoreaza

insuficientei intrinseci a nodului sinusal de indeplinire a functiei de pacemaker dominant
fiziologic
Tablou clinic: - sincopa/presincopa datorata opriri sinusale sau a blocului
sinoatrial
 palpitatii, dispnee, fatigabilitate, reducerea capacitatii de efort, confuzie, ameteli
Tratament: cardiostimularea electrica permanenta bicamerala + tratament
antiaritmic

 Blocurile atrio-ventriculare

Definitie: incetinirea sau blocarea conducerii la nivelul nodului atrioventricular

Clasificare: - Gradul I
- Gradul II: - Tip Mobitz I (perioadele Luciani-Wenckebach)
- Top Mobitz II
- Gradul III
Tablou clinic:
- prezenta sincopelor
- lipotimii, ameteli, angina pectorala, delir, stari confuzionale severe
- bradicardie severa (20-40/min)
- zgomotul “de tun” la ascultatia cordului (intarirea zgomotului I prin suprapunerea
sistolei atriale si a celei ventriculare)
Paraclinic: ECG:
- BAV grad I -> alungirea intervalului PR > 200 msec.
- BAV grad II Tip Mobitz I -> alungirea progresiva a PR pana cand o unda P este blocata
- BAV grad II Tip II -> alterneaza unde P conduse cu cele care sunt neconduse
Tratament:
 BAV grad I: nu necesita tratament
 BAV grad II Tip I: cardiostimulate electrica permanenta

6
 BAV grad II Tip II: cardiostimulare electrica permanenta