OPTIMISM

Chestionarul de evaluare a optimismului (OPT)

PREZENTAREA GENERAL A CHESTIONARULUI OPT

Scopul chestionarului OPT i domeniile sale de aplicare
Stilul explicativ pesimist se asociaz adesea cu performan e colare sau profesionale
sc zute i cu unele tulbur ri psihice.
Chestionarul de evaluare a optimismului (Chestionarul OPT) este destinat evalu rii
stilului explicativ (optimist vs pesimist). El poate fi utilizat pentru diagnoza personalit ii, în
domeniul educa ional, în domeniul clinic i al psihologiei s ii.

Condi iile de utilizare a chestionarului OPT

Chestionarul se administreaz individual sau colectiv, f limit de timp.
Persoana care interpreteaz scorurile subiec ilor la chestionar trebuie s aib studii de
psihologie, pentru a putea oferi explica ii cu privire la posibilele efecte ale optimismului i ale
pesimismului. La administrarea chestionarului i la cotarea acestuia, ea poate fi ajutat de
persoane care nu sunt psihologi, dar au cuno tin e despre testarea psihologic .

CONSTRUCTUL M SURAT DE CHESTIONARUL OPT

Defini ia constructului „stil explicativ” i dimensiunile acestuia

Majoritatea defini iilor asociaz cuvântului optimism orientarea c tre aspectele pozitive
ale vie ii. Ele sus in ideea c , indiferent de ceea ce li se întâmpl , optimi tii î i concentreaz
aten ia doar asupra lucrurilor pl cute, favorabile lor, trecând cu vederea evenimentele
negative i nereu itele.
O interpretare pu in diferit o propune M. Seligman (2004). În concep ia sa, modul de a
gândi al optimi tilor nu este acela i în situa ii favorabile i în situa ii nefavorabile.
Seligman (2004) consider optimismul i opusul acestuia, pesimismul, ca fiind
extremit ile unui construct bipolar pe care l-a denumit „stil explicativ”. Prin stil explicativ al
unei persoane, el în elege modul obi nuit al acesteia de a explica evenimentele pozitive i
negative. Dup opinia sa, optimi tii se deosebesc de pesimi ti prin felul în care percep cauzele
situa iilor. Persoanele care se situeaz la polul optimist al stilului explicativ (optimi tii) cred
evenimentele pl cute sunt frecvente, de durat mare, au cauze generale i sunt datorate în
principal unor factori care in de calit i ale propriei persoane, cum sunt inteligen a sau unele
aptitudini. În schimb, evenimentele nepl cute sunt privite de optimi ti ca fiind rare, de durat
redus , legate de diverse situa ii particulare i cauzate de factori externi, precum întâmplarea
sau alte persoane.
Cercet rile efectuate au relevat faptul c exist dou stiluri explicative: unul pentru
evenimente pl cute (pozitive), care se modific în timp, i altul pentru evenimente nepl cute
(negative), care s-a dovedit a fi stabil pe o perioad de peste 50 de ani (Seligman, 2004).
Ambele stiluri explicative sunt privite de Seligman ca având urm toarele trei dimensiuni:
• permanen a, care se refer la durata cauzelor evenimentelor (cauzele pot fi
permanente sau tranzitorii);
• puterea de r spândire sau generalizarea, care se refer la stabilitatea cauzelor
evenimentelor în raport cu diverse contexte (cauzele pot fi generale, valabile pentru
condi ii foarte diverse, sau specifice, legate de anumite situa ii);
• personalizarea, care se refer la atribuirea f cut de o persoan succeselor i
ecurilor sale („de vin ” pentru producerea evenimentelor pl cute/nepl cute este
chiar persoana în cauz sau „vinovate” sunt alte persoane ori diverse situa ii
exterioare persoanei).
Primele dou dimensiuni (permanen a i puterea de r spândire) sunt puse de Seligman în
leg tur cu existen a speran ei. Persoanele care au speran g sesc nenorocirilor cauze
temporare i specifice. Cele disperate (lipsite de speran ) au obiceiul de a descoperi pentru
nefericire cauze permanente i generale.
J. D. MacArthur i C. M. MacArthur (1998) fac distinc ie între dou forme de optimism :
• optimismul dispozi ional (optimismul ca dispozi ie), care se manifest la o persoan
prin încrederea sa c , în general, ansele de a se întâmpla evenimente pl cute sunt
mai mari decât ansele de a se produce evenimente nepl cute ;
• optimismul situa ional (optimismul într-o situa ie particular ), care, unei persoane
aflat într-un anumit context, îi genereaz speran e c , în situa ia respectiv , se vor
produce evenimente favorabile mai degrab decât evenimente nefavorabile.
Optimismul dispozi ional corespunde optimismului din majoritatea defini iilor prezente
în literatura psihologic . El este conceptualizat de MacArthur i MacArthur (1998) ca fiind o
dispozi ie general i stabil care influen eaz modul în care o persoan se concentreaz
pentru a reduce discrepan ele dintre comportamentul prezent i un scop sau un standard pe
care dore te s îl ating .
Cercet rile efectuate asupra optimismului dispozi ional i a optimismului situa ional au
condus la concluzia c cele dou forme coreleaz modest între ele i se comport diferit în
predic ia st rii de s tate fizic i psihic (MacArthur, MacArthur, 1998).
Prin cele dou scale ale sale, chestionarul OPT soar stilul explicativ pentru
evenimente pozitive i stilul explicativ pentru evenimente negative. Scorul total al
chestionarului evalueaz stilul explicativ.

CON INUTUL CHESTIONARULUI OPT

Chestionarul OPT con ine 48 de itemi, grupa i în dou scale. Jum tate dintre ei
evalueaz stilul explicativ pentru evenimente pozitive (scala OPT+), iar ceilal i, stilul
explicativ pentru evenimente negative (scala OPT-). Itemii scalelor sunt amesteca i în cadrul
chestionarului.
Fiecare scal con ine câte 8 itemi pentru fiecare dintre cele trei dimensiuni ale stilului
explicativ (permanen a, generalizarea i personalizarea).
Repartizarea itemilor pe scale este indicat în Anexa 1.

DESCRIEREA ITEMILOR CHESTIONARULUI OPT

Fiecare item din chestionarul OPT descrie un eveniment (pozitiv sau negativ, în func ie
de scal ) i propune dou interpret ri ale acestuia (dou r spunsuri): una corespunde modului
de a gândi al pesimi tilor, iar cealalt , explica iilor date în mod obi nuit de optimi ti.
Subiectului i se cere s aleag r spunsul care se aseam cel mai mult cu felul s u de a
interpreta situa ii similare celei descrise de item.
 spunsul care corespunde stilului explicativ specific optimi tilor este cotat cu un punct,
iar cel lalt cu zero puncte.

INSTRUC IUNILE DE ADMINISTRARE A CHESTIONARULUI OPT

Chestionarul OPT poate fi administrat individual sau colectiv.
Subiectul prime te Caietul chestionarului împreun cu o Foaie de r spuns i cu un
instrument de scris.
Prima etap a administr rii chestionarului const în completarea corect a datelor
biografice cuprinse în Foaia de r spuns (numele, prenumele, data na terii, data evalu rii i
sexul). Persoanele cu dificult i vor fi ajutate la completarea acestor informa ii.
Cea de-a doua etap const în parcurgerea chestionarului.
Persoana care administreaz chestionarul îl invit pe subiect s citeasc instruc iunile de
completare a r spunsurilor din Caietul chestionarului:
Vi se vor prezenta 48 de situa ii care se întâlnesc în mod obi nuit i câte dou
posibilit i de a le interpreta (notate cu a i b).
Multe dintre evenimentele descrise vi s-au întâmplat i dumneavoastr . Aminti i-v ce
i gândit atunci! Dac nu a i avut ocazia s v afla i în vreuna din situa iile prezentate,
încerca i s v imagina i ce a i gândi atunci când vi s-ar întâmpla!
Dintre cele dou r spunsuri propuse aici (a i b), alege i-l pe acela care se potrive te
cel mai mult modului în care gândi i i încercui i-l pe Foaia de r spuns, în dreptul num rului
de ordine al situa iei descrise.
Dac , din gre eal , a i încercuit alt r spuns decât dorea i, scrie i un X peste r spunsul
gre it i încercui i-l pe cel lalt.
spunde i chiar i atunci când aprecia i c variantele a i b vi se potrivesc destul de
pu in. Indica i-o pe cea care este mai apropiat de felul în care a i interpretat situa ii
asem toare celei descrise.
Exemplu
Întreb rile din chestionar sunt de urm toarea form :
50. Dup ce ai ajuns acas , ai observat c ciocolata pe care ai cump rat-o avea data
expir rii dep it .
a. Niciodat nu sunt atent (atent ) atunci când fac cump turi.
b. Am fost gr bit (gr bit ) atunci când am cump rat ciocolata.
Alege i acel r spuns (a sau b) care se potrive te cel mai mult modului în care gândi i
atunci când vi se întâmpl o situa ie asem toare celei pe care o descrie întrebarea. În loc
de ciocolat , poate fi orice alt produs alimentar.
Pe foaia de r spuns, în dreptul num rului de ordine al întreb rii (50), încercui i litera
corespunz toare r spunsului pe care l-a i ales (a sau b).
Nu exist r spunsuri corecte i gre ite.
Alege i r spunsurile care vi se potrivesc cel mai mult i nu pe cele care crede i c v-ar
ajuta s v crea i o imagine cât mai favorabil !
spunde i la toate întreb rile! Nu scrie i nimic în caiet!
spunsurile dumneavoastr sunt confiden iale.
Timpul de r spuns nu este limitat.
Dup ce subiectul a citit instruc iunile, persoana care administreaz chestionarul îl
întreab dac a în eles ce are de f cut i, în cazul în care acesta r spunde afirmativ, îl invit s
spund la itemi.
Dac subiectul nu a în eles sau are întreb ri, i se citesc acele p i din instruc iunile de
completare a r spunsurilor care îi aduc l muririle necesare.
Se poate întâmpla ca subiectul s întrebe la ce serve te chestionarul. Într-o asemenea
situa ie, i se r spunde c ajut la cunoa terea modului în care el gânde te i se comport în
via a obi nuit .
În cazul administr rii colective a chestionarului sau al persoanelor care au dificult i la
citire, instruc iunile de completare a r spunsurilor se citesc de c tre persoana care
administreaz chestionarul.
Atunci când preia de la un subiect Foaia de r spuns, persoana care administreaz
chestionarul trebuie s verifice dac acesta a completat datele personale i dac la fiecare item
a încercuit un r spuns i numai unul (sunt admise corecturile realizate prin bararea
spunsurilor încercuite din gre eal ). Dac observ omisiuni sau constat c au fost
încercuite ambele r spunsuri pentru un item, îi va cere subiectului s efectueze complet rile
i/sau corecturile necesare.

COTAREA R SPUNSURILOR
Se coteaz r spunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei. La fiecare item se acord
un punct, dac r spunsul subiectului coincide cu cel indicat de gril , i zero puncte, în caz
contrar.
Scorul fiec rei scale se ob ine prin însumarea cotelor itemilor componen i.
Scorul chestionarului OPT este suma cotelor tuturor itemilor, fiind egal cu suma
scorurilor scalelor OPT+ i OPT-.
 Tabelul II.11.7. Cel mai mare scor brut c ruia îi corespunde o cot T mai mic decât 40 (pân la care
cotele T sunt considerate „mici”) i cel mai mic scor brut c ruia îi corespunde o cot T mai mare decât 60
(de la care cotele T sunt considerate „mari”)

INTERPRETAREA SCORURILOR CHESTIONARULUI OPT

Persoanele care ob in cote „mici” la chestionarul OPT sunt pesimiste.
Cele care au scoruri mici la scala OPT-:
• consider c evenimentele nepl cute au cauze permanente i vorbesc despre
acestea utilizând termeni ca „mereu” i „totdeauna”;
• dau explica ii generale pentru insuccesele lor;
• se autoînvinov esc atunci când se întâmpl lucruri nepl cute.
Cele care ob in scoruri mici la scala OPT+:
• evenimentelor pozitive le atribuie cauze tranzitorii, precum o dispozi ie sau un
efort depus;
• cred c evenimentele pozitive au cauze specifice, c sunt datorate situa iilor în care
s-au produs;
• pentru evenimente pl cute, caut cauzele în exteriorul persoanei lor.
Persoanele care ob in cote „mari” la chestionarul OPT sunt optimiste.
Cele care au scoruri mari la scala OPT-:
• cred c evenimentele negative au cauze trec toare se întâmpl numai „uneori”
sau au avut loc doar „în ultimul timp” i specifice, legate de anumite
circumstan e;
• atribuie cauze specifice nereu itelor proprii i consider pe al ii vinova i pentru ele.
Cele care ob in scoruri mari la scala OPT+:
• cred c evenimentele pozitive au cauze permanente i generale;
• motiveaz succesele pe care le ob in prin existen a unor calit i personale.
Tabelul II.12.1 prezint câteva exemple de explica ii date de optimi ti i de pesimi ti
acelora i evenimente.
 CONCLUZII
Chestionarul OPT soar stilul explicativ (optimist vs pesimist). El poate fi folosit
pentru diagnoza personalit ii, scalele sale având o bun validitate relativ la construct i o
consisten intern ridicat .
Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea chestionarului OPT în scop de
predic ie.
Chestionarul OPT a fost etalonat pe o popula ie non-clinic , format din persoane cu
vârsta cuprins între 15 i 40 de ani. Etaloanele construite, pe sexe i pe dou grupe de vârst
(15-18 ani i 19-40 de ani), permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. Sunt
propuse interpret ri ale scorurilor mari i ale scorurilor mici (c rora le corespund cote T mai
mari decât 60, respectiv, mai mici decât 40).
Întrucât mai mul i itemi ai chestionarului se refer la activitatea colar /profesional a
subiectului i la rela iile sale cu prietenii, trebuie manifestat pruden în interpretarea
spunsurilor date de persoanele care duc o via izolat , au foarte pu ini prieteni, nu lucreaz ,
nu au lucrat i nici nu urmeaz cursurile vreunei forme de înv mânt.
Se recomand ca, atunci când un subiect ob ine scoruri mici la scalele chestionarului
OPT i se administreze o scal pentru evaluarea stimei de sine, pentru c este de a teptat ca
el s aib i o stim de sine redus .
În cazul elevilor cu rezultate colare slabe, exist o probabilitate destul de mare ca
persoanele s fie pesimiste i cu o con tiinciozitate sc zut . Din acest motiv, se recomand
administrarea, al turi de chestionarul OPT, a unei scale de evaluare a con tiinciozit ii. (O
asemenea scal se g se te în chestionarul CP5F.) Dac la ambele instrumente se ob in scoruri
medii sau mari, atunci ar trebui continuat investiga ia cu administrarea unor teste de evaluare
a aptitudinilor cognitive i a unor chestionare de evaluare a intereselor.