1.1.

Conceptul de Macroeconomie şi obiectul de studiu

În teoria economică, noţiunea de macroeconomie a fost introdusă de savanţii din

Occident în anii 30 ai secolului XX în legătură cu apariţia Teoriei keynisiste („Teoria
ocupaţiei mâinii de lucru, a banilor şi a procentelor”). Macroeconomia, paralel cu
micro-, mezo- şi mondoeconomia, intră în componenţa cursului teoretic „Economix”
şi presupune sfera de analiză aplicată a practicii economice.
Macroeconomia ca ştiinţă provine de la grecescul „macros”, care în traducere
înseamnă „mare”, accentuând că se referă la probleme de dimensiuni mari, spre
deosebire de microeconomie care se ocupă de probleme mici. Însă, diferenţa constă în
tipul de abordare şi nu în tipul de scară de abordare, deoarece microeconomia tot poate
să se ocupe de probleme de dimensiuni foarte mari (cifra de afaceri a concernului
„Mercedes” este mai mare de circa 3 ori decât PIB-ul Republicii Moldova). Se
consideră ca o anumită problemă este macroeconomică atunci şi acolo unde aceasta
reiese din formarea şi consolidarea unei anumite economii naţionale.
Macroeconomia – este una dintre cele mai interesante si utile in viata disciplina
economica, care ne permite sa obţinem răspunsuri la întrebările cheie care ne frământa
pe fiecare dintre noi.
Macroeconomia, ca un compartiment al teoriei economice, studiază mărimi
economice agregate şi probleme economice generale de tipul: volumul de producţie a
economie naţionale, structura economiei naţionale şi componentele ei, ciclurile
economice, ocupaţia resurselor economice, inflaţia, creşterea economică, problemele
financiare la nivelul economiei naţionale. Macroeconomia presupune analiza mişcării
capitalului global şi a forţei de muncă globale în dependenţă de influenţa asupra acestei
mişcări a statului sau în lipsa lui. Ea analizează esenţa diferitor politici
macroeconomice (politica bugetar-fiscală, monetar-creditară, economică externă,
socială etc.) cu scopul de a stabiliza cu ajutorul lor dezvoltarea economiei naţionale
într-o anumită perioadă a ciclului economic.
 Din aceste definiţii reiese că obiectul de studiu al macroeconomiei presupune
cercetarea proceselor economice la nivel de economie naţională luate ca un tot întreg
sau analizate pe agregate sau părţi.
Necesitatea analizei macroeconomice constă în următoarele:
- problemele analizate în macroeconomie se referă la aspectul practic (economic)
al fiecărui individ;
- crearea conştiinţei politice legate de alegerile sociale.
Pentru definirea obiectului de studiu al macroeconomiei este binevenită
determinarea problemelor actuale legate de ea. Ele sunt de ordin comercial, monetar,
financiar, interne şi externe. Printre cele mai importante probleme macroeconomice
din epoca contemporană se înscriu:
1) asigurarea echilibrului economic dintre cererea agregată şi oferta agregată;
2) creşterea economică;
3) ocuparea deplină a resurselor de muncă;
4) asigurarea economiei naţionale cu monedă în cantităţi şi structuri cerute de
mersul normal al fluxurilor economice reale;
5) dirijarea proceselor economice de către stat prin intermediul diferitelor politici
economice;
6) asigurarea pe termen mediu şi lung a unei balanţe comerciale şi de plăţi externe
echilibrate;
7) integrarea problemelor macroeconomice în strategii globale.
Macroeconomia se concretizează cu prioritate către analiza calitativă a
mecanismului de funcţionare al economiei naţionale, a corelaţiilor dintre variabilele
macroeconomice, punând un accent deosebit pe aspectele de măsurare a influenţelor
directe şi indirecte dintre acestea în vederea fundamentării ştiinţifice a deciziilor de
politică macroeconomică. Ea se ocupă cu studiul structurii funcţionalităţii şi
comportamentului de ansamblu al sistemului economiei naţionale în strânsă legătură
cu sistemul economiei mondiale şi cu mediul înconjurător. Macroeconomia este foarte
utila si pentru întreprinzători.
 Only two pages have been converted.
Please go to https://pdfburger.com and sign up to convert all pages.