METALE

Substanţe solide la temperaturi obişnuite (excepţie mercurul) ,

cristalizate în reţele compacte cubice sau hexagonale.
ALIAJE

Amestec (omogen sau eterogen) de două sau mai multe materiale

dintre care cel puţin unul este metal.
•Proprietăţi fizice şi chimice diferite de ale materialelor ce intră în
compoziţie.
•Se obţin materiale cu rezistenţe mecanice şi rezistenţe la
coroziune superioare, cu punct de topire mai scăzut.
CLASIFICARE
Metale şi aliaje feroase –
cele care au în compoziţia lor
fier (bogate în fier - peste
50%)
•oţeluri
•fonte
CLASIFICARE
Metale şi aliaje neferoase –
toate celelalte metale şi aliaje
care nu au în compoziţie fier.
•cupru şi aliajele lui
•zinc
•titan
•aur
•argint
•plumb
•crom
•staniu
• 9000 î.e.n. / 5000 î.e.n. – producerea primelor
2000 î.e.n. – fierul topit
obiecte din cupru nativ forjat (Orientul
Apropiat) provenit din minereu
• 6000 î.e.n – este descoperit aurul (Anatolia)
• 4000 î.e.n. – argintul 1400 î.e.n. Bronzul - aliajul
fierul din meteoriţi (Egipt / dominant
Sumer) folosit pentru vârfuri
de suliţă 1000 î.e.n. - CULTURA
• 3600 î.e.n – arme din cupru INDIANĂ
• 3200 î.e.n – primul obiect din Meşteşugari independenţi
cupru turnat – (Mesopotamia) organizaţi în BRESLE
• 3500 î.e.n – plumbul Nivel de prelucrare a Fe.
• 3000 – 2000 î.e.n. neatins în zona Europei
Unelte şi arme obţinute prin TURNARE ŞI CĂLIRE
turnarea bronzului
forjarea bronzului 600 î.e.n. – turnarea primului
Egipt / Orientul Apropiat obiect din fontă (China)
CIVILIZAŢIA GREACĂ

folosirea unor PIESE

METALICE (agrafe din bronz)
pentru solidarizarea
elementelor constructive
(blocuri de piatră)
PARTHENON - ÎMBINAREA BLOCURILOR DE PIATRĂ CU AGRAFE DIN BRONZ ŞI PLUMB TOPIT
CIVILIZAŢIA ROMANĂ
Tehnica prelucrării metalelor
preluată de la ETRUSCI şi de la
CIVILIZAŢIILE ASIEI

Fabricarea tuburilor de distribuire a

apei în băile publice şi locuinţe

Tehnica aliajelor diferitelor metale

Primul proces elementar de
producere a fierului

REDUCEREA DIRECTĂ

Oxidul de fier încins în contact

cu carbonul (cărbunele).

Oxigenul se combina cu
carbonul, eliberându- se fierul

Se obţinea o “lupă” de fier,

care ulterior se prelucra
mecanic şi termic pentru
reducerea carbonului şi
eliminarea impurităţilor
FIERUL FORJAT

Utilizare condiţionată de:

• cantitate de material care putea fi

prelucrată

• calitatea materialului obţinut

(temperatura de prelucare)
STAGNAREA TEHNICILOR DE
EXTRAGERE ŞI PRELUCRARE
A METALELOR
ATÂT CANTITATEA CÂT ŞI
CALITATEA ÎNGRĂDESC
UTILIZAREA PE SCARĂ
LARGĂ A ACESTORA.
sec XII e.n. - condiţii primitive
de exploatare.
Sfârşitul sec XII – XV
procedee mecanice şi chimice
revoluţionare
secXIII - producători de fier –
CĂLUGĂRII CISTERCIENI
•Maşinării pentru drenarea
puţurilor
•Foale şi ciocane
•Cuptoare din cărămidă
•Procedee chimice noi
Începutul sec XIV –
ADOPTAREA ENERGIEI
HIDRAULICE LA METALURGIE
Minereu sfărâmat mecanic
Furnal echipat cu foale hidraulice
CREŞTEREA TEMPERATURII DE
TOPIRE
Pană în secolul XVIII
manifestări artizanale
ateliere cu caracter familial
SECOLELE XII - XIV
REDUCEREA INDIRECTĂ
(sf. sec al XV-lea)

DOUĂ ETAPE

I.TOPIREA MINEREULUI ÎN CUPTOR

se obţine FONTA (FIER PORCESC)

II.DECARBURARE

Fonta retopită – eliminarea impurităţilor

-

Bulgării de fier – se prelucrează mecanic

forjare
laminare
FONTA
Aliaj al fierului cu carbonul
(2,11% - 6.67%)

STRUCTURĂ CRISTALINĂ

 Rezistenţă foarte mică

la întindere
Rezistenţă mare la
compresiune
Material casant

 Nu poate fi prelucrată
mecanic
Prelucrare doar prin
turnare
Prima
utilizare cu
rol
structural
a fontei

Construirea
unei noi galerii
susţinută de
stâlpi cu
capiteluri
corintice

1714 LONDRA – CASA COMUNELOR - ARH. SIR CHRISTOPHER WREN

Prima
galerie
comercială
pietonală

Acoperiş din
metal şi sticlă

1770 PARIS – PASSAGES DES PANORAMAS

1770 PARIS – PASSAGES DES PANORAMAS
Primul
pod prefabricat din fontă

Transpunere în elemente
metalice a schemei structurale a
unui pod din piatră

TOATE ELEMENTELE
CONSTRUCTIVE SUNT
SUPUSE LA COMPRESIUNE

1777 POD PESTE RÂUL SEVERN – prod. A. DARBY, fierar J. WILKINSON, arh. T. PRITCHARD
1777 ANGLIA – POD PESTE RÂUL SEVERN
Utilizarea FONTEI

ELEMENTE STRUCTURALE
sf sec al XVIII –lea

•Stâlpi cu secţiune tubulară

•Grinzi (supradimensionate)

•Arce

•Elemente decorative

•Mobilier

•Mobilier urban

•Scări
Utilizarea FONTEI

ELEMENTE DECORATIVE

1840 – primul catalog de

elemente turnate din fontă
“industria” fierului se Înlocuirea mangalului cu
stabileşte doar în acele cărbune brun/huilă
zone care deţineau conţinutului mare de sulf din
zăcaminte de minereu de cărbunele natural
fierul obţinut devenea casant
fier, lemn şi cursuri de şi imposibil de prelucrat
apă.
ABRAHAM DARBY –
- probleme legate de :
procedeu de
transformare prin ardere
•Inconstanţa rezervelor
parţială a cărbunelui brun
de apă
în COCS (1708)
•Epuizarea surselor de
•Eliminarea sulfului
cărbuni din lemn
•Creşterea temperaturii
(mangalul)
de topire
Serie de inovaţii cu
repercusiuni asupra
calităţii /cantităţii şi
produselor din fier

1769 – James Watt –

MAŞINA CU ABURI

REVOLUŢIA
INDUSTRIALĂ
TRECERE de la PRODUCŢIA
TIP MANUFACTURĂ la cea DE
FABRICĂ

spaţiile de producţie cat mai

mari cer rezolvări tehnice
adecvate

1780 - înlocuirea lemnului din

şarpante cu un material
incombustibil care să permită
obţinerea unor deschideri mari
– fonta

1800- Construcţii industriale

(în interiorul oraşului) pe mai
multe niveluri

SEC XVIII – FONTA ŞI FIERUL FORJAT

HENRY CORT
CUPTORUL CU
REVERBERAŢIE (1784)

Cărbunele este ars într-o cameră

de ardere (focar)

Gazele fierbinţi sunt direcţionate

spre un compartiment separat
(vatra) conţinând fonta ce
urmează a fi decarburată.
Separarea cărbunelui de fontă
previne contaminarea “fierului”

Metalul topit este expus unui flux

de aer şi este agitat, în acelaşi
timp, cu o bară de fier pentru
accelerarea reacţiei oxigenului cu
carbonul.
1821 – JAMES NASMYTH
CIOCANUL ACŢIONAT CU
ABURI
O bucată de fier forjată
este nivelată prin
trecerea printre doi
tamburi ce se rotesc in
sensuri contrare
(valţuri)

Aceeaşi placă este

trecută printre două
discuri tăietoare

1590 – primul laminor

1720 – JOHN HANBURY Piesa de fier trebuia sa
treacă printre cele
Creşte dimensiunile
două valţuri care aveau
valţurilor- foi de fier
imprimate fiecare
jumatate din grosimea
secţiunii ce trebuia
1782 – HENRY CORT
obţinută.
Proiectează cilindrul
profilat de laminor – Pentru a ajunge la
obţinerea unor bare cu dimensiunea dorită
secţiuni diferite distanţa dintre valţuri
se reducea treptat.

Nu se pot obţine bare

foarte subţiri.
1815 -
Jumătatea sec XIX –
un al treilea valţ peste
perfecţionările aduse
primele două
laminorului fac posibilă

PRODUCŢIA DE MASĂ A
ŞINELOR DE CALE
FERATĂ –

secţiunea I a acestora –
PROTOTIP PENTRU
GRINZILE DE FIER ŞI
LAMINORUL CU GHIDAJ
APOI OŢEL.
asigură exactitatea
formelor pieselor
laminate
DETALIILE REZOLVATE INTUITIV
ŞI NU PE BAZA UNOR CALCULE
construcţiile sunt rezultatul
colaborării dintre constructor,
producător
ARHITECTUL ARE DOAR
ROLUL UNUI DECORATOR
ARHITECTUL constrâns să
rămână în sfera eclectismului
INGINERUL caută un stil propriu
epocii maşinii
ARHITECTURA INGINERILOR
PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI
DE REDUCERE A FIERULUI
EUROPA
1851 CRYSTALL PALLACE
Prima construcţie realizată din
elemente “standardizate”
NOI PROGRAME DE
ARHITECTURĂ:
• EXPOZIŢIA UNIVERSALĂ
• MAGAZINE UNIVERSALE
•HALE COMERCIALE
• GĂRI
PROBLEMA ACOPERIRII UNOR
SPATII CU DESCHIDERI MARI
SEC XIX – FONTA ŞI FIERUL
1851 – CRYSTALL PALLACE
1851 – CRYSTALL PALLACE
1851 – CRYSTALL PALLACE
1851 – CRYSTALL PALLACE
1853 BISERICA SAINT EUGENE

Structură din fier înglobată în

zidărie

Stâlpi din fontă

1853 – SAINT EUGENE - PARIS

1863
SISTEM STRUCTURAL
PAN DE FER

1871 FABRICA DE CIOCOLATĂ

MENIER
 AMERICA
RECONSTRUCŢIA
ORAŞULUI
CHICAGO DUPĂ
MARELE
INCENDIU DIN
1871

ŞCOALA DE LA
CHICAGO
PROBLEMA
REZOLVĂRII
UNOR STUCTURI
CU MAI MULTE
NIVELURI

SEC XIX – FONTA ŞI FIERUL

OŢELUL
Fier cu procent foarte
mic de carbon (maxim
2%)
Produs încă din sec al
XIII-lea, dar în cantităţi
foarte mici
Dispunerea unor plăcuţe
din fier între straturile de
mangal şi introducerea
acestora într-un cuptor
de cementare pentru 2-3
săptămâni.
-Fierul astfel obţinut era
reîncălzit şi bătut cu
ciocanul
-Material folosit pentru
arme şi foarfecele de
tuns oi.
BENJAMIN HUNTSMAN
(ceasornicar) -1740
Foloseşte cuptorul cu creuzet
pentru topirea oţelului
cementat complet – starea
lichidă permite distribuirea
uniformă a carbonului în toată
masa metalului.
HENRY BESSEMER
1856

-îmbunătăţirea calităţii
fierului şi fontei pentru
arme

-Introduce
CONVERTIZORUL
1889 – HALA MAŞINILOR – STRUCTURĂ DIN OŢEL