NECHIFOR LIGIA SERIA C, GRUPA 21 UMF GR. T. POPA Nervul vestibulocohlear VIII Este un nerv senzorial, consistent în două diviziuni diferite din punct de vedere funcțional: - Nervul vestibular (pars verstibularis nervi octavi): conduce impulsuri de la aparatul static, reprezentat de canalele semicirculare ale labirintului membranos, de la urechea medie spre nevrax. - Nervul cohlear (pars cochlearis nervi vestibulo-cochlearis): conduce impulsuri de la organul spiral al cohleei (Corti), din urechea medie spre scoarța cerebrală. Originea aparentă se află la nivelul șanțului bulbo-pontin, lateral de nervii facial și abducens (unghiul pontomedular). Deși cei doi se acompaniază reciproc, împachetați într-o teacă de țesut conjunctiv, ei sunt anatomic și funcțional distincți. Nucleii sunt situați în trunchiul cerebral, între punte și medulla oblongata. Nervul auditiv: Fibrele periferice își au originea în ganglioniul spiral al lui Corti, găsit în canalul spiral al lui Rosenthal. Procesele periferice ale celulelor organului Corti formează ganglionul. Procesele centrale (axonii) ale celulelor ganglionare alcătuiesc nervul cohlear (neuron I). Nervul emerge de la partea pietroasă a osului temporal, prin meatul acustic intern, porul acustic intern și ajunge la nivelul encefalului, în nucleii cohleari dorsali și ventrali (neuron II). Nervul vestibular: Își are originea în ganglionul vestibular al lui Scarpa, situat profund in conductul auditiv intern. Procesele periferice ale neuronilor din acest ganglion se întind la celulele receptoare din utriculă și saculă. Procesele centrale alcătuiesc nervul vestibular (neuron I). Fibrele emerg din meatul acustic intern în medulla oblongata, medial pedunculului cerebral inferior, iar ramurile terminale ajung la nuclei: nucleul vestibular medial, superior, lateral și inferior. Unele fibre nu se termină în nucleii vestibulari, pe care îi ocolesc și se alătură corpului juxtarestiform, din pedunculul cerebelos inferior, ajungând direct în lobul flocculonodular ipsilateral al cerebelului. Nervul vestibular este singurul nerv cranian care trimite procesele centrale ale unor neuroni să facă sinapsă direct in cerebel. Sobotta – Atlas of Human Anatomy Sinelnikov Sinelnikov Nervul glosofaringian IX Este un nerv complet: motor, senzitiv, senzorial și secretor. Originea reală a fibrelor sale se găsesc în nuclei distincți, astfel: - Fibre motorii – nucleul ambiguu din medulla oblongata; - Fibre senzitive și senzoriale – ganglionul lui Andersch (în foseta pietroasă) și ganglionul lui Ehrenritter. Axonii neuronilor din ganglioni se bifurcă într-o ramură periferică (impresii de la mucoasa linguală și faringiană) și o ramură centrală (în bulb, nucleu solitar); - Fibre parasimpatice – bulb, nucleul salivator inferior al lui Kohnstamm. Originea aparentă este în partea superioară a șanțului colateral posterior din medulla oblongata. Nervul emerge anterior și lateral, spre gaura rupta posterioara. Nervul devine vertical și ajunge în loja retro-stiliană. Merge printre mușchii stilo-glos si stilo-faringian, ajunge la baza limbii, unde se împarte în ramuri terminale, posterior V- ului lingual. Rapoarte: - În cutia craniană este întecuit de pia-mater merge prin țesutul subarahnoidian, având ca planșeu tuberculul occipital și plafon, lobul flocculus. - În gaura ruptă posterioară nervul ocupă porțiunea antero-internă (orificiul fiind delimitat de ligamentul jugular, în forma literei V deschisă posterior). - La baza craniului nervul coboară prin loja retro-stiliană, având rapoarte cu artera carotidă internă, vena jugulară internă, nervul vag X, nervul spinal XI, nervul hipoglos XII și simpaticul cervical. Ramuri colaterale: 1. Nervul lui Jacobson: de pe fața laterală a ganglionului Andersch; străbate canalul timpanului, ajunge in casa timpanului, urcă pe promontoriu și dă 6 ramuri (2 posterioare, 2 anterioare, 2 superioare); Ramurile marele și micul nerv pietros profund se anastomozează fiecare cu nervii superficiali omonimi, alcătuind, pe de o parte, nervul vidian – ganglionul sfeno-palatin – respectiv un alt nerv - ganglionul otic. 2. Ramuri carotidiene; 3. Ramuri faringiene; 4. Ramuri amigdaliene; 5. Nervul stilo-faringelui; 6. Nervul stilo-glosului. Ramuri terminale: plexul coronar al găurii oarbe al lui Valentin, plex din care pornesc fibre simpatice, ale sensibilității generale și ale celei gustative. Anastomoze: Trigemen V, Facial VII ( ansa lui Haller), Vag X, Simpatic cervical. Sobotta – Atlas of Human Anatmoy Nervul vag X Cel mai lung nerv cranian, nervul vag sau pneumogastric este un nerv complet format din fibre senzitive, motorii și parasimpatice, care se distribuie laringelui și tuturor organelor toracelui, abdomenului. Originea reală a fibrele motorii: în porțiunea mijlocie a nucleului ambiguu, din bulb. Originea reală a fibrelor senzitive: în doi ganglioni nervoși, situați pe traiectul nervului, ganglionul jugular și ganglionul plexiform. Ganglionul jugular este situat la nivelul găurii rupte posterioare, iar ganglionul plexiform se găsește imediat sub baza craniului. Prelungirea lor unică se împarte în două ramuri divergente: una periferică, prelungirea lor protoplasmatica și una centrală axonul care pătrunde în nevrax. Originea reală a fibrelor parasimpatice: în nucleul dorsal al vagului (nucleul cardio-pneumo-enteric), sub planșeul ventriculului IV cerebral. Originea aparentă a nervului se află în șanțul colateral dorsal al bulbului, inferior de glosofaringian IX și superior spinalului XI. Rapoarte: - În etajul posterior al craniului: nervul glosofaringian IX, apoi trece între tuberculul occipital si lobulul pnemuogastric, traversând arahnoida și dura-mater, se angajează în gaura ruptă posterioară. La acest nivel vagul este însoțit de nervul spinal, aici găsindu-se și ganglionul jugular. - Imediat sub baza craniului, vagul se găsește în loja retro-stiliană a spațiului maxilo-vertebro-faringian. Aici coboară în unghiul diedru posterior dintre artera carotidă internă și vena jugulară internă. În această porțiune, pe traiectul nervului există ganglionul plexiform. - Regiunea cervicală: Merge caudal, extern de artera carotidă internă, primitivă și intern de vena jugulară internă, elemente alături de care compune pachetul vasculo-nervos al gâtului. - Torace: La dreapta se găsește în unghiul diedru posterior jugulo-carotidian pentru a încrucișa fata externa a carotidei primitive, aproape de originea ei si apoi trece între artera subclaviculară și vena subclaviculară (loc din care se desprinde nervul reucurent drept). Nervul vag drept încrucișează cranio-caudal, antero-posterior fața externă a trunchiul arterial brahiocefalic, fața dreaptă a traheei, medial marii vene azigos, posterior bronhiei drepte. La stânga, nervul vag nu intra in contact cu artera subclaviculara. El coboară de-a lungul fetei externe a carotidei comune stângi. Trece pe fața antero-externă a porțiunii orizontale a crosei aortei (loc din care se desprinde recurentul stâng) și ajunge pe fața posterioară a pediculului pulmonar stâng. - În cavitatea abdominală: Vagul stâng este aplicat pe fața anterioară a esofagului, după ce a coborât din partea laterală. Vagul drept coboară pe fața anterioară a esofagului abdominal. Ramuri colaterale: Porțiunea cervicală: 1. Ramul meningeal: de la nivelul ganglionului jugular, va inerva dura-mater și pereții sinusului venos lateral; 2. Ramurile faringiene: de la nivelul ganglionului plexiform, se anastomozează la pereții laterali ai faringelui cu filete din glosofaringian si simpaticul cervical formând plexul faringian; 3. Ramuri carotidiene: de la nivelul ganglionului plexiform; 4. Ramuri cardiace superioare: plexul cardiac anterior; 5. Nervul laringeu superior: de la extremitatea inferioară a ganglionului plexiform se indreaptă spre peretele lateral al faringelui, trecând medial carotidei interne, celei externe, unde se desprinde artera linguala. Ramul superior: filete care vor inerva mucoasa etajului supraglotic și mucoasa faringelui, rezultând ansa anastomotica a lui Galien. Ramul inferior: inervează mușchiul crico-tiroidian. Porțiunea toracică: 1. Nervul laringeu inferior: Nervul recurent drept și stâng. Ei se termină dând ramuri pentru toți mușchii laringelui, înafara de mușchiul crico-tiroidian. În cursul traiectului lor, din nervii recurenți se desprind colaterale: cardiace mijlocii, care vor forma plexul cardiac posterior, ramuri traheale, esofagiene si faringiene; 2. Ramuri cardiace inferioare; 3. Ramuri pulmonare anterioare si posterioare care iau parte la formarea plexului pulmonar; 4. Ramuri esofagiene. Anastomoze: Nervul pneumogastric este anastomozat cu cel de partea opusă, cu ramura interna a spinalului XI, la nivelul extremității superioare a ganglionului plexiform; cu glosofaringianul IX, nervul hipoglos XII, facialul VII și simpaticul cervical.