III.

Compartimentul tehnologic

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data PC-09-2502-2017 ME

Elaborat Cojocar Simion Litera Coala Coli
Verificat Russanovschi 1
Cont.tehn.
Centrul de Excelență în
Cont.norm. Construcții
Aprobat gr.TMAC-14.09
 3.1. Alegerea schemei tehnologice de producere
În industria prefabricatelor din beton se utilizează mai multe tipuri de tehnologii de fabricație:
 Tehnologia pe stănd;
 Tehnologia cu agregate în lanț;
 Tehnologia cu conveier;
 Tehnologia cu agregate în lanț și convier parțial.

 Tehnologia pe stănd se caracterizează prin faptul că tiparele ocupă mereu același

loc, iar operațiile se execută prin aducerea utilajelor în dreptul tiparelor.
 La tehnologia cu agregate în lanț tiparul este mobil el fiind transportat cu podul
rulant sau cu macaraua portal la fiecare post de lucru.
 Tehnologia în lanț de agregate și convier parțial se folosesc pentru unele operații
conveierul, iar pentru altele podul cu lanț pentru transportul tiparelor cu elemente
prefabricare.
 Tehnologia în conveier folosește tot tipare mobile, dar transportul la fiecare post e
lucru se face cu conveierul. Instalația de transport a conveierului poate fi realizată
în următoarele soluții:
a. Cu rolang simplu sau mecanizat;
b. Cu vagonete circulînd pe șine de cale ferată;

pag

ModCoala Nr. Document Semnăt Data

PC-09-2502-2017 ME
 În țara noastră elementele din beton celular autoclavizat se produc și prin tehnologiile cu
denumirea Hebel, Ytong, P.G.S , iar în ultimul există preocupări pentru realizarea unei tehnologii
românești.
Indiferent de procedeul de fabricație prinicipalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a
produselor din beton celular autoclavizat sunt:
̶ Primirea și depozitarea materiilor prime și auxiliare;
̶ Prelucrarea materiilor componente;
̶ Dozarea componenților și prepararea amestecului de turnare;
̶ Confecționarea și asamblarea plaselor și carcaselor de armare;
̶ Aplicarea soluției anticorosivă;
̶ Pregătirea tiparelor pentru turnare;
̶ Turnarea betonului proaspăt în tipare;
̶ Prîntărirea masei betonului;
̶ Tăierea blocului din beton și realizarea profilării pe crud a elementelor;
̶ Autoclavizarea sub vapori profilați;
̶ Decofrarea, ambalarea depozitarea elementelor din beton autoclavizat.

 Tehnologia Hebel de fabricare a betonului celular autoclavizat folosește ca materii prime

nisipul, ghipsul, iar ca liant un amestec de ciment și var. La fel cuprinde fazele inițiale doar că
are următoarele deosebiri esențiale: tiparele stau pe loc și se deplasează malaorul mobil, care
umple succesiv tiparele în hala de turnare pentru fabricarea elementelor armate se folosesc
anumite carcase de armare, și în aceasta tehnologie pentru a realiza tăierea blocul preîntărit
împreună cu lateralele tiparului sunt așezate pe grătare de transport.

 Tehnologia Ytong se deosebește de cealaltă prin următoarele faze: în timpul turnării

amestecului în cazul dat malaxorul este fix, iar tiparele sunt amplasate pe vagonetă care
parcurg tehnologia pînă la taierea blocului preîntărit, armarea acestor elemente se face cu o
singură plasă cu marginile răbătute și cu plăcuțe din tablă pentru poziționare, la fel în
tehnologia Ytong se deosebește că la tăiere tiparul este rabatat la 90𝑜 astfel că bloculin beton
celular se deplasează pe una din lateralele lungi ale tiparului. Datorită acestei poziții
verticale se pot realiza mai multe tipuri de profilări pe crud al elementelor din beton celular.
Fazele de dozare a componentelor și preparare a amestecului de turnare, confecționarea
armaturii și tratarea anticorosivă, pregătirea tiparelor pentru turnare preîntărirea,
autoclavizarea sunt asemănătoare cu fazele corespunzătoare din cadrul tehnologiei Hebel

pag

ModCoala Nr. Document Semnăt Data

PC-09-2502-2017 ME
  Tehnologia P.G.S., folosește o rețetă pe bază de cenușă zburătoare de termocentrală ca
agregat și un emestec de var-ghips, ca liant. În cadrul acestei tehnologii, zgura se macină spre
deosebire de tehnologia hebel unde agregatul se macină umed. Amestecarea liantului cu
agregatul se execută într-un utilaj specific, numit omogenizator de amestec. Datorită
agresivității crescute a componenților din masa de turnare protecția anticorosivă nu este
totdeauna corespunzătoare. De asemenea sistemul de tăiere nu asigură o precizie
satisfăcătoare și ca urmare proceeul este inferior celor analizate anterior.

pag

ModCoala Nr. Document Semnăt Data

PC-09-2502-2017 ME
 .2. Materie primă
Materiile prime principale folosite pentru obținerea betonul celular autoclavizat sînt
constituite din agregate de natură silicioasă, liant și generator de gaze. În vederea studierii
posibilitaților de utilizare a unei materii prime la fabricarea betonului celular autoclavizat se
verifică caracteristicile chimice,mineralogice și fizico-mecanice ale acestora, comparativ cu
condițiile impuse de tehnologia de fabricție folosită.

La prepararea betonului celular se folosesc următoarele materii prime care trebuie să

corespundă normelor și standartelor
Ciment Portland, trebuie să corespună conform GOST 10178-85, adică să nu conțină adaosuri
de trepel, argilă naturală arsă, argile, roci hidratate, cenușă și cu conținut de aluminat de
tricalciu(C3A) maimum 6% la fabricarea construcților mari de bază de ciment sau lianți micști.
Cimentul trebuie să arate uniformitatea variației în volum la încercarea epruvetelor la fierbere în
apă, la conținutul MgO în clincher mai mult ca 5% în autoclavă.
Cimentul constituie liantul din beton. Prin întărire piatra de ciment legată între ele granulele de
agregate (nisip și savura) și formează betonul. În timpul întăririi, piatra de ciment se contractă și se
fisurează proces accentuat de evaporarea apei din beton și care duce la slăbirea proprietăților
betonului. Pentru împiedicarea evaporării și implicit a 11 sudări, betonul trebuie să corespundă
anumitor condiții de calitate stabilite prin standarde și normative. Aceasta influențează prin
proprietățile sale pe cele ale betonului, la prepararea căruia se utilizează. Cantitatea de ciment ce se
introduce în beton se stabilește prin calcule și probe de laborator, ținîndu-se seama de calitățile ce
se cer betonului, de componenții acestuia, de modul de punere în lucrare. Cantitatea de ciment
conținută într_un 𝑚3 de beton proasăt se numește dozaj și se exprimă în kg/𝑚3 .

Var nestins de calciu, conform GOST 9179-77, cu stingere rapidă și mijlocie, avănd viteza de
stingere de la 5 pînă la 25 minute și cu conținutul de oxid de calciu și oxid de magneziu (CaO+MgO)
activ peste 70%,, arsuri maimum de 2 ore.
Oxidul de calciu (varul nestins, varul ars ) se prezintă sub formă de pulbere de culoare albă, care
cu apa reacționează energic, efervescent cu degajare de căldură formându-se hidroxid de calciu.

Nisipul după GOST 8736:2008

Dimensiunile granulelor 0,2-0,7 mm. La producerea betonului nisipul nu trebuie să conțină
impurități de argilă și nămol mai mult de 3,0%. Acest standard se aplică granule de nisip naturale cu
o adevărată densitate de 2,0 până la 2,8 g / cm3 și amestecuri de nisip natural și nisip de proiectii de

pag

ModCoala Nr. Document Semnăt Data

PC-09-2502-2017 ME
 zdrobire destinate utilizării ca umpluturi grele, ușoare, cu granulație fină, betoanele celulare si
silicat, mortare , amestecuri uscate de construcție, pentru dispozitivul de baze și acoperiri pe
autostrăzi bază și piste și sorturi aerodromurile, pe marginea drumurilor, și fabricarea de materiale
pentru acoperișuri ceramice, regenerării și îmbunătățirea zonele de planificare și alte tipuri de
lucrări de construcții. Acest standard nu se aplică la nisipurile de proiectii de zdrobire rocă solidă.

Pulbere de aluminiu, de mărcile PAP-1 și PAP-2 conform GOST 5494-95

Aluminiu (pulbere sau praf). Element în stare metalică. În natura se găsește sub formă de
bauxită, de criolit, de feldspați, de mică, argile etc. Punctul de fierbere 2500℃. Putere calorifică
7430 kcal/kg. Al este solubil în acid clorhidric, în acid sulfuric, în baze. Este insolubil în acid azotic.
Este rezistent la ațiunea agenților chimici, deorece se acoperă la suprafața cu o peliculă de oxid de
aluminiu. Așchiile și praful de aluminiu se pot aprinde sub efectul local al unor surse de aprindere
cu o energie neînsemnată. Pasta de aluminiu are la bază unul dintre cele mai folosite metale din
lume. După fier, aluminiul este cel mai prezent metal în viața noastră de zi cu zi.

Apa conform GOST 23732-2011 se folosește atît la prepararea betonului, cît și la producerea
proceselor fizico-chimice care însoțesc întărirea lui. Apa folosită la prepararea betoanelor este în
mod obișnuit apă potabilă provenită din conductele de alimentarea cu apă sau din puțuri special
forate. Apa potabilă poate fi folosită fără alte analize sau determinări întrucît nu conține substanțe
dăunătoare care pot produce reacții care să reducă calitățile betonului. La prepararea betoanelor
precum și la stropirea acestora ținind seama de posibilitățile tehnice și economice de aprovizionarea
se pot folosi și ape nepotabile adică provenite din rîuri sau chiar din mare.
Factorul A/C este cuprins frecvent între 0.35 și 1,07. El se stabilește în funcție de felul cimentului,
felul agregatului, al betonului, de mijloacle de punere în lucrare a betonului.

La fel pentru producerea betoanelor celulare se folosesc și alte componente ca:

1. Cenușă zburătoare de termocentrală, conform GOST 25818;
2. Carbonat de potasiu, conform GOST 10690;
3. Soda calcinată tehnică, conform GOST 5100;
4. Sulfat de sodiu de cristalizare, conform GOST 21458;
5. Săpun naftenic, conform GOST 13302;
6. Spumogen PO-1, conform GOST 6948;
7. Sticla lichidă sodică, conform GOST 13078;
8. Coloniu de conifer, conform GOST 19113;
9. Soda caustic, conform GOST 2263:

pag

ModCoala Nr. Document Semnăt Data

PC-09-2502-2017 ME
 .3. Selectarea regimului de lucru al sectiei
Pentru calcularea utilajului tehnologic cantități de materii prime, suprafața de lucru al secției, în
primul rînd calculăm regimul de lucru al secției.
Regimul de lucru al secției proiectate este caracterizat din numărul de zile lucrătoare în an,
numărul de schimburi și numărul de ore în schimb.
Conform normelor de proiectare tehnologică ONTP-07-85 regimul de lucru a întreprinderilor de
producere elementelor din beton și beton armat este:
 Zile lucătoare în săptămînă – 5zile;
 Zile nominale de lucru în an – 262 zile;
 Numărul de schimburi în zii :
 La producerea prefabricatelor – 2 schimburi;
 La tratare termică – 3 schimburi ;
 La descărcare materiilor prime cu transportare auto – 2 schimburi;
 Durata unui schimb – 8 ore ;
 Coeficientul de utilizare a utilajului:
Cu tehnologia conveier – 0,95.

Regimul de lucru al întreprinderi

Tabelul Nr.2
Denumirea Nr. de zile Nr. de Nr. de ore în Fondul Coeficientul Fondul
secției lucrătoare schimburi schimb anual de de utilizare anual al
pe an în zi exploatare a utilajului timpului de
a utilajului lucru T,h
(2x3x4) h (5x6)
1 2 3 4 5 6 7
Fasonarea 260 2 8 4160 0,95 3952
blocurilor
Tratarea 260 3 8 6240 0,95 5928
termică
Depozitarea 260 2 8 4160 0,95 3952
și livrarea

pag

ModCoala Nr. Document Semnăt Data

PC-09-2502-2017 ME
 1. Calculăm fondul anual de exploatare a utilajului pentru fasonarea blocurilor;
Nr.Z/an*Nr.S/Z*Nr.H/S=260*2*8= 4160 (ore);
Unde: Nr.Z/an- numărul de zile lucrătoare pe an;
Nr.S/Z- numărul de schimburi pe zi;
Nr.H/S- numărul de ore în schimb.
2. Calculăm fondul anual de exploatare a utilajului pentru tratarea termică,
Nr.Z/an*Nr.S/Z*Nr.H/S=260*3*8= 6240 (ore);
Unde: Nr.Z/an- numărul de zile lucrătoare pe an;
Nr.S/Z- numărul de schimburi pe zi;
Nr.H/S- numărul de ore în schimb.
3. Calculăm fondul anual de exploatare a utilajului pentru depozitare și livrare;
Nr.Z/an*Nr.S/Z*Nr.H/S=260*2*8= 4160 (ore);
Unde: Nr.Z/an- numărul de zile lucrătoare pe an;
Nr.S/Z- numărul de schimburi pe zi;
Nr.H/S- numărul de ore în schimb.
4. Calculăm fondul anual al timpului de lucru cu coeficientul de utilizare a utilajului la
fasonarea blocurilor;
Fan*C=4160*0.95= 3952 (ore);
Unde: Fan – fondul anual de exploatare a utilajului;
C – coeficientul de utilijare a utilajului;
5. Calculăm fondul anual al timpului de lucru cu coeficientul de utilizare a utilajului la tratarea
termică;
Fan*C=6240*0.95= 5928 (ore);
Unde: Fan – fondul anual de exploatare a utilajului;
C – coeficientul de utilijare a utilajului;
6. Calculăm fondul anual al timpului de lucru cu coeficientul de utilizare a utilajului la
depozitare și livrare;
Fan*C=4160*0.95= 3952 (ore);
Unde: Fan – fondul anual de exploatare a utilajului;
C – coeficientul de utilijare a utilajului;

pag

ModCoala Nr. Document Semnăt Data

PC-09-2502-2017 ME
 3.4. Calculul productivități sectorului proiectat
Reieșind din regimul de lucru primit și datele proiectului cu productivitatea 30 000 𝑚3 /an de
blocuri din beton celular calculăm productivitatea pe zi, schimb, ora. Rezultatele calculelor se vor
introduce în tabelul nr.3.

Calculul productivități pentru fiecare sector tehnologic se execută cu formula:

𝑃𝑐 30000
𝑃0 = 𝑅 = = 30000 𝑚3 /𝑎𝑛
1 − 100 1

Unde: 𝑃𝑐 - productivitatea sectorului calculat;

𝑃0 - productivitatea sectorului care urmează după cele calculate;
R- pierderi și rebut de producere, =0 %;

Tabelul Nr.3
Denumirea Unitatea de Formula Productivitatea,
secrorului masură productivități 𝑚3
tehnologic anuale
În an În zi În schimb Pe oră
Fasonarea 30000 121,456 60,728 7,591
blocurilor
Tratarea 𝑚3 𝑃𝑐 30000 121,44 40,48 5,06
𝑃0 = 𝑅
termică 1 − 100
Depozitarea 30000 121,456 60,728 7,591
și livrarea

1. Calculul productivități secției de fasonarea blocurilor

𝑃𝑎𝑛 30000
a) 𝑃𝑜𝑟ă = = =7,591 𝑚3 ;
𝑍𝑜𝑟𝑒/𝑎𝑛 3952

b) 𝑃𝑠𝑐 = 𝑃𝑜𝑟ă ∗ 8 = 7,591 ∗ 8 = 60,728 𝑚3 ;

c) 𝑃𝑧𝑖 = 𝑃𝑠𝑐 ∗ 2 = 60,728 ∗ 2 = 121,456 𝑚3 ;

2. Calculul productivități secției de tratare termică

𝑃𝑎𝑛 30000
a) 𝑃𝑜𝑟ă = 𝑍 = = 5,06 𝑚3 ;
𝑜𝑟𝑒/𝑎𝑛 5928

b) 𝑃𝑠𝑐 = 𝑃𝑜𝑟ă ∗ 8 = 5,06 ∗ 8 = 40,48 𝑚3;

c) 𝑃𝑧𝑖 = 𝑃𝑠𝑐 ∗ 3 = 40,48 ∗ 3 = 121,44 𝑚3 ;

pag

ModCoala Nr. Document Semnăt Data

PC-09-2502-2017 ME
 3. Calculul productivități secției de depozitare și livrare
𝑃𝑎𝑛 30000
a) 𝑃𝑜𝑟ă = = = 5,06 𝑚3 ;
𝑍𝑜𝑟𝑒/𝑎𝑛 5928

𝑏) 𝑃𝑠𝑐 = 𝑃𝑜𝑟ă ∗ 8 = 5,06 ∗ 8 = 40,48 𝑚3 ;

𝑐) 𝑃𝑧𝑖 = 𝑃𝑠𝑐 ∗ 3 = 40,48 ∗ 3 = 121,44 𝑚3 ;

Unde: 𝑃𝑎𝑛 - productivitatea sectorului anual;

𝑍𝑜𝑟𝑒/𝑎𝑛 - fondul anual al timpului de lucru;
𝑃𝑜𝑟ă - productivitatea pe oră;
𝑃𝑠𝑐 - productivitatea pe schimb;
𝑃𝑧𝑖 - productivitaea pe zi.

pag

ModCoala Nr. Document Semnăt Data

PC-09-2502-2017 ME
 3.5.Calculul resurselor materiale
Conform normelor de proiectare tehnologică, la pregătirea blocurilor celulare (gazbeton) se
folosesc următoarele materii prime:
 Nisip după GOST 8736:2008
 Var nestins conform GOST 9179
 Ciment portland conform GOST 10178
 Pulbere de aluminiu GOST 5494
 Apă conform GOST 23732

Calculul compoziției betonului celular (gazbeton)

Date inițiale:
 Coeficientul apei legate chimic 𝐾𝑐 -1.1
 Var cu activitaea 70%
 Ciment portland M-500
 Coeicient de utilizare a capacitășii de producere a porilor 𝛼 = 0,85
 Volumul unui amestesc V= 10 l

1. Consumul de liante la un amestec

𝜌𝐶 0.5
𝑃𝐿 = ∗𝑉 = ∗ 10 = 1,8 𝑘𝑔
𝐾𝐶 (1 + 𝐶) 1,1(1 + 1,5)
2. Consumul de var
𝑃𝑉 = 𝑃𝐿 ∗ 𝑛 = 1,8 ∗ 0,5 = 0,9 𝑘𝑔
3. Consumul de ciment
𝑃𝐶 = 𝑃𝐿 ∗ 𝑛 = 1,8 ∗ 0,5 = 0,9 𝑘𝑔
4. Consumul de nisip măcinat
𝑃𝑁 = 𝑃𝐿 ∗ 𝐶 = 1,8 ∗ 1,5 = 2,7 𝑘𝑔
5. Consumul de piatră de gips
𝑃𝐺 = 𝑃𝑉 ∗ 0,03 = 0,9 ∗ 0,03 = 0,027 𝑘𝑔
6. Consumul de apă
𝑃𝐴 = (𝑃𝐿 + 𝑃𝑁 ) ∗ 0,64 = (1,8 + 2,7) ∗ 0,64 = 2,88 𝑙
7. Consumul de praf de aluminiu
𝜋 0,5
𝑃𝑃 = = = 4,32 𝑔𝑟 = 0,00432 𝑘𝑔
𝐾𝑎 ∗ 𝛼 1,39 ∗ 0.85

pag

ModCoala Nr. Document Semnăt Data

PC-09-2502-2017 ME
 Avînd datele calculate al productivități și datele obținute la calcularea consumului de
materiale la prepararea betonului M-25. Calculăm necesarul de materie primă la
producerea articolelor pe oră, în schimb, în zi.
Necesarul calculat de material introducem în tabel nr.4

Tabelul Nr.4
Denumirea Unități de Norma de Necesarul de material
materiilor măsură consum
prime
an zi schimb ora
Beton M-
25 cu 𝑚3 30450 64,176 32,088 4,011
pierderi
1,5%
Ciment T 0,9 27405 57,7584 28,87 3,6
Var T 0,9 27405 57,7584 28,87 3,6
Gips T 0,027 822,15 1,73 0,77 0,1
Nisip T 2,7 82215 173,27 86,63 10,82
Apa T 2,88 87696 184,82 92,41 11,55
Praf de T 0,00432 131,54 0,27 0,13 0,017
aluminiu

pag

ModCoala Nr. Document Semnăt Data

PC-09-2502-2017 ME