Sunteți pe pagina 1din 48

COLEGIUL DE ŞTIINŢE „GRIGORE ANTIPA”

BRAŞOV
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR : AUTOR:
As. Med. Pr. Tatiana Oglindă Zob Alexandru

ASISTENT MEDICAL GENERALIST


2012

0
COLEGIUL DE ŞTIINŢE „GRIGORE ANTIPA”
BRAŞOV
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

INTERVENŢII SPECIFICE ACORDATE


PACIENTULUI CU DISCOPATIE LOMBARĂ

COORDONATOR : AUTOR:
As. Med. Pr. Tatiana Oglindă Zob Alexandru

ASISTENT MEDICAL GENERALIST


2012

1
CUPRINS

Cap. Pag.
I INTRODUCERE 3
1 Argumentarea lucrării 3
2 Scurt istoric 4
II PARTEA GENERALĂ : Aspecte/particularități clinice ale 5
discopatiei lombare
1 Noţiuni de anatomie şi fiziologie a coloanei vertebrale 5
2 Definiţie 7
3 Etiologie 8
4 Clasificare 9
5 Localizare 9
6 Epidemiologie / Frecvenţă 10
7 Tablou clinic 10
8 Investigații 12
9 Diagnostic 14
10 Tratament 15
11 Evoluţie, complicaţii, prognostic. 17
III PARTEA SPECIALĂ: Rolul asistentului medical în îngrijirea 18
pacientului cu discopatie lombară
1 Particularităţi în îngrijirile acordate de asistentul medical pacientului cu 18
discopatie lombară
2 Descrierea a două tehnici specifice 20
3 Studiu de caz 22
IV Propuneri pentru asistenţii medicali în îngrijirea pacienţilor cu 43
discopatie lombară
V Concluzii 44
- Bibliografie 46

2
І INTRODUCERE

1 Argumentarea lucrării

Una din problemele de sănătate actuale sunt afecţiunile degenerative ale coloanei
vertebrale din cauza extinderii lor in toate clasele sociale afectănd persoane active, apte de
muncă, modificănd calitatea vieţii .
Bolile reumatismale prezintă un impact socio-economic major asupra individului,
familiei şi resurselor medicale, cu repercursiuni asupra funcţiilor fizice şi psihice, precum şi
tendinţa crescută de recurenţă .
Artroza constituie principala cauză de limitare a activităţii cotidiene
şi de handicap fizic, generănd un impact major pentru indivizi, servicii de
sănătate şi societate.
Prin lucrarea de faţă îmi propun să evidenţiez particularitaţile clinice ale discopatiei
lombare, în special beneficiile tratamentului recuperator în afecţiunile reumatismale
degenerative ale coloanei vertebrale lombare precum şi importanţa activităţii asistentului
medical în ingrijirea acordată pacienţilor cu discopatii lombare.
Lucrarea de faţă este structurată in 5 capitole, primele 2 fiind dedicate consideraţiilor
teoretice iar ultimele capitole alocate rolului asistentului medical în îngrijirea pacienţilor cu
discopatii lombare.
Este important de menţionat că diagnosticul precoce şi conduita terapeutică adecvată
a discopatiei lombare, incluzând aici atât îngrijirile cât si tratamentul efectuat de asistentul
medical, favorizează recuperarea pacientului şi reintegrarea in activităţile cotidiene
diminuând riscurile de handicap fizic.
În acest context asistentul medical trebuie să fie bine pregătit profesional, să dea
dovada de bune calităţi morale şi fizice pentru ca intervenţiile acordate pacienţilor cu
discopatie lombară să fie eficiente într-un timp cât mai scurt.

3
2 Scurt istoric

Majoritatea sciatalgiilor au origine vertebrală în zona lombară, degenerarea discului


vertebral fiind cauza cea mai frecventă. Aceasta părere s-a impus încetul cu încetul, nefiind
usor acceptată de la începutul descoperirii acestei afecţiuni.
În anul 1929 dr. Şchmorl şi colegilor săi le revine meritul de a atrage atenţia asupra
rolului discului intervertebral în diverse afecţiuni radiculo-medulare.
La început se credea că diagnosticul clinic nu este posibil (în afara cazurilor cu
calcefieri sau osificări vizibile pe radiografia fără substanţă de contrast), iar ulterior dr.
Glorieux în anii 1930 a susţinut că simptomatologia clinică şi radiologică este eficientă
pentru stabilirea diagnosticului înainte de eventuale intervenţii chirurgicale. Uneori aspectul
radiologic este definitiv pentru stabilirea diagnosticului. [ 1 ]
Fizicianul german Conrad Rontgen a descoperit întâmplător razele x în anul 1985. Razele x
sunt radiaţii electromagnetice penetrante care ajută la expunerea pe un panou fluorescent a
sistemului osos astfel a fost o descoperire importantă şi în lumea medicală ajutând astfel şi
diagnosticarea corectă a discopatiilor lombare.
Antiinflamatoarele şi antialgicele precum aspirina şi paracetamolul au fost descoperite
în jurul anilor 1890 1900 şi au ajutat destul de mult până în ziua de astăzi pentru tratamentul
simptomatic al discopatiilor lombare.
Tratamentele cu infiltraţii au început în anii 1900 pentru discopatiile lombare datorită
experimentelor renumitului cercetător Nikolai Tesla în anul 1896 a tehnicilor specifice
acestor infiltraţii şi tratamente.

4
І І PARTEA GENERALĂ : ASPECTE / PARTICULARITĂŢI
CLINICE ALE DISCOPATIEI LOMBARE

1 Noţiuni de anatomie şi fiziologie ale coloanei vertebrale

Coloana vertebrală ocupă o poziţie centrală în cadrul aparatului locomotor şi


îndeplineşte în organismul omului următoarele funcţii:
- funcţia de susţinere (susţine trunchiul imprimând individului o postură caracteristică);
- funcţia de protecţie (apară măduva spinarii împotriva agresiunilor mecanice);
- funcţia de mobilitate (prin complexitatea construcţiei sale conferă corpului posibilitatea de
a se mişca şi de a se deplasa în spaţiu);
- funcţia morfogenetică (particularităţile mecanicii coloanei vertebrale se răsfrâng asupra
formei şi aşezării viscerelor toraco-abdominale).
Coloana vertebrală este constituită din succesiunea a 33-34 piese osoase numite
vertebre. Ea este parte componentă a unei formaţiuni foarte complexe numite organ axial.
Organul axial este un complex structural şi funcţional la realizarea căruia participă:
- componenta dură osoasă (vertebrele care alcătuiesc coloana vertebrală);
- componenta conjuctivă formată din structuri fibroase şi elastice de legatură dintre vertebre
(discurile intervertebrale, capsule articulare, ligamente);
-componenta musculară (muşchii coloanei vertebrale);
- componenta neuro-vasculară (măduva spinarii, rădăcinile nervoase, vase de sânge). Corpii
vertebrali sunt legaţi prin discurile intervertebrale care sunt articulaţii nesinoviale în timp ce
apofizele articulare sunt legate prin articulaţii sinoviale.
Între vertebre se mai găsesc şi ligamente care împreună cu discul intervertebral şi cu
capsulele articulare formează segmentul de mobilitate. Componenta cea mai importantă a
segmentului de mobilitate o constituie discul intervertebral. Discul intervertebral este aşezat
în spaţiile dintre corpii vertebrali, pe care îi separă, dar îi şi solidarizează în acelaşi timp.
Discul intervertebral este lipsit de cavitatea articulară, nu posedă membrană sinovială şi nici
lichid sinovial. De aceea se încadrează în rândul articulaţiilor nesinoviale.
Discul este format dintr-o porţiune periferică, alcatuită din ţesut conjunctiv fibros,
numită inelul fibros şi o portiune centrală cu aspect gelatinos, care poartă numele de nucleu
pulpos. Inelul fibros este mai rezistent în partea anterioară decât posterior. În structura
inelului fibros intră lame de ţesut fibros, dispuse concentric în jurul nucleului pulpos. Aceste

5
lame conţin fibre de colagen care se inseră pe feţele adiacente ale corpilor celor două vertebre
vecine, între care este situat discul intervertebral.
Lamele concentrice ale inelului fibros sunt în număr de 15-20 înaintea nucleului
pulpos, iar posterior de numai 7-10, explicând slaba rezistenţă la solicitări a acestei zone.
Nucleul pulpos - captează apa şi dezvoltă astfel o forţă explozivă. Nucleul pulpos
este o formaţiune sferică de natură gelatinoasă situat central, bine fixat de inelul fibros la
periferie. Este foarte bogat în apă şi având în captarea acesteia hidrofil. El exercită
compresiune asupra formaţiunilor din vecinătatea inelului fibros şi corpilor vertebrali. Forţa
explozivă a nucleului pulpos îndepărtează corpii vertebrali şi pune în stare de tensiune inelul
fibros, care tinde să-i apropie din nou. Prin intermediul unor mecanisme complexe, nucleul
pulpos normal atrage şi captează apa şi astfel dezvoltă presiuni interioare ridicate cu forţa
brizantă explozivă. Corpii vertebrali împreună cu discurile intervertebrale realizează un
sistem precomprimat.
Discurile intervertebrale măresc elasticitatea coloanei vertebrale şi absorb şocurile
mecanice. Mişcarea este necesară nutriţiei discului intervertebral.
Coloana vertebrală nu este dreaptă ci prezintă o serie de curburi în regiunea cervicală,
toracală şi lombară. La nivelul coloanei cervicale există o curbură cu concavitate posterioară
care se numeşte lordoză şi apare din luna a 4-a a vieţii cănd copilul ia poziţia şezând. La
nivelul coloanei toracice există o curbură cu concavitate anterioară. Curbura lombară are
concavitatea posterior şi se numeşte lordoză lombară. Apare la sfarşitul primului an de viată
cănd copilul începe să meargă, dar nu se consolidează decât la vârsta adultă. În regiunea
pelviană (la nivelul bazinului) există o curbură cu concavitatea orientată anterior şi este
formată de sacru şi oasele coccigiene.
Curburile coloanei vertebrale sunt condiţionate mecanic de înclinaţia bazinului [ 9 ]

6
Figura 7.13. relaţia dintre nervii spinali şi corpurile vertebrale.

[ 7, pag 167 ]

2 Definiţie

Discopatia lombară vertebrală este o suferinţă cronică adesea progresivă degenerativă


afectând discurile intervertebrale şi articulaţiile sale.
Discopatia lombară se caracterizează prin durere localizată în regiunea lombară
Durerea lombară musculo-vertebrală sau durerea mecanică rezultă din tensiunea muşchilor
paravertebrali şi a ligamentelor cât şi din iritaţia faţetelor articulare.
Este cea mai obişnuită formă de durere de spate. Exclude cauze anatomice identificabile :
hernie de disc, tumori , etc. [ 1 ]

7
3 Etiologie

Modificările degenerative ale coloanei vertebrale însoţite de durere sunt una din cele
mai comune boli ale civilizaţiei moderne.
Degenerarea poate fi rezultatul procesului natural de îmbătrânire, al injuriei discului
intervertebral sau a altor factori.
Atunci când hidrofilia (aviditatea de retinere a apei) nucleului pulpos
scade, se reduce forţa explozivă şi se instalează degenerescenţa discală.
Presiunea din interiorul nucleului pulpos creşte în acelaşi timp cu
încărcarea.
„Rezultatul degenerării coloanei este durerea cronică de spate care apare la toate grupele de
varstă şi ocupaţionale” [ 2, pag 283 ]
Regiunea lombară şi mai ales ultimele două discuri lombare reprezintă sediul durerii
din următoarele cauze:
• factori predispozanţi a) anomalii congenitale,
b) constituţia individului,
c) insuficienta tesutului conjuctiv de susţinere.
• factori favorizanţi: a) puncţia lombară,
b) sarcina şi naşterea (sarcina produce accentuarea lordozei lombare,
cu micşorarea spaţiilor vertebrale lombare în partea posterioară)
c) poziţii vicioase care ţin de ocupaţia individului.
• factori determinanţi sunt traumatisme care joacă un rol important în debutul bolii.
Vârsta îndeosebi afectat este cuprinsă între 30 şi 45 de ani.
În funcţie de profesie afecţiunea apare la cei care depun eforturi fizice mari, muncitori
manuali, meseriaşi.
„Traumatismul poate fi puternic şi aplicat direct pe coloana vertebrală (cădere,
săritură, ridicarea unei greutăţi mari, eforturi în timpul naşterii) sau poate fi slab şi
repetat.Traumatismele mici şi repetate asupra coloanei vertebrale produc procese
degenerative indirecte, posttraumatice ale discului” [ 1 pag 593 ]
Durerea lombară inferioară de cauză mecanică, generată de suferinţa atât a ţesuturilor
moi lombare, cât şi a structurilor vertebrale (disc, ligamente intracanaliculare, articulaţii
vertebrale posterioare, pediculi vertebrali ) afectate printr-un proces degenerativ.

8
4 Clasificare

Clasificarea De Seze a discopatiilor vertebrale lombare:


Faza І – durere lombară;
Faza ІІ – durere lombară şi contractura paravertebrală;
Faza Ш- stadiul 1 – durere radiculară,
- stadiul 2 - durere radiculară + parestezii + modificări de reflexe,
- stadiul 3- pareze musculare;
Faza ІV ( discartroza ) - stenoză de canal vertebral prin artroze ale articulaţiilor
interapofizare, îngroşarea de lame şi ligamente galbene.
Radiculopatia este disfuncţia unei rădăcini nervoase manifestată prin durere în
teritoriul de distrubuţie a acelei rădăcini, pareza muşchilor inervaţi de ea .
Sub raport clinic, includem: durerea lombosacrată izolată, durerea lombosacrată cu algii
referite pe membrul inferior, cât şi durerea lombosacrată cu algie iradiată, radiculară.[ 10 ]

5 Localizare

Discopatiile lombare sunt situate în regiunea lombară a coloanei vertebrale dar au


manifestări care datorită compresiunii medulare uni sau bilaterală afectează funcţionarea
normală a discului intervertebral.
Sciatica este durerea în teritoriul de distribuţie a nervului sciatic cauzată în general
unei radiculopatii a rădăcinilor care contribuie la formarea nervului sciatic (L4,L5, S1,S2 şi
parţial S3).
Suferinţa rădăcinii nervoase are efecte de lombosciatică şi durerea poate iradia până în
membrele inferioare afectând reflexele osteotendinoase.
Durerea radiculară este persistentă, fiind foarte precisă ca traiect:
Rădăcina L5: faţa posterioară a fesei, faţa postero-laterală a coapsei, fosa poplitee, faţa
externă a gambei, faţa dorsală a plantei către haluce, durere frecventă în bolta plantară.
Rădăcina S1: faţa posterioară a fesei şi coapsei, fosa poplitee, faţa posterioară a gambei,
călcâiul, zona submaleolară externă, marginea externă a piciorului şi ultimele degete. [ 3 ]

9
6 Epidemiologie / Frecvenţă

Traumatismul este recunoscut în prezent ca unul din factorii etiologici cei mai
importanţi în producerea discopatiilor lombare. Sciatica rezultată după un accident de
muncă, după o cădere sau după efortul de a ridica diferite poveri. Astfel ţinând seama de
condiţiile în care apare sciatica se poate afirma că această afecţiune constituie o problemă
medico-socială şi medico-legală importantă.
Deşi s-a observat de multă vreme, sciatica este foarte frecventă printre muncitori,
s-a crezut că ea s-ar datora umidităţii în care cei mai mulţi sunt obligaţi să-şi exercite meseria.
În prezent rolul traumatismelor profesionale sau accidentale şi al eforturilor fizice în apariţia
acestui sindrom este unanim cunoscută. Un muncitor care depune eforturi mari nu îşi va
recâştiga capacitatea de muncă anterioară îmbolnăvirii. Când nu-şi mai poate exercita deloc
vechea muncă, se recomandă schimbarea profesiunii.
‚‚Problema se complică atunci când bolnavul prezintă malformaţii congenitale ale
coloanei lombo-sacrate (sacralizări, lombalizări, etc)”
[ 1,pag 642 ]
Această afecţiune a coloanei vertebrale lombare este tot mai frecventă în rândurile
mucitorilor care depun eforturi fizice. Mai poate apărea în alte tipuri de meserii care
predispun această boală prin anumite poziţii vicioase ale corpului şi anumiţi factori
meteorologici cum ar fi umezeala şi frigul la care sunt expuse anumite persoane.
Vârsta cea mai afectată este cea între 40 şi 60 de ani deoarece atunci coloana
vertebrală devine mai sensibilă la agresiunile fizice şi termice.

7 Tablou clinic

La un individ tânăr, în plină sănătate, după un traumatism al coloanei vertebrale, apare


imediat sau la scurt interval (între câteva ore sau zile), un lumbago acut cu contractura
musculară paravertebrală, variabil ca intensitate, ca o durere surdă până la imobilizare
absolută la pat ăn cazuri grave.
Durerea cedează la repaus, calmante, căldură şi infiltraţii locale cu novocaină . Când
intervine un nou factor mecanic sau congestiv, lombalgia se poate repeta, la intervale de luni
sau ani, cu intensitate şi durată din ce în ce mai mari. De obicei după al doilea, al treilea sau
al patrulea puseu se adaugă şi o sciatică ce poate însoţii toate crizele în acelaşi membru,

10
bilateral sau alternativ. După mai multe crize, în perioada de aşa zisă acalmie, persistă o jenă
lombară şi chiar o durere în membrul inferior.
Sciatalgia iradiază în funcţie de rădăcina comprimată, este exacerbată de tuse, strănut,
scremut iar pacienţii adoptă poziţii antalgice : camptocormică, flectează genunchiul şi îl
sprijină pe o pernă, scolioză, cifoză. [ 2 ]
Clinic sciatica însoţită de paralizii din cursul degenerării discale evoluează cu dureri
localizate lombar care iradiază în membrul inferior şi parestezii.
Semnul Froment pune în evidenţă paralizia nervului sciatic popliteu extern;
Semnul constă din a observa jocul tendionelor de la gâtul piciorului, când bolnavul stă într-un
picior, celălalt membru executând mişcări pendulare.
Când ortostaţiunea se face pe membrul bolnav şi există o paralizie a nervului
peronier, tendoanelor gambierului anterior, ale lungului peronier lateral şi ale extensorilor
degetelor nu ies in evidenţă.
Simptomatologia se poate completa cu paralizia nervului sciatic popliteu intern şi în
acest caz mişcările de flexie a piciorului şi degetelor sunt abolite sau limitate, reflexul ahilian
abolit, iar tulburările de sensibilitate localizate pe faţa posterioară a gambei şi în regiunea
plantară
Acest tablou clinic care survine adesea după un efort evoluează cu dureri accentuate,
lombalgie, sciatalgie, ceea ce-l deosebeste de alte afecţiuni cu etiologie diferită.
„Anamneza asigură practic diagnosticul, confirmat ulterior de examenul clinic: durere
lombară veche, evoluând în crize din ce în ce mai lungi şi la intervale tot mai mici. Sciatica
apare ca o agravare a stării pacientului, fie fără o cauză evidentă, fie favorizată de un efort
chiar modest (râs, tuse, defecaţie, strănut). Se constituie faza de lombo-sciatică”
[ 3, pag 6 ]
Durerea radiculară este impulsivă, fiind agravată de: eforturi fizice, contractura
abdominală, eforturile provocate de tuse, compresiunea jugularelor (semnul Naffziger), flexia
capului (semnul Neri), manevrele de extensie a sciaticului (semnul Lassegue). Durerea
diminuă în repaus. Fiind de origine mecanică, durerea este frecvent însoţită, de la declanşare,
de parestezii în acelaşi dermatom şi senzaţie de “picior rece “.
,,Anamneza precizează absenţa sau prezenţa tulburărilor genito-sfincteriene (golirea
vezicii, defecaţia, potenţa). Istoricul bolii confirmă în 80% din cazuri etiologia discală a
sciaticii radiculare” [ 3, pag 6-7 ]

11
8 Investigaţii

a) Examenul clinic :
1 Examinarea coloanei vertebrale:
Examenul clinic al pacientului se efectuează în ortostatism sau/şi clinostatism.
Se observă atitudinea de postură antalgică: cifoza, scolioza, rectitudinea coloanei lombare.
Dacă durerea permite, se verifică posibilitatea de mişcare în plan sagital şi frontal, de cele
mai multe ori evidenţiindu-se un blocaj vertebral ce limitează anteflexia. Presiunea exercitată
la două laturi de deget lateral de linia spinoaselor corespunzător spaţiilor L4-L5 sau L5-S1
declanşează durerea pe partea afectată (semnul soneriei).
2 Examenul neurologic:
În absenţa deficitului motor, mersul este posibil, pe vârfuri şi călcâie.
Musculatura antero-externă a gambei depinde de rădăcina L5, iar tricepsul sural depinde de
rădăcina S1. Pareza extensorului propriu al halucelui denotă o leziune radiculară L5.
Sensibilitatea se examinează în dermatoamele corespunzătoare. Verificarea
sensibilităţii perineului şi organelor genitale este obligatorie.
Reflexele osteotendinoase nu sunt patognomonice pentru rădăcina L5; suferinţa rădăcinii
S1 produce alterarea reflexului achilian şi reflex medio-plantar.
Semnul Lassegue se notează de la 0 la 90 grade, sub 20 grade indicând o leziune
radiculară severă.
În final se vor evalua musculatura abdominală, a feselor şi a coapselor, urmărindu-se
depistarea amiotrofiilor şi tulburărilor trofice. Examinarea şoldurilor şi a articulatiilor coxo-
femurale este obligatorie pentru excluderea unei patologii asociate ce poate genera o sciatică
non-discală.[ 3 ]

b) Examene de laborator :
1 ,,Examenul lichidului cefalorahidian este de mai puţin folos atât pentru diagnosticul pozitiv
cât şi pentru cel diferenţial, deoarece în general permeabilitatea şi chimismul sunt normale. În
cazurile de hiperalbuminorahie sau xantocromie acestea nu denotă decât gravitatea
compresiunii radiculo -medulare nu şi etiologia ei. [ 1,pag 603 ]
2 Examenul sângelui ne arată un V.S.H. usor mărit datorită inflamaţiei locale
3 H.L.G.-ul nu arată elemente patologice semnificative
4 ,,Examene radiologice: standard al coloanei vertebrale lombare sunt indispensabile, permit
verificarea coloanei vertebrale din punct de vedere al: staticii, prezența sau absenţa

12
anomaliilor de tranziţie, calitatea osului, înălţimea discurilor, prezenţa artrozelor, starea
articulaţiilor coxo-femurale, sacro-iliace şi a sacrului” [ 3, pag 7-8 ]
Examenul radiologic fără substanţă de contrast al coloanei vertebrale lombare este
obligatoriu atât în incidenţa din faţă cât şi din profil. Radiografiile în incidenţe funcţionale
arată comportarea coloanei vertebrale în timpul mişcării.
În cazurile mai vechi ale bolii se pot observa pe radiografia din profil modificări ale
curburii coloanei vertebrale, pensarea discurilor intervertebrale, lipsa de aliniere a marginii
dorsale a corpurilor vertebrale, semne radiologice de spondiloză.
,,Pe radiografia din faţă în incidenţa oblică ascendentă, uncusul poate aparea deformat, mărit
în volum sau condensat, fanta uncovertebrală apare îngustată datorita prezenţei osteofitelor
sau condensării vertebrelor adiacente” [ 1,pag 601 ]
Examenul radiologic fără substanţă de contrast mai poate arăta diverse modificări
vertebrale asociate ca : sacralizarea uni sau bilaterală; osteofite ale feţei dorsale a marginilor
vertebrale; artrite şi artroze; spina bifida; lombalizare ; fracturi vertebrale ; hernii
intraspongioase ; hernii calcifiate; pseudospondilolistezis.
5 Electromiografia, cu toate că este neconcludentă dacă recurgem exclusiv la ea pentru a
preciza diagnosticul, după Arseni C. Prezintă totuşi urmatoarele avantaje certe :
- poate indica modificări în absenţa oricăror semne neurologice:
- poate evidenţia interesare radiculară la un singur nivel, în timp ce examenul clinico-
neurologic sugerează leziuni la 2 niveluri:
-traseul poate fi modificat deşi mielografia este normală [ 1, pag 606 ]

13
9 Diagnostic

a) Diagnosticul pozitiv se pune pe baza datelor culese din anamneza (eforturi fizice ),
a evoluţiei în doua etape (lumbago, apoi sciatica) apoi în crize, şi pe baza modificărilor
durerilor în raport cu poziţia corpului.
Diagnosticul de localizare se pune pe baza semnelor clinice obiective, a examenelor
complementare, radiografia coloanei vertebrale, E.M.G. etc.;
,,Unele examene speciale cum ar fi discografie, mielografie, examenul L.C.R. vor fi
rezervate acelor cazuri care prezintă aspecte particulare.”[ 1, pag 636 ]

b) Diagnosticul diferenţial în funcţie de datele clinice şi radiologice se vor elimina :


dureri localizate în membrul inferior date de o pseudosciatică.
Putem descoperi foarte mult afecţiuni care se pot diferenţia cum ar fi:
- tumori ale spaţiului epidural (angioame, sarcoame şi lipoame cancere primitive sau
secundare );
- varicele venelor epidurale (dau uneori simptome de lombosciatică);
- epidurita spinală cronică cu dureri lombosciatice continue;
- granuloamele spaţiului epidural (tuberculoză, bruceloză ) etiologie infecţioasă;
- arahnoiditele simple dar fără contractură musculară;
- hematomielia apare dupa traumatism vertebral iar în L.C.R. se poate găsi sânge;
- scleroza în plăci are şi alte semne neurologice, nistagmus, abolirea reflexelor abdominale,
sindromul cerebelos ;
- tabesul dorsal dă dureri fulgerante dar în L.C.R. apare reacţia Bordet-Wassermann pozitivă;
- periradiculita cronică sau fibroza tecii radiculare nu dă simptome de compresiune.

14
10 Tratament

a) Tratamentul profilactic poate consta în combaterea factorilor de risc,


controlul posturii ortstatice, evitarea eforturilor fizice exagerate, evitarea expunerii la frig şi
umezeala un timp îndelungat, evitarea obezităţii şi sedentarismului deoarece suprasolicită
coloana vertebrală şi profilaxia secundară a recidivelor.
b) Tratamentul igieno-dietetic se combină cu tratamentul medicamentos astfel
pacientul va avea un regim alimentar hipo-sodat şi hipo-lipidic datorită medicaţiei cu
antiinflamatoare şi antialgice plus evitarea supraalimentaţiei şi evitarea obezităţii.
c) Tratamentul medicamentos‚ constă în administrarea de antiinflamatoare
nesteroidiene, decontracturante musculare, analgezice indicate în tratamentul simptomatic al
afecţiunilor reumatice inflamatorii degenerative şi metabolice” [ 8, pag 942 ].
d) Tratamentul fizical-kinetic se aplică treptat în funcţie de mobilitatea fiecărui
individ. Se pregatesc execiţii de gimnastică medicală, mişcări posturale, mişcări active şi
pasive, exerciţii de respiraţie, masaj pentru calmarea şi relaxarea musculaturii şi pentru
combaterea tulburărilor circulatorii periferice.
Pacientul va continua acest tratament şi la domiciliu având un program individualizat
şi în raport cu starea sa generală şi posibilităţile de execuţie
e) Tratament balneo-climateric este recomandat pentru ameliorarea afecţiunilor
degenerative reumatismale. „În cazurile în care căldura (perna electrică, băi de lumină, băi
calde) influenţează în bine durerile, se pot face 12 şedinţe de raze ultrascurte sau 6 şedinţe de
radioterapie în doza antiinflamatorie (o şedinţă la 2 zile ; la femei sub 45 de ani nu se face
radioterapie ), diatermie, ionizări cu histamina ultrasonoterapie radiculară”[ 1, pag 683 ].
f) Tratamentul chirurgical este indicat atunci când suferinţa îl transformâ pe bolnav
într-un invalid.
Indicaţiile operatorii absolute sunt :
-Herniile de disc acute sau cronice cu semne de compresiune sau de întrerupere uni sau plurii
radiculară, deci cu semne neurologice mari (sindrom de hemi sau de coadă de cal, sindrom
motor, senzitiv, mixt ) ;
-Hernia de disc cu tulburări sfincteriene;
-Hernia de disc cu parestezii in plante;
-Hernia de disc cu semnul Lassegue contralateral;

15
-Hernia de disc cu sindrom de iritaţie radiculară, cu dureri mari, contracturi şi cu imobilizarea
coloanei, scolioză dar fără semne neurologice;
Contraindicaţiile sunt de ordin general (ca în orice alte operaţii) şi de ordin special
cum ar fi herniile de disc cu leziuni anatomice vechi, ireversibile (deficit motor, atrofie
musculară, tulburări sfincteriene) care datează de multa vreme .
Scopul intervenţiei chirurgicale este de a elibera complet rădăcinile comprimate prin
hernierea discului în canalul vertebral. Operaţia constă în extirparea herniei prin :
laminectomie, hemilaminectomie, foraminotomie, ablaţia herniei prin tehnică interlaminară.
După 3 săptămâni de la operaţie pacientul poate face mişcări din coloana vertebrală
iar după 3 luni îşi poate relua munca de birou dar nu va ridica greutăţi timp de un an.
Complicaţiile postoperatorii sunt minime iar mortalitatea operatorie este aproape nulă.
Rezultatele îndepărtate sunt vindecările în hernia de disc care depăşesc procentul de
95%. [1]

16
11 Evoluţie, Complicaţii, Prognostic.

Evoluţia şi prognosticul bolii sunt benigne; cu toate acestea simptomele necesită


măsuri terapeutice care să contribuie la ameliorarea stării bolnavului şi la preîntâmpinarea
complexării lui sub raport psihic. Evoluţia discopatiilor lombare este lentă, leziunile
degenerative ale coloanei vertebrale accentuându-se cu vârsta .
Complicaţiile discopatiilor lombare pot fi sindroamele de compresiune medulară,
care se traduc la nivelul membrului inferior printr-o diminuare a sensibilităţii profunde iar la
nivelul membrului superior printr-un tablou amiotrofic sau senzitivo-motor.
„Probleme apar numai în formele cu deficit neuromotor accentuat şi incapacitate temporară
de muncă crescută şi variază de la caz la caz.” [ 10 ].
Prognosticul este în general favorabil.
Aprecierea prognosticului se mai poate face dupa scala Prolo:
- 1 incapacitate totală ( înrăutăţire ),
- 2 durere de spate uşoară / moderată şi / sau durere în picior (neschimbată ),
- 3 durere redusă, capabil de a efectua toate activităţile exceptând sportul,
- 4 durere de spate sau / şi în picior episodică ( ameliorat ),
- 5 nici o durere, capabil de a efectua toate activităţile anterioare ( vindecat ).
[2]

17
І І І PARTEA SPECIALĂ : INTERVENŢII SPECIFICE ACORDATE
PACIENTULUI CU DISCOPATIE LOMBARĂ

1 Particularităţi în îngrijirile acordate de asistentul medical pacientului cu discopatie


lombară.

Asistentul medical se implică activ în îngrijirile pacienţilor cu discopatie lombară,


de la internare până la externare şi se asigură să aplice intervenţiile cu rol propriu şi delegat
în tratarea pacientului.
a) Intervenţiile proprii sunt concretizate de :
Elaborarea planului de îngrijire şi identificarea problemelor de dependenţă a pacientului.
Enumerarea obiectivelor şi a intervenţiilor necesare:
Educarea pacientului privind un mod de viaţă sănătos , pentru a preveni complicaţiile bolii,
asigurarea unui microclimat corespunzător şi igiena apoi o şedere odihnitoare pe timpul
spitalizării.
Un regim igieno-dietetic în funcţie şi de medicaţia prescrisă de medic.
Supravegherea generală a pacientului şi mobilizarea activă şi pasivă a pacientului pentru a
prevenii apariţia complicaţiilor invalidante
Este foarte important ca asistentul medical să asigure îngrijirile de bază a pacientului
imobilizat la pat dar şi pacienţilor cu mobilitate scăzută .
Pentru recuperarea eficientă şi cât mai rapidă a pacientului, asistentul medical se
implică foarte mult şi în educarea pacientului pentru a aborda un stil de viaţă sănătos şi de a-
şi menţine starea de sănătate, să asigure măsuri de profilaxie primară şi secundară .
Dacă pacientul a înţeles măsurile pe care trebuie să le execute şi după ce a fost
externat atunci prognosticul bolii este favorabil şi asistentul medical şi-a îndeplinit cu succes
unul din obiectivele propuse pentru tratarea pacientului.
Asistentul medical are în vedere mai multe obiective dar unul dintre cele mai promte
trebuie să fie ameliorarea durerii pacientului deoarece prima problemă de dependenţă este
durerea în aceste afecţiuni.
La fel de importantă poate fi şi mobilitatea perturbată pe care o prezintă pacientul
astfel asistentul medical va asigura un grad de autonomie maxim prin diminuarea durerii şi
executarea de exerciţii corespunzătoare afecţiunii .

18
Asistentul medical pune în aplicare planul de îngrijiri specific bolii şi este atent la
intervenţiile delegate şi participă la efectuarea examenului clinic de către medic pentru
certitudinea datelor din planul de îngrijire .
Asistentul medical va oferi şi un suport psihologic crescut şi încredere în echipa
medicală acestor pacienţi deoarece un anumit grad de imobilizare chiar şi provizoriu al
pacientului poate avea efecte negative pe plan psiho-emotional şi social.
b) Intervenţiile delegate constau în participarea la examenul clinic efectuat de către
medic, recoltarea de probe de laborator, participarea la examenul radiologic, administrarea
medicamentelor şi pregatirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii unde este cazul.
Astfel îngrijirea şi intervenţiile specifice afecţiunilor degenerative la nivelul coloanei
vertebrale lombare se pot descrie ca tehnici de îngrijire uzuale dar au anumite particularităţi
în practică care includ anumite tehnici de masaj şi kineto-terapie care se întâlnesc mai rar în
alte secţii.
Astfel de pacienţi sunt familiarizaţi cu diferite secţii de fizioterapie, reumatologie,
ortopedie, neurologie, neurochirurgie, medicină internă deoarece sunt numeroşi factorii care
influenţează durerea lombo-sacrală.
În funcţie de starea pacientului asistentul medical va administra medicaţie antialgică
şi antiinflamatorie nesteroidiană sub diferite forme ( injectabile / tablete ) dar şi un regim
alimentar hipolipidic şi hiposodat plus un microclimat corespunzător pentru ca schimbările
bruşte şi mai ales scăzute de temperatură şi umiditate crescută pot afecta starea de bine a
pacientului.
De obicei pacienţii sunt adulţi şi care au fost afectaţi din cauze traumatice sau au avut
o evoluţie lentă a bolii deoarece au neglijat primele simptome şi astfel s-au agravat în timp şi
ajung în stări destul de avansate iar îngrijirile acordate de catre asistentul medical devin mai
complexe.
Asistentul medical va cunoaşte investigaţiile paraclinice specifice cum ar fi explorarea
radiologică a coloanei vertebrale lombare, recoltarea de probe biologice pentru determinarea
valorilor patologice ale bolii.
Efectuarea intervenţiilor specifice corecte de către asistentul medical pacientului cu
discopatie lombară, intervine în tratarea bolii şi previne complicaţiile neurologice şi motorii
care au nevoie de obicei intervenţii chirurgicale asfel timpul de vindecare a pacientului se
prelungeşte foarte mult şi tratamentul devine invaziv şi dureros.

19
Asistentul medical se asigură că şi pacientul a înţeles mecanismul
afecţiunii sale şi că se va comforma regulilor de profilaxie secundară şi de
continuare a tratamentului la domiciliu şi a recomandărilor de externare.
Asistentul medical va lămurii pacientul la externare asupra următoarelor aspecte :
-să nu ridice greutăţi de jos decât în poziţia cu genunchii îndoiţi şi coloana neflectată (cât
mai dreaptâ);
-să evite pe cât posibil transportul greutăţilor în spate, care măresc solicitarea discurilor
intervertebrale;
-să practice în fiecare zi gimnastică medicală de 10-15 minute dimineaţa şi la sfârşitul
programului;
-să evite creşterea ponderală, respectând dieta conform sezonului şi efortului fizic pe care-l
practică;
-să se adreseze medicului la primele semne dureroase localizate în regiunea lombară;
Dacă a aparut după un efort criza acută de lombosciatică să solicite şi să consulte
imediat medicul. Până la sosirea medicului să respecte repausul absolut la pat.

2 Descrierea a două tehnici specifice

a) Administrarea antialgicelor şi antiinflamatoarelor nesteroidiene pe cale orală


Medicamentul este prescris de către medic în foaia de observaţie, în rubrica specială (pentru
pacientul internat). [ 4 ]
Pentru această tehnică pregătesc materialele necesare : linguriţă, pahar, apă / ceai,
medicamentul respectiv sub forma de tabletă în ambalajul propiu nesigilat.
Verific doza, integritatea, valabilitatea medicamentului şi incompatibilităţile posibile
cu alte medicamente.
Respect orarul de administrare dar şi programul de somn fiziologic al pacientului.
Administrarea o aplic la patul bolnavului..înaintea administrării explic pacientului scopul şi
efectele medicaţiei dar şi eventualele efecte secundare.
Pregătesc pacientul în poziţie şezândă după care mă spăl pe mâini cu apă şi săpun
pentru a manipula materialele necesare administrării.
Aşez tableta pe limba pacientului şi se înghite ca atare cu apă sau ceai.

20
După ce pacientul a confirmat că a înghiţit tableta fără probleme îl repoziţionez în pat. Execut
din nou spălatul pe măini, reorganizez locul de muncă şi intrumentele folosite le spăl şi le
dezinfectez.
Administrarea medicamentului o notez în foaia de observaţie.cu data şi ora exactă.
Exemple de medicamente :
- antialgice : algocalmin, tramadol,. aspirina şi paracetamol fiind antiinflamatoare
nesteroidiene având acţiune algică mai mare.
- antiinflamatoare nesteroidiene :diclofenac, ibuprofen, ketoprofen, nurofen.
b)Investigaţia radiologică a sistemului osteoarticular la nivelul coloanei vertebrale
lombare.
Examenul radiologic se efectuează prin radiografie simplă (faţă, profil şi incidenţa 3/4) şi este
efectuat la indicaţia medicului pentru a asigura un diagnostic de confirmare a bolii prin
evidenţierea unor modificări anatomo-funcţionale a colonei vertebrale lombare. [ 4 ]
Înainte de a transporta pacientul la serviciul radiologic îl anunţ şi îi explic necesitatea
tehnicii dar şi condiţiile în care se desfăşoară (examinarea în obscuritate şi cu ajutorul unor
aparate speciale).
Completez biletul de trimitere pentru examenul radiologic cu datele personale şi de
spitalizare.
Explic pacientului că trebuie să dezbrac complet regiunea toracică şi abdominală ce
urmează a fi examinată şi trebuie îndepărtate toate obiectele radioopace (nasturi, mărgele,
medalioane, etc.).Dacă există pansament îl voi îndepărta.
Ajut pacientul să urce pe masa de examinare şi să păstreze poziţia indicată de medicul
radiolog după care mă protejez faţă de sursa de raze Roentgen cu şorţ şi mănuşi speciale.
După efectuarea examenului radiologic ajut pacientul să se ridice de pe masa de
examinare şi să se îmbrace.
Transport pacientul de la serviciul radiologic la patul său.
Examenul radiologic efectuat îl notez în foaia de observaţie a pacientului împreună cu data
respectivă.

21
STUDIU DE CAZ NR…1….

Diagnostic medical: Spondilartroză lombară cu sciatalgie bilaterală

a) DATE RELATIV STABILE:


NUME ŞI PRENUME : P.M.
VÂRSTA : 60 SEX: M X F
DOMICILIUL : Loc. Braşov NIVEL DE EDUCAŢIE : Liceu

DATA INTERNĂRII : 16.02.2012 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

SECŢIA UNDE ESTE INTERNAT : Reumatologie

ÎNĂLŢIME :176 cm GREUTATE : 74 kg

A.H.C : frate spondilită anchilozantă;


A.P.F (menarhă/menopauză/sarcini/N.) : nu sunt;
A.P.P : H.T.A. 2001, gonartroză 2006;
Alte probleme de sănătate (boli,malformaţii, deficite senzoriale, proteze) : nu sunt;

Fumat: DA NU X DE CÂŢI ANI FUMEAZĂ

Alergii: Medicamentoase : neagă ; Obiceiuri alimentare: nu are;


Alimentare : neagă; Somn: normal;
Alte alergii : neagă ; Igienă: normală;

Grup sanguin 0 Rh +

Mod de viaţă / muncă: Pensionar;


b) DATE VARIABILE:

Motivele spitalizării : dureri la mobilizarea coloanei vertebrale lombare, dureri la


nivelul coapsei bilateral până la genunchi, durere la mobilizarea articulaţiei genunchiului
bilateral cu caracter inflamator, mers antalgic de schior.
Manifestări de dependenţă :
Durere lombară cu iradiere în membrele inferioare, dureri coxofemurale,
reducerea capacităţii funcţionale prin anchiloză, redoarea coloanei vertebrale lombare
mers antalgic, şoc rotulian bilateral, semnulLassague +30˚ bilateral, anxietate.

22
[5]

Capacitatea de a comunica: Normală X Modificată

TA : 145 / 90 mmHg PULS: 80 p /min RESPIRAŢIE: 17 r/min TEMPERATURĂ:37˚celsius

Orientat temporo-spaţial : DA X NU

Autopercepere modificată de spitalizare : anxietate.

Relaţia cu: Ceilalţi membri ai familiei: bună;


Ceilalţi pacienţi : bună;
Personalul sanitar: bună.

C) GRADUL DE DEPENDENŢĂ

Total independent Necesită rar însoţitor X Total dependent

Se îmbracă singur Se îmbracă cu ajutor X Trebuie îmbrăcat

Se poate deplasa singur Se deplasează cu sprijin X E imobilizat

Îşi poate folosi membrele: Superior stâng X Superior drept X

Semnul Lassague +30˚ Inferior stâng Inferior drept

Îşi efectuează igiena personală: Singur X Necesită ajutor temporar

Necesită ajutor permanent

23
PROBE DE LABORATOR:

EXPLORAREA VALORI DETERMINATE VALORI NORMALE


V.S.H. 15 mm – 1 h 3 mm -10 mm 1h
23 mm - 2h 5mm – 15 mm 2h

Acid uric 50 2,40 - 70

proteine 78 64 - 83

Creatinină 1 0,5 - 1,2


Uree 40 mg % 15 - 45 mg %
Data : 16.02.2012

Explorări radiologice:
Rx coloana lombară: mici reacţii osteofitice interne, mici hernii intraspongioase,
Rx genunchi: modificări avansate de gonartroză.
Data: 16.02.2012

Investigaţii complementare : la examenul clinic general pe sisteme şi aparate nu se constată


elemente patologice.
Data: 16.02.2012

2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR:

a) Durere la nivelul coloanei vertebrale lombare din cauza procesului degenerativ


vertebral.
b) Mobilitate perturbată din cauza durerii manifestată prin mers antalgic„de schior”.
c) Postură inadecvată din cauza procesului degenerativ lombar manifestată prin redoarea
coloanei vertebrale,anchiloză
d) Anxietate din cauza spitalizării.
e) Risc de complicaţii neurologice din cauza afectării spaţiilor intervertebrale.

24
INTERVENŢII
PROBLEMA DE OBIECTIVE
DEPENDENŢĂ AUTONOME DELEGATE EVALUARE

Asigur repaus la pat, pe un plan tare şi


neted, în decubit dorsal sau lateral fără Administrez 1 fiolă algocalmin În decurs de 48 h
Pacientul să prezinte pernă, cu membrele inferioare flectate. la 12 h : 1-0-1 pacientul prezintă dureri
Durere o diminuare a durerii Asigur un microclimat corespunzător. Administrez tramadol 0-0-1 diminuate în intensitate.
în decurs de 48 h. Educ pacientul sa folosească poziţii Recoltez probele de laborator
antalgice pentru a diminua durerea. menţionate în tabel.

Învăţ pacientul să execute mişcări


posturale (ortostatism cu spatele la După 48 h pacientul
Pacientul să prezinte perete, mers cu capul ridicat şi Particip la efectuarea execută mişcări posturale
Mobilitate perturbată o mobilitate mai bună retropulsia umerilor ), examenului clinic de catre cu ajutor şi gimnastică
în decurs de 48h. Transport pacientul la kinetoterapeut şi medic, evidenţierea semnului medicală recomandată de
asist la efectuarea exerciţiilor de Lassague + 30˚ bilateral. către kinetoterapeut.
gimnastică,
Educ pacientul să execute exerciţiile la
domiciliu.

25
Asigur poziţii corespunzătoare şi
Pacientul să prezinte confortabile,(menţionate la durere în Transport / pregătesc pacientul şi După 48 h postura
o postură adecvată în coloana 3), asist la efectuarea examenului pacientului se
Postură inadecvată. decurs de 48 h. asigur un microclimat corespunzător. radiologic al coloanei vertebrale îmbunătăţeşte.
Educ pacientul să evite anumite poziţii lombare şi genunchi.
vicioase în timpul spitalizării dar şi după
externare.

Educ pacientul să ia măsuri profilactice:


Pacientul să nu -să evite suprasolicitari fizice / psihice, După 48 h pacientul a
Risc de complicaţii prezinte complicaţii -să evite obezitatea, H.T.A., Administrez ketonal 10 mg înţeles şi aplică măsurile
neurologice. neurologice. -să evite expunerea la frig, umezeală, 1 capsulă 2 X pe zi timp de 7 de profilaxie pt
hipertermii. zile prevenirea complicaţiilor.
- să evite poziţii vicioase în activităţile 1-0-1
pe care le depune la serviciu sau în
timpul liber.
- să urmeze periodic tratament balnear.

Asigur suport moral pacientului şi


Pacientul să prezinte încredere în echipa medicală, asigur Administrez anxiar 1 capsulă / zi După 48 h pacientul s-a
Anxietate. diminuarea anxietăţii liniştea nocturnă. 0-0-1 acomodat şi prezintă o
în decurs de 48 h. În timpul zilei asigur pacientului stare psihică bună.
momente de recreere.
Asigur aerisirea salonului.

26
În urma acestora şi a îngrijirilor acordate menţin obiectivele şi intervenţiile pe toată durata spitalizării (cu excepţia investigaţiilor
paraclinice care s-au efectuat în primele 2 zile)
Astfel după 4 zile de spitalizare pacientul internat mai prezintă următoarele probleme de dependenţă : durere, mobilitate perturbată,
motiv pentru care am întocmit următorul plan de îngrijiri :

INTERVENŢII
PROBLEMA DE OBIECTIVE
DEPENDENŢĂ AUTONOME DELEGATE EVALUARE

Pacientul să prezinte Asigur repaus la pat, pe un plan tare şi Administrez 1 fiolă algocalmin În decurs de 48 h
Durere o diminuare a durerii neted, în decubit dorsal sau lateral fără la 12 h : 1-0-1 pacientul prezint dureri
în decurs de 48 h. pernă, cu membrele inferioare flectate. Administrez tramadol 0-0-1 diminuate În intensitate.

Învăţ pacientul să execute mişcări Particip la efectuarea vizitei în După 48 h pacientul


Pacientul să prezinte posturale (ortostatism cu spatele la salon a medicului şi la execută mişcări posturale
Mobilitate perturbată o mobilitate mai bună perete, mers cu capul ridicat şi observarea evoluţiei pacientului. cu ajutor şi gimnastică
în decurs de 48h. retropulsia umerilor ), medicală recomandată de
Transport pacientul la kinetoterapeut şi către kinetoterapeut.
asist la efectuarea exerciţiilor de
gimnastică,
Educ pacientul să execute exerciţiile la
domiciliu.

27
Evaluare :
Pacientului P.M internat în data de 16.02.2012, în secţia de reumatologie
având manifestările de dependenţă, durere lombară cu iradiere în membrele
inferioare, dureri la mobilizarea articulaţiei genunchiului bilateral cu caracter
inflamator, dureri coxofemurale, mers antalgic, reducerea capacităţii prin
anchiloză şoc rotulian bilateral, s-au efectuat următoarele investigaţii :
- monitorizarea semnelor vitale,
- examene de laborator,
- examen radiologic al coloanei vertebrale lombare şi genunchi,
- examenul clinic, diagnosticat cu spondilartroză lombară cu
sciatalgie bilaterală
Astfel după 6 zile de spitalizare pacientul nu mai prezintă : durere,
dificultate la mobilizare, postură inadecvată şi anxietate. De asemenea pe
perioada spitalizării nu au apărut complicaţii neurologice.
Pacientul se externează cu următoarele recomandări :
- continuarea tratamentului medicamentos ;
- evitarea frigului, umezelii ;
- evitarea suprasolicitărilor fizice / psihice;
- tratamente balneoclimaterice ;
- se revine la control comform programării stabilite de către medic.

28
STUDIU DE CAZ NR 2

Diagnostic medical: Scolioză lombară cu sciatalgie unilaterală stângă

a) DATE RELATIV STABILE:

NUME ŞI PRENUME : G.A.

VÂRSTA : 35 SEX: M .X F

DOMICILIUL : Loc. Braşov NIVEL DE EDUCAŢIE : Liceu

DATA INTERNĂRII : 10.01.2012 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

SECŢIA UNDE E INTERNAT : Reumatologie

ÎNĂLŢIME :175 cm GREUTATE : 75 kg

A.H.C : nu sunt;
A.P.F (menarhă/menopauză/sarcini/N.) : nu sunt;
A.P.P : nu sunt;
Alte probleme de sănătate (boli,malformaţii, deficite senzoriale, proteze) : nu sunt;

Fumat: DA NU X DE CÂŢI ANI FUMEAZĂ

Alergii: Medicamentoase : neagă ; Obiceiuri alimentare: nu are;


Alimentare : neagă ; Somn: normal;
Alte alergii : neagă ; Igienă: normală;

Grup sanguin 0 Rh +

Mod de viată / muncă: angajat firmă de construcţii.

b) DATE VARIABILE:

Motivele spitalizării :
Lombosciatică stângă, în urmă cu o săptamână cu dureri la mobilizarea coloanei vertebrale
lombare, lombalgie care cedează la repaus şi calmante şi se accentuează la ortostatism
prelungit.

29
Manifestări de dependenţă :
Durere lombară cu iradiere în membrul inferior stâng şi în ortostatism, reducerea capacităţii
funcţionale prin anchiloză, mobilizare lentă greoaie dureroasă, poziţie vicioasă, mers antalgic
(mers de schior ), indispoziţie, oboseală,
Semnul Lassague +60˚ unilateral, redoarea coloanei vertebrale lombare.

Capacitatea de a comunica: Normală X Modificată

TA : 130 / 70 mmHg PULS: 72 p /min RESPIRAŢIE: 18 r/min TEMPERATURĂ:37˚celsius

Orientat temporo-spaţial : DA X NU

Autopercepere modificată de spitalizare : nu;

Relaţia cu: Ceilalţi membri ai familiei: bună;


Ceilalţi pacienţi : bună;
Personalul sanitar: bună.

GRADUL DE DEPENDENŢĂ :

Total independent Necesită rar însoţitor X Total dependent

Se îmbracă singur X Se îmbracă cu ajutor Trebuie îmbrăcat

Se poate deplasa singur X Se deplasează cu sprijin E imobilizat

Îşi poate folosi membrele: Superior stâng X Superior drept X

Semnul Lassague +60˚ Inferior stâng Inferior drept X

Îşi efectuează igiena personală: Singur X Necesită ajutor temporar

Necesită ajutor permanent

30
PROBE DE LABORATOR:

EXPLORAREA VALORI DETERMINATE VALORI NORMALE


V.S.H. 16 mm – 1 h 3 mm -10 mm 1h
23 mm - 2h 5mm – 15 mm 2h

Acid uric 60 2,40 - 70

proteine 81 64 - 83

Creatinină 0,6 0,5 - 1,2


Uree 42 mg % 15 - 45 mg %
Data : 11.01.2012

Explorări radiologice:
Rx coloana lombară: scolioză lombară cu compensare dorsală moderată
îngustarea spaţiului intervertebral L5-S1.
Data: 11.01.2012

Investigaţii complementare :la examenul clinic general pe sisteme şi aparate nu se constată


elemente patologice.
Data: 11.01.2012

2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR:

a) Durere la nivelul coloanei vertebrale lombare din cauza alterării structurale osoase.
b) Mobilitate perturbată din cauza suprasolicitării fizice manifestată prin mobilizare lentă,
greoaie, mers antalgic.
c) Postură inadecvată din cauza procesului degenerativ lombar manifestată prin poziţie
vicioasă
d) Depresie datorită imobilizării provizorii manifestată prin indispoziţie, oboseală.
e) Risc de complicaţii datorită vulnerabilităţii faţă de pericole.

31
INTERVENŢII
PROBLEMA DE OBIECTIVE
DEPENDENŢĂ AUTONOME DELEGATE EVALUARE

Pacientul să prezinte Asigur repaus la pat, pe un plan tare şi


o diminuare a durerii neted, în decubit dorsal sau lateral fără Administrez tramadol 2 capsule În decurs de 48 h
Durere în decurs de 48 h. pernă, cu membrele înferioare flectate, pe zi 1-0-1 pacientul prezintă dureri
care să prevină durerea. Recoltez probele de laborator diminuate în intensitate.
mentionaţe în tabel.

Transport pacientul la kinetoterapeut şi


asist la efectuarea exerciţiilor de Particip la efectuarea După 48 h pacientul
Pacientul să prezinte gimnastică, examenului clinic de către execută mişcări posturale
Mobilitate perturbată. o mobilitate mai bună Educ pacientul să execute exerciţiile la medic, evidenţierea semnului fără ajutor şi gimnastică
în decurs de 48h. domiciliu, educ pacientul să evite Lassague + 60˚ unilateral. medicală recomandată de
poziţiile profesionale vicioase. către kinetoterapeut.

Asigur poziţii corespunzătoare şi


Pacientul să prezinte confortabile, (menţionate la durere în Transport / pregatesc pacientul şi După 48 h postura
Postură inadecvată. o postură adecvată în coloana 3), asist la efectuarea examenului pacientului se
decurs de 48 h. Asigur un microclimat corespunzător. radiologic al coloanei vertebrale îmbunătăţeşte.
Îndrum pacientul către centre lombare. [ 4 ]
balneoclimaterice pentru a continua cu
tratamente specifice afecţiunii sale.

32
Explic pacientului necesitatea şi Administrez anxiar 1cp/ zi După 24 h pacientul nu
Pacientul să prezinte inofensivitatea tratamentelor şi a 0-0-1 mai prezintă oboseală
Depresie. o stare de confort intervenţiilor medicale, ofer suport Asist la consilierea psihică şi are un somn
psihic în 24 h psihologic prin discuţii cu pacientul psihoterapeutică de specialitate odihnitor.
despre afectiunea fizică, asigur liniştea a pacientului
nocturnă

Educ pacientul cu privire la un mod de


Previn apariţia viaţă sănătos, măsuri profilactice, După 48 h pacientul a
complicaţiilor Învăţ pacientul să execute mişcări înţeles măsurile de
Risc de complicaţii invalidante în 48 h posturale (ortostatism cu spatele la profilaxie, a evitat
perete, mers cu capul ridicat şi complicaţiile invalidante.
retropulsia umerilor ).

33
În urma acestora şi a îngrijirilor acordate menţin obiectivele şi intervenţiile pe toata durata spitalizării (cu excepţia investigaţiilor
paraclinice care s-au efectuat în primele 2 zile)
Astfel după 4 zile de spitalizare pacientul internat mai prezintă următoarele probleme de dependenţă :durere, postură inadecvată,
motiv pentru care am întocmit următorul plan de îngrijiri

INTERVENŢII
PROBLEMA DE OBIECTIVE
DEPENDENŢĂ AUTONOME DELEGATE EVALUARE
Administrez 1 fiolă algocalmin
Pacientul să prezinte Asigur repaus la pat, pe un plan tare şi la 12 h : 1-0-1 În decurs de 48 h
Durere o diminuare a durerii neted, în decubit dorsal sau lateral fără Administrez tramadol 0-0-1 pacientul prezintă dureri
în decurs de 48 h. pernă, cu membrele inferioare flectate. diminuate în intensitate.

Asigur poziţii corespunzătoare şi După 48 h postura


confortabile, (menţionate la durere în pacientului s-a
Postură inadecvată. Pacientul să prezinte coloana 3), îmbunătăţit.
o postură adecvată în Asigur un microclimat corespunzător.
decurs de 48 h. Îndrum pacientul către centre
balneoclimaterice pentru a continua cu
tratamente specifice afecţiunii sale.

34
Evaluare :
Pacientului G.A internat în data de 10.01.2012, în secţia de reumatologie
având manifestările de dependenţă, durere lombară cu iradiere în membrul
inferior stâng, mobilitate lentă, greoaie, mers antalgic, poziţie viciosă,
indispoziţie, oboseală s-au efectuat următoarele investigaţii :
- monitorizarea semnelor vitale,
- examene de laborator,
- examen radiologic al coloanei vertebrale lombare,
- examenul clinic, diagnosticat cu scolioză lombară cu sciatalgie
unilaterală stângă.
Astfel după 6 zile de spitalizare pacientul nu mai prezintă : durere,
dificultate la mobilizare, postură inadecvată şi depresie. De asemenea pe
perioada spitalizării nu au apărut complicaţii neurologice.
Pacientul se externează cu următoarele recomandări :
-continuarea tratamentului medicamentos ;
- evitarea frigului, umezelii ;
- evitarea suprasolicitărilor fizice / psihice;
- tratamente balneoclimaterice ;
- se revine la control comform programării stabilite de către medic.

35
STUDIU DE CAZ NR 3

Diagnostic medical: Spondiloză traumatică lombară.

a) DATE RELATIV STABILE:

NUME ŞI PRENUME : G.I.

VÂRSTA : 33 SEX: M .X F

DOMICILIUL : Loc. Braşov NIVEL DE EDUCAŢIE : Liceu

DATA INTERNĂRII : 11.03.2012 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

SECŢIA UNDE E INTERNAT : Reumatologie

ÎNĂLŢIME :170 cm GREUTATE : 80 kg

A.H.C : nu sunt;
A.P.F(menarhă/menopauză/sarcini/N.) : nu sunt;
A.P.P : nu sunt;
Alte probleme de sănătate (boli,malformaţii, deficite senzoriale, proteze) : nu sunt;

Fumat: DA NU X DE CÂŢI ANI FUMEAZĂ

Alergii: Medicamentoase : neagă ; Obiceiuri alimentare: nu are;


Alimentare : neagă ; Somn: normal;
Alte alergii : neagă; Igienă: normală;

Grup sanguin 0 Rh +

Mod de viaţă / muncă: pensionar;

b) DATE VARIABILE:
Motivele spitalizării:
Pacientul acuză dureri lombare la mobilizarea coloanei vertebrale şi după ortostatism
prelungit, lombalgia cedează la repaus şi calmante, sciatalgie unilaterală stângă.

Manifestări de dependenţă:
Durere lombară cu iradiere în membrul inferior stâng, reducerea capacităţii funcţionale prin
anchiloză, redoarea coloanei vertebrale, mers antalgic„de schior”,insomnii, oboseală.

36
Capacitatea de a comunica: Normală X Modificată

TA : 140 / 80 mmHg PULS: 75 p /min RESPIRAŢIE: 18 r/min TEMPERATURĂ:37˚celsius

Orientat temporo-spaţial : DA X NU

Autopercepere modificată de spitalizare : nu;

Relaţia cu: Ceilalţi membri ai familiei: bună;


Ceilalţi pacienţi : bună;
Personalul sanitar: bună.

GRADUL DE DEPENDENŢĂ

Total independent Necesită rar însoţitor X Total dependent

Se îmbracă singur Se îmbracă cu ajutor X Trebuie îmbrăcat

Se poate deplasa singur Se deplasează cu sprijin X E imobilizat

Îşi poate folosi membrele: Superior stâng X Superior drept X

Inferior stâng Inferior drept X

Îşi efectuează igiena personală: Singur X Necesită ajutor temporar

Necesită ajutor permanent

37
PROBE DE LABORATOR:

EXPLORAREA VALORI DETERMINATE VALORI NORMALE


V.S.H. 16 mm – 1 h 3 mm -10 mm 1h
20 mm - 2h 5mm – 15 mm 2h

Acid uric 51 2,40 - 70

proteine 80 64 - 83

Creatinina 1 0,5 - 1,2


Uree 40 mg % 15 - 45 mg %

Data : 12.03.2012

Explorări radiologice:
Rx coloana lombară: vertebra L4 cuneiformă tasată anterior cu mici reacţii osteofitice.
Data: 12.03.2012

Investigaţii complementare :La examenul clinic general pe sisteme şi aparate nu se constată


elemente patologice.
Data: 12.03.2012

2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR:

a) Durere la nivelul coloanei vertebrale lombare din cauza procesului degenerativ.


b) Mobilitate perturbată din cauza iradierii durerii în membrul inferior stâng manifestată
prin mers antalgic.
c) Postura inadecvată din cauza deformării coloanei vertebrale lombare manifestată prin
anchiloză.
d) Integritatea fizică alterată datorită imobilizării provizorii manifestată prin durere.
e) Dificultatea de a se odihni din cauza durerii lombare manifestată prin insomnie
dormitională.

38
INTERVENŢII
PROBLEMA DE OBIECTIVE
DEPENDENŢĂ AUTONOME DELEGATE EVALUARE
Administrez 1 fiolă algocalmin
Pacientul să prezinte Mobilizez pasiv pacientul, asigur poziţie la 12 h : 1-0-1 În decurs de 48 h
Durere o diminuare a durerii comodă şi corespunzătoare pt a prevenii Recoltez probele de laborator pacientul prezintă dureri
în decurs de 48 h. durerea.. menţionate în tabel. diminuate în intensitate.
Transport pacientul la kinetoterapeut şi
asist la efectuarea exerciţiilor de
Pacientul să prezinte gimnastică. Particip la efectuarea După 48 h pacientul
un grad de autonomie Educ pacientul să execute exerciţiile la examenului clinic de către medic execută mişcări posturale
Mobilitate perturbată. maxim în decurs de domiciliu.şi să folosească mijloace cu ajutor şi gimnastică
48h. auxiliare de gimnastică. medicală recomandată de
către kinetoterapeut.

Pacientul să prezinte Asigur un microclimat corespunzător. Transport / pregătesc pacientul şi După 48 h postura
o postură adecvată în Asigur un regim alimentar în funcţie de asist la efectuarea examenului pacientului se
Postură inadecvată. decurs de 48 h. medicaţia prescrisă şi administrată, radiologic al coloanei vertebrale îmbunătăţeşte.
hiposodat, hipolipidic, hipoproteic. lombare. [ 4 ]

Pacientul să prezinte Educ pacientul să ia măsuri profilactice: După 48 h pacientul are o


Integritate fizică o integritate fizică -să evite suprasolicitări fizice / psihice, Administrez ketonal 10 mg integritate fizică bună..
alterată bună în 48 h. -să evite obezitatea , H.T.A. , 1 capsulă 2 X pe zi tmp de 7 zile
-să evite expunerea la frig, umezeală, 1-0-1
-să execute mişcări posturale
Dicultatea de a se Pacientul să obţină un Asigur liniştea nocturnă şi condiţii de După 48 h pacientul s-a
odihnii somn neîntrerupt şi confort termic, Administrez anxiar 1 capsulă / zi acomodat şi prezintă un
odihnitor în decurs de Asigur microclimat corespunzător. 0-0-1 somn liniştit şi
48 h. neîntrerupt

39
În urma acestora şi a îngrijirilor acordate menţin obiectivele şi intervenţiile pe toată durata spitalizării (cu excepţia investigaţiilor
paraclinice care s-au efectuat în primele 2 zile )
Astfel după 4 zile de spitalizare pacientul internat mai prezintă urmatoarele probleme de dependenţă :durere, dificultatea de a se
odihnii, motiv pentru care am întocmit următorul plan de îngrijiri :

INTERVENŢII
PROBLEMA DE OBIECTIVE
DEPENDENŢĂ AUTONOME DELEGATE EVALUARE

Pacientul să prezinte Asigur repaus la pat, pe un plan tare şi Administrez 1 fiolă algocalmin În decurs de 48 h
Durere o diminuare a durerii neted, în decubit dorsal sau lateral fără la 12 h : 1-0-1 pacientul prezintă dureri
în decurs de 48 h. pernă, cu membrele inferioare flectate, diminuate în intensitate.
Mobilizez pasiv pacientul
.
Pacientul să obţină un Asigur liniştea nocturnă şi condiţii de După 48 h pacientul s-a
Dicultatea de a se somn neîntrerupt şi confort termic, Administrez anxiar 1 capsulă / zi acomodat şi prezintă un
odihnii odihnitor în decurs de Asigur microclimat corespunzător. 0-0-1 somn liniştit şi
48 h. neîntrerupt
[6]

40
Evaluare :
Pacientului G.I internat în data de 11.03.2012, în secţia de reumatologie având
manifestările de dependenţă :durere lombară cu iradiere în membrul inferior stâng,
reducerea capacităţii funcţionale prin anchiloză, redoarea coloanei vertebrale, mers
antalgic, insomnii, s-au efectuat următoarele investigaţii :
- monitorizarea semnelor vitale,
- examene de laborator,
- examen radiologic al coloanei vertebrale lombare
- examenul clinic, diagnosticat cu spondiloză traumatică lombară.
Astfel după 6 zile de spitalizare pacientul nu mai prezintă : durere, dificultate
la mobilizare, postură inadecvată, integritate fizică alterată şi insomnie dormiţională.
De asemenea pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii neurologice.
Pacientul se externează cu urmatoarele recomandări :
- continuarea tratamentului medicamentos ;
- evitarea frigului, umezelii ;
- evitarea suprasolicitărilor fizice / psihice;
- tratamente balneoclimaterice ;
- se revine la control comform programării stabilite de către medic.

41
Evaluarea studiului

În urma studiului efectuat pe cele 3 cazuri prezentate am observat că


manifestările de dependenţă ale pacienţilor au fost asemănătoare în mare parte ele
fiind : durere la nivelul coloanei vertebrale lombare, mers antalgic, reducerea
capacităţii funcţionale prin anchiloză, sciatalgie, mobilizare perturbată, oboseală,
semnul Lassague prezent. Manifestările diferite au fost la cazul 1 unde pacientul a
prezentat sciatalgie bilaterală iar la cazurile 2, 3 au prezentat sciatalgie unilaterală.
De altfel în primul caz pacientul este mai în vârstă (60 ani) decât cazurile 2 şi
3 (33 ani, 35 ani) iar în primul caz etiologia bolii a fost de cauză degenerativă având
şi antecedente heredocolaterale (fratele cu spondilită anchilozantă) şi antecedente
personale patologice (gonartroză, an 2006). Etiologia cazurilor 2 şi 3 a fost diferită şi
datorită unor traumatisme la nivelul coloanei vertebrale lombare şi alţi factori
favorizanţi.
Tabloul clinic a celor 3 cazuri a fost asemănător având un debut lent şi cu
simptomatologie asemănătoare, sciatalgie, durere la nivelul coloanei vertebrale
lombare plus mobilizare perturbată, stări de anxietate, oboseală.
În investigaţii toate cazurile au avut examene radiologice ale coloanei
vertebrale lombare, cu recoltare de probe biologice de laborator şi examenul clinic ,
neurologic pentru diagnosticare. Aici cazul 1 a avut o particularitate având nevoie şi
de un examen radiologic al genunchilor datorită şi antecedentelor patologice
personale. Tratamentele administrate în aceste 3 cazuri au fost asemănătoare constând
în tratament profilactic secundar, tratament fizical-kinetic, tratament medicamentos cu
antiinflamatoare nesteroidiene (ketonal) antialgice (algocalmin) şi antianxios (anxiar).
În nici un caz nu a fost nevoie de tratament chirurgical. Ca şi tratamentele aplicate
recomandările la externare a pacienţilor din cele 3 cazuri au fost asemănătoare
urmărind continuarea tratamentului medicamentos, evitarea frigului / umezelii,
evitarea suprasolicitărilor fizice / psihice, tratamente balneoclimaterice şi revenirea la
control conform programării stabilite de către medic. Evoluţia cazurilor a fost
asemănătoare fiind favorabilă la fel şi prognosticul lor pacienţii având în general
aceeaşi durată de spitalizare şi de ameliorare a simptomelor.

42
IV PROPUNERI PENTRU ASISTENŢII MEDICALI ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU DISCOPATIE LOMBARĂ

Ca propuneri în cazul afecţiunilor degenerative şi reumatismale la nivelul


coloanei vertebrale lombare trebuie sa avem în vedere faptul că profilaxia bolii şi
educaţia sanitară efectuată de asistentul medical este importantă pentru scăderea
numărului pacienţilor cu astfel de afecţiuni.
O propunere eficientă în cazul de faţă se va impune într-o
informare amplă şi cât mai corectă în rândul asistenţilor medicali şi
a întregii echipe medicale prin participări la diferite sesiuni de
informare sau congrese de specialitate în care se pot dezbate toate
cunoştinţele actuale despre această afecţiune precum si noutăţile
din domeniu. Astfel se poate ajunge la noi practici în domeniu şi
cadrele medicale vor putea trata mai eficient boala datorită
educaţiei medicale continue şi aprecierii informaţiilor aduse la zi. În
cazul absenţei acestor sesiuni speciale, propunerea mea se axează
pe sesiuni de informare şi mese rotunde în cadrul echipei de îngrijire
de pe secţia de reumatologie cel puţin o dată la şase luni.
Aceste sesiuni de informare pot fi accesibile asistentului
medical deoarece ele sunt necesare şi impuse de către sistemul de
îngrijiri iar promovarea lor se poate afla pe toate canalele de
comunicare. Pacienţii trebuie informaţi de către asistentul medical despre
importanţa metodelor de prevenire şi agravare, evitarea factorilor etiologici a-i bolii,
şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
Pentru a asigura un tratament complex şi adecvat pacienţilor
cu discopatii lombare trebuie ca asistentul medical să interacţioneze
cu o echipă medicală multidisciplinară compusă din medici,
personalul din laborator, asistenţi şi medici kinetoterapeuţi şi colegi
asistenţi iar cunoştintele sale să fie pe masură .
În funcţie de prescripţia medicului intervenţiile asistentului
trebuiesc individualizate pentru fiecare pacient în funcţie de
afecţiunea sa.

43
Din anamneza pacientului, asistentul va identifica factorii de
risc la care este supus fiecare pacient şi îl educă pentru a-i elimina.
Importanţa tratamentului aplicat de asistentul medical la pacienţii
cu afecţiuni degenerative la nivelul coloanei vertebrale lombare
determină creşterea calităţii vieţii.

V CONCLUZII
Discopatia lombară este o afecţiune care poate apărea în
timpul vieţii adultului mai ales la persoanele care sunt supuse
factorilor favorizanţi şi predispozanţi ai bolii.
Degenerarea discului intervertebral lombar este cauza cea
mai frevventă a bolilor reumatismale iar acest lucru s-a impus
începând cu secolul 19 şi s-a putut demonstra şi cu ajutorul
radiografiei fără substanţă de contrast excluzând astfel alte cauze
anatomice ale durerii de spate (hernii,tumori, etc).
Discopatiile lombare se clasifică în diferite stadii ale durerii
care poate iradia până în membrele inferioare, afectând reflexele
osteotendinose, în funcţie de compresiunea medulară având
manifestări uni sau bilaterale.
Traumatismul este unul dintre factorii posibili etiologici care
pot produce discopatiile lombare.
În tabloul clinic avem durere care poate avea intensitate şi
durata din ce în ce mai mare, având astfel lombalgii şi sciatalgii ca
simptom principal.
Examenul clinic şi neurologic este necesar pentru diagnostic
dar şi examenele de laborator radiologice sunt decisive.
În discopatia lombară tratamentul se împarte în mai multe
etape şi anume tratamente profilactice şi igieno-dietetice după care
tratament medicamentos cu antialgice şi antiinflamatoare
nesteroidiene iar în urma externării pacientul este îndrumat către
tratament fizical-kinetic şi balneoclimateric.

44
Tratamentul chirurgical nu se impune doar atunci când
pacientul devine invalid din cauza bolii.
Evoluţia bolii este lentă dar benignă, leziunile degenerative
accentuându-se odată cu vârsta. Prognosticul este în general
favorabil.
În cazurile clinice prezentate s-a observat că evoluţia lor a fost
asemănătoare, ambele având aproape aceeaşi durată de spitalizare
şi ameliorare a simptomelor dar trebuie menţionat că manifestările de
dependenţă ale pacienţilor au fost : durere la nivelul coloanei vertebrale lombare,
mers antalgic, reducerea capacităţii funcţionale prin anchiloză, sciatalgie, mobilizare
perturbată, oboseală, semnul Lassague prezent. Manifestările diferite au fost la cazul 1
unde pacientul a prezentat sciatalgie bilaterală iar la cazurile 2, 3 au prezentat
sciatalgie unilaterală.
Intervenţiile cu rol propriu ale asistentului medical constau în
mobilizarea pasivă şi activă a pacientului, asigurarea unui regim
igieno-dietetic şi un microclimat corespunzător alături de liniştea
nocturnă necesară odihnei pacientului.
Intervenţiile cu rol delegat constau în administrarea
tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene pe cale orală şi
recoltarea probelor de laborator plus pregătirea pacientului şi
transportul său pentru efectuarea radiografiei la nivelul coloanei
vertebrale lombare astfel aceste intervenţii delegate ajută la
culegerea datelor necesare medicului pentru diagnosticarea bolii
cât mai corect.
Evoluţia cazurilor a fost favorabilă la fel şi prognosticul lor pacienţii având în
general aceeaşi durată de spitalizare şi de ameliorare a simptomelor.
Educarea pacientului este importantă pentru a nu exista complicaţii
ale bolii şi aici putem explica pacientului să evite anumite poziţii
vicioase pentru a ameliora durerea şi suprasolicitările fizice şi
psihice. Tot în educarea pacientului trebuie avem în vedere

45
prevenirea obezităţii, H.T.A. evitarea frigului şi umezelii adică factorii
favorizanţi ai discopatiilor lombare.
Astfel promovarea unui stil de viaţă sănătos are efecte
benefice şi în rândul pacienţilor care suferă de afecţiuni
reumatismale sau care sunt predispuşi.

BIBLIOGRAFIE:

1. Arseni C. ,Tratat de Patologie Chirurgicală, vol 4, Neurochirurgie Editura


Medicală, Bucureşti, 1983, pag 586, 593, 603, 606, 626, 630-631, 639-640, 642, 683.

2. Danil A. ,Neurochirurgie, Curs pt Rezidenţi, Editura Didactică şi Pedagogică,


Bucureşti, 2005, pag,283,299,340.

3. Gorgan M. ,Patologia Neurochirurgicală Degenerativă Spinală, CURS 7,


Editura Medicală, Bucureşti, 2005, pag 6 -7- 8.

46
4. Titircă L. ,Tehnici de Evaluare şi Îngrijiri Acordate de Asistenţii
Medicali,Volumul 2, Editura Viaţa Medicală Românească, 2002, Pag 138,209.

5. Titircă L. ,Ghid de Nursing, Ediţia 5, Editura Viaţa Medicală Românească 2001,


pag 364, 374, 383,389.

6. Titircă L. ,Manual de Îngrijiri Speciale acordate Pacienţilor de Asistenţii


Medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, 2003, pag 291- 293.

7. Voiculescu C. ,Anatomia şi Fiziologia Omulu ,Editura Medicală, Bucureşti, 1971,


pag 166-167, 171.

8. Stroescu V. ,Bazele Farmacologice ale Practicii Medicale, Editura Medicală,


Bucureşti, 1988, pag 942 .

*
9. * * http://www.sfatulmedicului.ro/Hernia-de-disc-si-lombosciatica/discopatia-
lombara-lumbago-si-lombosciatica_306

*
10. * * http://www.scritube.com/timp-liber/sport/Lucrare-de-licenta-ROLUL-
MASAJ2412142016.php.

47