Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREŞTI

FACULTATEA DE TRANSPORTURI

Arhitecturi ITS
- Proiect -

Sisteme de informare a călătorilor

Studenti:
Brasoveanu Bianca
Tiulete Bogdan
Cuprins
1 Introducere ........................................................................................................................ 3
1.1 Actorii implicați în sistem ............................................................................................ 5
2 Arhitectura funcțională ................................................................................................ 6
3 Arhitectura fizică ............................................................................................................. 9
4 Arhitectura de comunicație ...................................................................................... 10
5 Arhitectura organizațională ..................................................................................... 12
6 Arhitectura de securitate ........................................................................................... 13
7 Concluzii ............................................................................................................................ 16
8 Bibliografie....................................................................................................................... 17
1 Introducere
Pentru o economie modernă de success, abilitatea garantării unui
transport fluent şi eficient de mărfuri şi personae este o cerinţă
fundamentală. Nereuşita îndeplinirii acestei cerinţe reprezintă o
ameninţare pentru competitivitate şi reflectă, deasemenea, o utilizare ne-
durabilă a infrastructurii de transport.

Aplicaţiile ITS au demonstrate că sunt o modalitate validă şi eficientă


de sprijin pentru managementul şi operare serviciilor de transport. Acestea
pot ajuta la:
- Reducerea majoră a accidentelor rutiere;
- Creşterea capacităţii efective a drumurilor fără noi construcţii
(demonstrat, până la 20%);
- Reducerea timpului călătoriei (cu o estimare de 1 an la nivelul unei vieţi
umane);
- Reducerea semnificativă a poluării vehiculelor, ex. emisiile de CO2;

Sistemele Inteligente de Transport (ITS), includ o gamă largă de


instrumente şi servicii derivate de la tehnologiile informaţiei şi
comunicaţiilor.

Aceste sisteme au potentialul de a furniza beneficii semnificative


legate de eficienţa operaţională, calitatea serviciilor, managementul
infrastructurii, şi în acelaşi timp pentru imbunătăţirea siguranţei,
reducerea impactului de mediu şi serviciilor de informare pentru
utilizatori.

Sistemele ITS sunt utilizate pentru:

- automatizarea managementului traficului;


- suportul operaţiilor de transport public;
- management la cerere;
- servicii pentru informarea călătorilor şi planificarea călătoriei;
- managementul parcului de vehicule şi al mărfurilor;
- managementul incidentelor şi suport pentru servicii de urgenţe;
- servicii de plată electronică şi colectare a taxelor;
- tehnologii avansate la bordul vehiculelor.

Arhitecturile ITS pot fi create la nivel naţional, regional sau la nivelul


unui oraş precum şi legate de sectoare sau servicii specifice.
Acestea ajută la utilizarea efectivă a ITS, în sensul că:
- Pot fi planificate într-un mod logic;
- Se integrează cu succes cu alte sisteme;
- Ating nivelurilor de performanţă dorite;
- Au comportamentul dorit;
- Sunt simplu de condus;
- Sunt simplu de intreţinut;
- Sunt simplu de extins;
- Satisfac aşteptările utilizatorilor.

Sistemul de informare şi monitorizare este destinat monitorizării şi


informării calatorilor asupra condiţiilor de trafic, afişării de mesaje pentru
siguranţa traficului, de semne sau texte educativ-preventive.

Sistemul se adresează utilizatorilor transportului public.

Cerințele utilizatorului se referă la:

- Mesaje cu privire la circulația autobuzelor;


- Mesaje cu privire la durata călătoriei;
- Mesaje cu privire la timpul de așteptare;
- Mesaje cu privire la eventualele alternative;
- Mesaje cu privire întarzieri;
- Mesaje cu privire la tarife.
Modurile de informare a călătorilor se rezumă la :

- Panouri cu mesaje variabile;


- Afişaje cu LED-uri;
- display-uri cu LED-uri;
- afişaje dinamice;
- ecrane electronice diverse;

1.1 Actorii implicați în sistem

1. Furnizorul serviciul de transport

Luând exemplul din țara noastră, furnizorul serviciului de transport este


Regia Autonomă de Transport București.

2. Călătorii

Beneficiarii acestui sistem pot fi consiliați cu privire la modificarea


rutelor şi schimbarea modului de transport. Prin informațiile adunate se
poate decide care sunt orele de vârf, sau intervalele orare mai puțin
circulate și se poate stabili dacă se suplimentează sau nu anumite rute.

Aspirațiile actorilor se referă la furnizarea de servicii mai sigure,


confortabile şi uşor de utilizat prin oferirea de informaţii reale, exacte şi la
timp despre servicii instalaţii, noduri intermodale şi în interiorul
vehiculelor de transport public.
2 Arhitectura funcțională
Sistemul de informare a călătorilor trebuie să fie capabil să ofere
acuratețe și credibilitate. El mai trebuie să fie capabil să ofere informații
legate de planul de călătorie pe care utilizatorul urmează să îl parcurga
(timpul de așteptare/timpul de sosire, tipurile de transport, etc). Sistemul
trebuie să fie capabil să ofere informații despre toate sucursalele de unde
se pot furniza informații (locație, orarul, taxele).

Astfel se definesc următoarele funcții:

- Sistemul va asigurarea informații precise cu privire la timpul de


așteptare;
- Sistemul va asigura informații precise cu privire la timpul de
călătorie;
- Sistemul va oferi variante alternative de călătorie;
- Sistemul va permite planificarea unei călători multimodale;
- Sistemul va anunța întarzierile cauzate de evenimente
neplanificate.
3 Arhitectura fizică

Arhitectura fizică defineşte şi descrie modul în care componentele


arhitecturii funcţionale pot fi grupate, pentru a forma entităţi fizice.
Principalele caracteristici ale acestor entităţi sunt, în primul rând, faptul că
ele furnizează unul sau mai multe dintre serviciile ce sunt cerute de către
necesităţile utilizatorilor iar, în al doilea rând, faptul că ele pot fi create.

Informațiile sunt preluate de la dispozitivele GPS amplasate în


vehicule și sunt actualizate în timp real. Astfel se poate realiza o informare
corectă a călătorilor, prin afișarea unor mesaje dinamice.

Informarea călătorilor se poate realiza prin trei metode:

- În mijlocul de transport;
- În stații;
- Prinaplicații destinate dispozitivelor electronice mobile ( telefoane,
tablete etc).

Componentele sistemului de informare în timp real sunt:

- Panouri de afișaj;
- Terminale interactive destinate publicului
- Panouri de informare la bordul vehiculului
- Echipamente portabile de informare
4 Arhitectura de comunicație
Componenta de comunicaţie a arhitecturii ITS defineşte şi descrie
modul în care se efectuează schimbul de informaţii între diferitele părţi ale
sistemului. Acest schimb de informaţii se realizează prin intermediul
fluxurilor fizice de date aşa cum sunt acestea descrise în componenta fizică
a arhitecturii ITS.

Informarea călătorilor poate fi clasificată în două moduri:

- Informare online
- Informare offline

Informarea online presupune transmiterea datelor de la


dispeceratul central către afișor, fără alte modificari. Practic, dispeceratul
central este cel care supraveghează funcția de afișare. Timpii de sosire ai
autobuzelor sunt estimați de funcția de predicție. De asemenea,
dispeceratul mai transmite și orarul planificat și timpul estimat de sosire.

Informarea offline funizează date către publicul călător cu caracter


general cum ar fi numărul autobuzului pentru o rută specifică, intervalul de
timp între două vehicule succesive. Nu este atât de precisă precum celălalt
tip de informare.
5 Arhitectura organizațională

Din punctul de vedere al arhitecturii organizaționale, se deosebesc


următoarele entități:
- Entitatea client – este aceea entitate care are o nevoie și va
formula o cerere pentru un anumit tip de serviciu sau grup de
servicii ITS – poate fi reprezentată de statul roman.
- Entitatea proiectantă – este reprezentată de organismul care va
furniza sistemul de informare, conform specificațiilor clientului –
un exemplu ar putea fi compania SWARCO;
- Entitatea responsabila – are rolul de a îndeplinii o activitate – în
cazul țării noastre, entitatea responsabilă poate fi considerată
RATB, având ca scop prestarea de servicii de transport;
- Beneficiarul – este reprezentat de călător.

6 Arhitectura de securitate

Pentru a obtine siguranța datelor și a elimina riscurile majore trebuie


urmarită o protecție atât la nivel hardware (rețea, servere, stații de lucru),
cât și la nivel software (aplicații, baze de date, sisteme interconectate). Un
nivel clar de securitate nu poate fi definit, însa apelarea la soluții solide și
mature și urmărirea instrucțiunilor prezente în standarde asigură
obținerea unei bune protecții și recunoașterea de către orice organism.

La dezvoltarea unei arhitecturi de securitate trebuie avute în vedere


următoarele concepte privind securitatea informaţiei:

Confidenţialitate – sistemul trebuie să prevină divulgarea


neautorizată a informaţiilor considerate sensibile pentru sistem şi pentru
personalul care îl operează.

Integritate – sistemul trebuie să asigure faptul că informaţiile sunt


protejate la modificări neautorizate intenţionate sau neintenţionate.

Disponibilitate – sistemul trebuie să protejeze serviciile critice ITS


pentru a preveni degradarea sau lipsa serviciilor ITS pentru utilizatorii
acestora (această caracteristică este foarte importantă prin prisma
identificării vehiculelor destinate intervenţiilor de urgenţă pentru a oferi
prioritate în intersecţii, dacă sistemul nu asigură o anumită disponibilitate,
se poate ajunge la întârzierea intervenţiilor în caz de accident şi la
amplificarea efectelor acelor accidente).
Autentificare – sistemul trebuie să verifice identitatea unui utilizator
şi/sau altui sistem înainte de oferirea accesului la resursele cerute

Controlul accesului – sistemul trebuie să limiteze accesul la


resursele unui subsistem numai la acei utilizatori sau subsisteme care sunt
autorizaţi să aibă acel acces. După autentificarea unei entităţi sistemul
trebuie să aibă capacitatea să limiteze accesul la informaţii sau resurse
numai pe baza privilegiilor de acces ale entităţii.

Securitatea opetaţională
Securitatea operaţională este responsabilă pentru protejarea
elementelor ITS împotriva ameninţărilor fizice din partea altor sisteme şi a
oamenilor, precum şi cele de mediu. Această arie furnizează monitorizare,
control acces, configurare control şi management al incidentelor şi
materialelor de securitate al elementelor critice ITS.

Protecţie împotriva ameninţărilor fizice şi de mediu – sistemul


trebuie să protejeze împotriva condiţiilor adverse de mediu (ex:
temperaturi extreme, umiditate,vânt, praf).

Controlul accesului fizic – sistemul trebuie să prevină accesul fizic


neautorizat la componentele critice ale sistemelor ITS, echipamente şi alte
elementeITS.

Monitorizare de securitate – componentele critice ITS,


echipamentele şi celelalte elemente ITS trebuie să fie monitorizate.

Managementul incidentelor de securitate – incidentele de


securitate trebuie să fie activ gestionate prin identificare, operare şi
recuperări

Planificarea evenimentelor probabile – planurile de continuitate


operaţională şi de recuperare după dezastru trebuie să fie pregătite şi
testate şi revizuite periodic pentru a asigura integritatea şi continuitatea
operaţiilor şi minimizarea impactului unui dezastru asupra sistemului.

Mentenanţa sistemului – trebuie să fie instalate şi utilizate numai


soft-urile, hard-urile si dispozitivele autorizate.

Managementul materialelor sensibile – informaţiile sensibile


trebuie să fie stocate, protejate şi distribuite în siguranţă.
7 Concluzii

În completarea informațiilor legate de buna desfașurare a traficului


public prin afișarea orei și datei în timp real, panourile de informare
măresc nivelul de satisfacție alcălătorilor și pot contribui, în același timp, la
creșterea numarului de călători folosind transportul public de persoane
prin fluidizarea traficului general.

Diferitele mesaje preferențiale (defecțiuni tehnice, mesaje sarbatori


etc.) pot fi ușor adăugate și editate din punctul de dispecerizare, iar
afișajele LED dispuse atât în mijlocul de transport în comun, cât și in stațiile
de așteptare, acordă informații utile călătorilor.
8 Bibliografie
[1] - http://www.ratt.ro/forum/uploads/monthly_09_2009/post-4-
1253028337.jpg

[2] - http://stiri.rttbrasov.ro:8085/SiteAssets/Lists/stiri/TEMP/vlcsnap-
2015-12-28-17h29s22 7.png

[3] – Suport de curs ITS

[4] -
http://www.alienconcept.ro/ro/prod/name/informare+calatori?var=2

[5] - https://www.swarco.com/romania-ro/Produse-si-
Servicii/Managementul-Traficului/Transport-Public

[6] - http://www.frame-online.net/